cache/resized/4e5f6ac2ee3442a2d05cd9485bb18f48.jpg
KLADOVO
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj a dăruit 100 de volume de carte Centrului Cultural Românes din
cache/resized/2c00382a0d67c08b0d2d4794c757a4f7.jpg
KLADOVO
Ziua Națională a României, Ziua Marii Uniri și cea mai importantă în istoria modernă a României a fost marcată și
cache/resized/f38324fefe3d89de9268bb61a8fd0199.jpg
PETROVAC
Partidul Român din Serbia și sărbătorit centenarul, printr-o adunare festivă și un congres extraordinar la care s-au
cache/resized/a644442ad26efc62fb1f28be444cfbbd.jpg
SERBIA
Potrivit unui raport al Reuters, viceprim-ministrul sârb, Milos Vucevic, recunoaște îmbunătățirea considerabilă a
cache/resized/21c60e866afdbca8e699212531f50630.jpg
UCRAINA
Conflictul aflat în curs de desfășurare din Ucraina, care durează de acum douăzeci de luni, rămâne un accent principal
cache/resized/0139361706231f1a6567f652c39e73fa.jpg
KLADOVO
Centrul Cultural Românesc din Kladovo lucrează din plin. Instituția nou înființată cu sprijinul financiar al
cache/resized/1714e668f29074ddb28b498255f633b6.jpg
BOR
Mijlocul lunii octombrie și începutul sezonului de încălzire din ultimii ani în cea mai mare parte a Serbiei marchează
cache/resized/02cb8b0d83a8b8dff44b12e79d27d283.jpg
KLADOVO
Românii din Serbia de Răsărit sunt mai bogați și mai împliniți sufletește, după ce la Kladovo s-a deschis un minunat
cache/resized/b9b94c9cdcf46f8f4138fa7af3c2b4a9.jpg
VOIVODINA
Deși în Serbia au avut loc alegeri parlamentare și locale, se pare că și anul aceasta, până la finalul anului,
cache/resized/1744ac016798d9f21c01045f30afefdd.jpg
SERBIA
În 2008, Kosovo și-a proclamat independența; cu toate acestea, Serbia își menține poziția oficială conform căreia
Ivan Vrzogic Scris de  Mai 17, 2023 - 5536 Views

RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA: Rezultate în Voivodina (Banatul de Mijloc) – partea a IV-a

Continuăm prezentarea situației din Voivodina și ne mutăm în BANATUL DE MIJLOC, cu municipalitățile din ZREJANIN, SECEANI și NOVI SAD. Județul Banatul de Mijloc a înregistrat, la recensământul din octombrie 2022, 157.711 locuitori. Și aici, populația a scăzut vizibil, în ultimii 20 de ani. Dacă în anul 2011 erau 187.667 de locuitori, în anul 2002 erau 208.465 de locuitori.

Județul Banatul de Mijloc cuprinde orașul Zrenjanin și municipalitațile Jitiște, Sečanj (Seceani), Nova Crnja și Novi Bechei. În ultimii 10 ani, populația a scăzut cu 15.96%, iar în ultimii 20 de ani populația generală a scăzut cu 24.34%.

Numărul de etnici români este acum de 3.264 (2.07% din populație). Anul 2011: 4.214 români (2.24% din populație); Anul 2002: 5.149 (2.47% din populație). Prezența semnificativă a minorității naționale române este înregistrată pe teritoriul orașului Zrenjanin, la fel ca și în municipalitățile Sečanj și Jitiște.

Orașul Zrenjanin

Are 105.722 de locuitori, iar în anul 2011 avea 123.362 de locuitori, în timp ce, cu 10 ai înainte, la recensământul din anul 2002 erau 132.051 de locuitori. Dintre două recesăminte populația generală a scăzut cu 14.3%, și în cursul ultimilor 20 de ani populația generală a scăzut cu 19.94%.

Zrenjanin este unul dintre centrele regionale și reședința județului și un oraș binecunoscut în fosta Iugoslavie cu puternic sector industrial de alimente, dar în stagnare și scădere economica în ultimi 20 și ceva de ani. Orașul Zrenjanin ,administrativ, cuprinde orașul Zrenjanin împreună cu 21 de sate. Etnicii români reprezintă majoritatea din populație în satul Iankov Most (Iancâid).

Numărul de etnici români: 1.663 (1.57% din populația); Anul 2011: 2.161 (1.75% din populație); Anul 2002: 2.511 (1.90% din populație); În ultimii 20 de ani numărul de etnici români a scăzut cu 33.77%, adică scaderea numărului de etnici români semnificativ depașește scăderea populației generale.

