La consultări au participat Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române și Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”. În cadrul primei runde de consultări, membrii comunității românești au spus „Nu” articolului lingvistic al Legii Educației, înmânând ministrului-adjunct al Educației din Ucraina Pavlo Hobzei un apel semnat de societățile pentru cultura românească și organele de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.
Delegația din Cernăuți a respins, atât în apel, cât și în timpul dezbaterilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Ministerului de Externe, articolul nr. 7 ca articol de bază pentru elaborarea Legii Învățământului Secundar (legea cu privire la școlile medii de cultură generală), considerând că până la obținerea unui aviz din partea Curții Constituționale privind corespunderea articolului lingvistic cu prevederile Legii Fundamentale, Legea Învățământului Secundar trebuie să se bazeze doar pe Constituție.
În Apel se precizează că experții Comisiei de la Veneția au invocat necesitatea sesizării Curții Constituționale, menționând că nu este în competența lor analizarea constituționalității legii. De aceea, comunitatea românească din Ucraina, va respinge orice discuții privitoare la implementarea articolul 7 și realizarea acestuia în normele Legii Învățământului Secundar, considerând că în Lege trebuie să fie reflectat în totalitate articolul nr. 53 al Constituției Ucrainei, care garantează minorităților naționale dreptul la învățământ în limba maternă.
Potrivit membrilor delegației din Cernăuți, contactați de Agenția BucPress din Cernăuți, adjunctul ministrului Educației Pavlo Hobzei a tot întrebat în timpul dezbaterilor dacă participanții la consultări îşi doresc să asculte explicațiile autorilor proiectului de lege Privind Învăţământul Mediu General (Legea Învăţământului Secundar), implicându-se în discuții referitoare la modul de includere a prevederilor articolului 7 din Legea Educaţiei în noul proiect de lege. Reprezentanții comunității românești au refuzat să discute pe marginea acestui subiect, menționând că sunt respinse orice discuții privitoare la implementarea articolul 7, care restricţionează obţinerea tradiţională a studiilor în limba maternă, și inserarea normelor acestuia în noul proiect de Lege al Învățământului Secundar, considerând că în Lege trebuie să fie reflectat în totalitate articolul nr. 53 al Constituției Ucrainei.
Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, a atras atenția asupra necesității îmbunătățirii metodicilor de predare a limbii ucrainene în școlile din nordul Bucovinei și a subliniat că îmbunătățirea acestui proces în cazul etnicilor români ar fi o soluție, iar pentru aceasta nu este nevoie de legi drastice. Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți a amintit de numărul de școli cu predarea în limba română care au fost închise în ultimii 25 de ani.
Ministrul adjunct al Educației a calificat cerințele minorității românești drept o încercare de a păstra „ghetoul lingvistic”, ceea ce nu va permite elevilor români să își vadă viitorul în Ucraina. Pe de altă parte, delegația din Cernăuți a menționat că articolul lingvistic al Legii Educației nu este altceva decât un început de asimilare lingvistică și națională. Demnitarii de la Kiev, însă, nu au recunoscut că articolul lingvistic prevede vreo asimilare și au respins aceste acuzații.
În timpul întâlnirii a fost discutat și experimentul privind învățământul bilingv din Ucraina, implementat în 2 școli cu predarea în limba română din regiunea Cernăuți: Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți și Gimnaziul din Boian, raionul Noua Suliță. Delegația din Cernăuți a adus critici acestui experiment, amintind că el este realizat fără consultări cu părinții și cadrele didactice, reprezentând un amestec de limbi și o degradare a procesului didactic în școală. Aceste critici au fost o adevărată descoperire pentru reprezentanții Ministerului Educației de la Kiev, care au menționat că au auzit doar de ecouri pozitive în urma realizării acestui experiment.
Membrii delegației din Cernăuți au menționat că elevii români au de suferit în urma realizării acestui experiment, când o materie este predată în două limbi concomitent, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere pedagogic în cazul minorităților naționale. Or, bilingvismul nu trebuie aplicat pentru studierea limbii de stat, ci ar trebui aplicat în satele cu o populație majoritară românească, unde nu se mai predă în școli limba maternă. Ce-i drept, adjunctul ministrului Educației Pavlo Hobzei a comunicat că nu se știe care va fi rezultatul acestui experiment. Date concrete vor fi după absolvirea școlilor de către elevii instituțiilor de învățământ amintite mai sus (peste 8-10 ani!).
