cache/resized/73390bde9c20d80555a1ce44031664c5.jpg
INTERVIU
Interviu realizat de Cristian Florescu – pentru jurnalromanesc.ro – cu profesoara Marioara Sfera, membru al Consiliului
cache/resized/a6ab71d0035e72467cd475856fbd177a.jpg
DIASPORA
A treia reprezentație a spectacolului Aplauze pentru poet pe scenă...în Italia,cu Emilia Popescu și Mihai Mălaimare va
cache/resized/70adef3589c2e387d67c6447726b30ba.jpg
EVENIMENTE
Fiecare regiune a țării are propria tradiție culturală și meșteșugărească, care exprimă împreună istoria și
cache/resized/4713bbd0cc309e46fa21e005ce6a27a4.jpg
EVENIMENTE
La o lună distanță de la sărbătorirea Zilei Românilor de Pretutindeni (24 - 26 de mai 2024), organizată impecabil de
cache/resized/65702646197b3f1158f7d6307e6329a1.jpg
EVENIMENTE
În perioada 24-26 mai 2024, a avut loc la București seria de evenimente dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni,
cache/resized/fd576c888b64de780847eac211640270.jpg
KLADOVO
Comuna Kladovo marchează și anul această Ziua Orașului care e oficial pe 26 aprilie. Este ziua în care Serbia a
cache/resized/1bc376cb68309a6658fcd9c68e357184.jpg
DIASPORA
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat, în perioada 20 – 21 aprilie 2024, o
cache/resized/670ab0a80b376b9814ff4450eab3c009.jpg
CHISINAU
Rolul societății civile în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova a fost discutat de către prim-ministrul
cache/resized/4f74f4e71471a7a571eab76a0f01e7a6.jpg
SERBIA
În contextul tensiunilor geopolitice din Balcani, preocupările crescând ale politicienilor sârbi, sub conducerea
cache/resized/5c3fd93598794d99bba90cac811dc2d9.jpg
ZAJECEAR
Serbia de Est este prin natura sa specială și diferită, o natură cu mult potențial care tocmai câștigă amploare în
Ivan Vrzogic Scris de  Mai 17, 2023 - 6159 Views

RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA: Rezultate în Voivodina (Banatul de Mijloc) – partea a IV-a

Continuăm prezentarea situației din Voivodina și ne mutăm în BANATUL DE MIJLOC, cu municipalitățile din ZREJANIN, SECEANI și NOVI SAD. Județul Banatul de Mijloc a înregistrat, la recensământul din octombrie 2022, 157.711 locuitori. Și aici, populația a scăzut vizibil, în ultimii 20 de ani. Dacă în anul 2011 erau 187.667 de locuitori, în anul 2002 erau 208.465 de locuitori.

Județul Banatul de Mijloc cuprinde orașul Zrenjanin și municipalitațile Jitiște, Sečanj (Seceani), Nova Crnja și Novi Bechei. În ultimii 10 ani, populația a scăzut cu 15.96%, iar în ultimii 20 de ani populația generală a scăzut cu 24.34%.

Numărul de etnici români este acum de 3.264 (2.07% din populație). Anul 2011: 4.214 români (2.24% din populație); Anul 2002: 5.149 (2.47% din populație). Prezența semnificativă a minorității naționale române este înregistrată pe teritoriul orașului Zrenjanin, la fel ca și în municipalitățile Sečanj și Jitiște.

Orașul Zrenjanin

Are 105.722 de locuitori, iar în anul 2011 avea 123.362 de locuitori, în timp ce, cu 10 ai înainte, la recensământul din anul 2002 erau 132.051 de locuitori. Dintre două recesăminte populația generală a scăzut cu 14.3%, și în cursul ultimilor 20 de ani populația generală a scăzut cu 19.94%.

Zrenjanin este unul dintre centrele regionale și reședința județului și un oraș binecunoscut în fosta Iugoslavie cu puternic sector industrial de alimente, dar în stagnare și scădere economica în ultimi 20 și ceva de ani. Orașul Zrenjanin ,administrativ, cuprinde orașul Zrenjanin împreună cu 21 de sate. Etnicii români reprezintă majoritatea din populație în satul Iankov Most (Iancâid).

Numărul de etnici români: 1.663 (1.57% din populația); Anul 2011: 2.161 (1.75% din populație); Anul 2002: 2.511 (1.90% din populație); În ultimii 20 de ani numărul de etnici români a scăzut cu 33.77%, adică scaderea numărului de etnici români semnificativ depașește scăderea populației generale.