Municipalitate Jitiște (Žitište)

Aici trăesc în prezent 13.544 de locuitori. În anul 2011 erau 16.841 de locuitori, iar în anul 2002 erau 20.399 de locuitori. Datele sunt cele oficiale, prezentate ca rezultate la recensămintele din 2002, 2011, 2022. Municipalitatea Jitiște se află de lângă granița cu România. Municipalitatea cuprinde orașelul Jitiște, împreună cu 11 sate. Este o municipalitate în principiu slab dezvoltată, și de atunci se confruntă cu depopularea mai rapidă decât alte municipalități. Populația generală a scăzut cu 19.58% în ultimii 10 ani și cu 33.6% în ultimii 20 de ani.

Etnicii români reprezintă majoritatea din populație în satul Torac.

Numărul de etnici Români: 1103 (8.14% din populație); Anul 2011: 1412 (8.38% din populație); Anul 2002: 1837 (9% din populație);

Numărul de etnici Români între ultimele două recensăminte a scăzut cu 21.88%, iar în ultimii 20 de ani numărul lor a scăzut cu aproximativ 40%.

Municipalitatea Sečanj (Seceani):

Are, protrivit ultimului recensământ (2022) 10.544 de locuitori. În anul 2011 avea 13.267 de locuitori, iar în anul 2002 avea 16.377 de locuitori.

Municipalitate Sečanj (Seceani) cuprinde orașel Seceani împreuna cu 10 sate. Este vorbă de o zonă puțin dezvoltata de lânga granița cu România. Dintre două recesâminte populația generala a scăzut cu 20.52%, și în cursul de 20 de ani populația generala a scăzut cu 35.62%. Etnici Români au prezența semnificativa în satul Sutiesca (Sârcia), dar în niciun sat nu reprezint majoritate din populația.

Numărul de etnici Români: 403 (3.82% din populația) Anul 2011: 566 (4.26% din populația) Anul 2002: 642 (3.92% din populația) Dintre două recesâminte numărul de etnici Români a scăzut cu 28.8%, și în ultimi 20 de ani numărul lor a scăzut cu 37.22%, care este aproximativ aproape că și populația generală.

Orașul Novi Sad

Are în prezent 368.967 de locuitori. În anul 2011, aici trăiau 341.625 de locuitori, iar în anul 2002, 299.294 de locuitori.

Orașul Novi Sad este capitala Provinciei Autonome Voivodina și al doilea oraș după numărul de locuitori în Serbia. Este zona cea mai dezvoltată din Serbia ș unul dintre puținele orașe din Serbia unde numărul de locuitori nu scăde, ci crește, în principal din motivul de migrare, dar și din motivul că are populația mai tânâră. Mulți etnici români, din motive economice, se mută acolo.

Numărul de etnici Români declarați la recensământul din 2022 este de 706 ( 0.19% din populație). În anul 2011 s-au declarat ca români 832 (0.24% din populație), iar în anul 2002, 860 (0.29% din populație).

Și aici observăm că numărul de etnici români scade, la fel că și procentul lor în populația generală. În Voivodina, etnicii români se bucură de toate drepturile garantate, adică cu școli, biserici, învățământ superior. La nivelul Voivodinei, numărul de etnici români a scăzut cu 22.88% între ultimele două recesăminte, iar în ultimi 20 de ani numărul lor a scăzut cu 35.58%.

Nu e prea mare consolare faptul că numărul de etnici unguri a scăzut între două recesâminte cu 27.6%, și în ultimi 20 de ani a scăzut cu 36.44%, adică cu un procent mai mare decât a scăzut numărul de etnici români, în ciuda tuturor eforturilor care le face guvernul maghiar că aceștia să rămână în Voivodina.

Istoria demografică Românilor în Voivodina:

1948: 59.263 (3.6% din populație);

1953: 57.218 (3.4% din populație);

1961: 57.259 (3.09% din populație);

1971: 52.987 (2.71% din populație);

1981: 47.289 (2.32% din populație);

1991: 38.832 (1.9% din populație);

2002: 30.419 (1.5% din populație);

2011: 25.410 (1.32% din populație);

2022: 19.595 (1.12% din populație).

Din păcate când ne uităm la acest trend, nu putem găsi nimic pozitiv. În ciuda tuturor drepturilor garantate, minoritatea română ușor, ușor dispare, nu nu putem atribui ca motiv doar sporul natural mic, care este caracteristic și pentru populația generală. Motivul principal poate fi atribuit asimilării. Asimilarea nu e ceva necunoscut pentru minorități peste tot în lume, dar aici e vorba de un proces destul de accelerat.

Etichetat cu
Ivan Vrzogic

Corespondent jurnalromanesc.ro din Kladovo și Negotin

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…