În același timp, au fost subliniate și unele exemple pozitive ale cooperării cu Ministerul Educației de la Kiev, cum ar fi organizarea olimpiadei de limba română pentru copiii români din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, la care s-ar dori și implicarea celor din Odesa. În acest context, a fost solicitată susținerea Ministerului Educației în privința luării în calcul a poziției românilor din Ucraina, care nu acceptă implementarea articolului nr. 7 al Legii Educației și nu acceptă scrierea vreunei legi în baza acestui articol. Reprezentanții Ministerului Educației au menționat că le este clară poziția etnicilor români, însă, până la adoptarea vreunei decizii de către Curtea Constituțională a Ucrainei, articolul 7 este parte dintr-o lege în vigoare și nimeni nu poate ignora acest lucru….
În Apelul semnat, românii din Ucraina resping articolul nr. 7 ca articol de bază pentru elaborarea Legii Învățământului Secundar. Iată textul intergral al Apelului:
„Către Ministerul Educației din Ucraina
Despre participarea la consultări dedicate articolului lingvistic în școlile de cultură generală din cadrul Legii Învățământului Secundar din Ucraina
Cu scopul păstrării în Ucraina a drepturilor minorităților naționale la studii în limba maternă și evitarea diferendelor sociale similare cu cele după aprobarea art. 7 al Legi Educației, luând în calcul Rezoluția APCE și Recomandările Comisiei de la Veneția (p. 92-93 ș.a.) și anume: „…Chestiunea corespunderii art. 7 al Legii Educației art. 22.3 al Constituției este în competența Curții Constituționale a Ucrainei”, considerăm că până la obținerea unei concluzii a Curții Constituționale a Ucrainei privind constituționalitatea art. 7, elaborarea oricăror altor proiecte de lege, inclusiv Legea Învățământului Secundar trebuie să corespundară Constituției Ucrainei (în special art. 8, 10.3, 22.2-3, 24.1-2, 53.4-5, 119.3) și nu controversatului articol 7 din Legea Educației.
În legătură cu aceasta, în mod repetat și insistent propunem ca articolul privind limba de studii în școlile medii generale din cadrul Legii Învățământului Secundar din Ucraina să corespundă cu art. 53 al Constituției în următoarea redacție: „Cetățenii care aparțin minorităților naționale li se garantează dreptul la studii în limba maternă sau la studierea limbii materne în instituțiile de stat și comunale sau prin intermediul societăților pentru cultură națională”.
Semnatari: Ion POPESCU, președintele UI Comunitatea Românească din Ucraina, Aurica BOJESCU, Secretar responsabil al Asociației interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, Vasile TĂRÂȚEANU, membru de onoare al Academiei Române, Președinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Ion BOTOȘ, președintele Uniunii Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Anatol POPESCU, președintele Asociației românilor din regiunea Odesa „Basarabia”, Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, Vasile BÂCU, Președintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Ilie T. ZEGREA, Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Mircea LUTIC, Membru al Uniunii Scriitorilor, laureat al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române, Nicolae TOMA, președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, Iurie LEVCIC, Președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, Cernăuți, Vitalie ZÂGREA, Președintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți, Marin GHERMAN, Președintele Centrului Media BucPress, Mircea PILAT, Președintele Asociației Științifico - Pedagogice „Aron Pumnul” din Ucraina, Octavian BIVOLARU, Președintele Societății „Golgota” a Românilor din Ucraina, Vladimir ACATRINI, Președintele Societății bibliotecarilor din Bucovina, Ana-Cristina TĂRÂȚEANU, Secretar responsabil al Fundației Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”, Ion BROASCĂ, Președintele Societății Regionale Medicale „Isidor Bodea”, Maria ANDRIEȘ, redactor-șef adjunct al ziarului „Zorile Bucovinei” ș.a.
Sursa: Agenția BucPress