Municipalitate Jitiște (Žitište)

Aici trăesc în prezent 13.544 de locuitori. În anul 2011 erau 16.841 de locuitori, iar în anul 2002 erau 20.399 de locuitori. Datele sunt cele oficiale, prezentate ca rezultate la recensămintele din 2002, 2011, 2022. Municipalitatea Jitiște se află de lângă granița cu România. Municipalitatea cuprinde orașelul Jitiște, împreună cu 11 sate. Este o municipalitate în principiu slab dezvoltată, și de atunci se confruntă cu depopularea mai rapidă decât alte municipalități. Populația generală a scăzut cu 19.58% în ultimii 10 ani și cu 33.6% în ultimii 20 de ani.

Etnicii români reprezintă majoritatea din populație în satul Torac.

Numărul de etnici Români: 1103 (8.14% din populație); Anul 2011: 1412 (8.38% din populație); Anul 2002: 1837 (9% din populație);

Numărul de etnici Români între ultimele două recensăminte a scăzut cu 21.88%, iar în ultimii 20 de ani numărul lor a scăzut cu aproximativ 40%.

Municipalitatea Sečanj (Seceani):

Are, protrivit ultimului recensământ (2022) 10.544 de locuitori. În anul 2011 avea 13.267 de locuitori, iar în anul 2002 avea 16.377 de locuitori.

Municipalitate Sečanj (Seceani) cuprinde orașel Seceani împreuna cu 10 sate. Este vorbă de o zonă puțin dezvoltata de lânga granița cu România. Dintre două recesâminte populația generala a scăzut cu 20.52%, și în cursul de 20 de ani populația generala a scăzut cu 35.62%. Etnici Români au prezența semnificativa în satul Sutiesca (Sârcia), dar în niciun sat nu reprezint majoritate din populația.

Numărul de etnici Români: 403 (3.82% din populația) Anul 2011: 566 (4.26% din populația) Anul 2002: 642 (3.92% din populația) Dintre două recesâminte numărul de etnici Români a scăzut cu 28.8%, și în ultimi 20 de ani numărul lor a scăzut cu 37.22%, care este aproximativ aproape că și populația generală.

Orașul Novi Sad

Are în prezent 368.967 de locuitori. În anul 2011, aici trăiau 341.625 de locuitori, iar în anul 2002, 299.294 de locuitori.

Orașul Novi Sad este capitala Provinciei Autonome Voivodina și al doilea oraș după numărul de locuitori în Serbia. Este zona cea mai dezvoltată din Serbia ș unul dintre puținele orașe din Serbia unde numărul de locuitori nu scăde, ci crește, în principal din motivul de migrare, dar și din motivul că are populația mai tânâră. Mulți etnici români, din motive economice, se mută acolo.

Numărul de etnici Români declarați la recensământul din 2022 este de 706 ( 0.19% din populație). În anul 2011 s-au declarat ca români 832 (0.24% din populație), iar în anul 2002, 860 (0.29% din populație).

Și aici observăm că numărul de etnici români scade, la fel că și procentul lor în populația generală. În Voivodina, etnicii români se bucură de toate drepturile garantate, adică cu școli, biserici, învățământ superior. La nivelul Voivodinei, numărul de etnici români a scăzut cu 22.88% între ultimele două recesăminte, iar în ultimi 20 de ani numărul lor a scăzut cu 35.58%.

Nu e prea mare consolare faptul că numărul de etnici unguri a scăzut între două recesâminte cu 27.6%, și în ultimi 20 de ani a scăzut cu 36.44%, adică cu un procent mai mare decât a scăzut numărul de etnici români, în ciuda tuturor eforturilor care le face guvernul maghiar că aceștia să rămână în Voivodina.

Istoria demografică Românilor în Voivodina:

1948: 59.263 (3.6% din populație);

1953: 57.218 (3.4% din populație);

1961: 57.259 (3.09% din populație);

1971: 52.987 (2.71% din populație);

1981: 47.289 (2.32% din populație);

1991: 38.832 (1.9% din populație);

2002: 30.419 (1.5% din populație);

2011: 25.410 (1.32% din populație);

2022: 19.595 (1.12% din populație).

Din păcate când ne uităm la acest trend, nu putem găsi nimic pozitiv. În ciuda tuturor drepturilor garantate, minoritatea română ușor, ușor dispare, nu nu putem atribui ca motiv doar sporul natural mic, care este caracteristic și pentru populația generală. Motivul principal poate fi atribuit asimilării. Asimilarea nu e ceva necunoscut pentru minorități peste tot în lume, dar aici e vorba de un proces destul de accelerat.

Etichetat cu
Ivan Vrzogic

Corespondent jurnalromanesc.ro din Kladovo și Negotin

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…