Cele mai importante trei porturi ucrainene, și anume Odesa, Sudul și Marea Neagră, servesc drept rute maritime vitale pentru exportul de cereale și semințe oleaginoase. Anterior, Ucraina exporta până la 80% din cereale și semințe oleaginoase prin porturile Mării Negre, în special cele implicate într-o dispută. Cu toate acestea, din cauza circumstanțelor nefericite ale războiului, această abilitate nu a mai fost posibilă, ceea ce duce la o provocare semnificativă.
Ucraina se confruntă în prezent cu un surplus de cereale și semințe oleaginoase pe care nu le poate vinde și caută în mod activ metode alternative pentru a elimina aceste mărfuri. O soluție potențială care este explorată este transportul de-a lungul Dunării în Europa Centrală, care este o piață crucială pentru exporturile Serbiei.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla, Constanța ar fi plină de mărfuri într-o măsură atât de semnificativă încât Serbia ar putea întâmpina provocări în găsirea piețelor potrivite pentru grâu și porumb. Acest lucru ar putea reprezenta o problemă pentru Serbia, având în vedere influența sa regională semnificativă în producția acestor culturi.
Analiștii agro-economici își exprimă îngrijorarea că Serbia s-ar putea confrunta cu provocări în găsirea unui punct de colectare adecvat pentru exportul de mărfuri, ceea ce poate duce la necesitatea de a explora opțiuni alternative, cum ar fi țările africane sau țările vecine precum Italia.
Potrivit experţilor, cea mai profitabilă piaţă este, fără îndoială, piaţa din bazinul Mării Negre, în special portul Constanţa.
„Este nenorocirea magazinului alimentar. Fiecare participant la acest lanț are propriile motive, își trăiește viața pentru el însuși și nu-i pasă dacă producătorul privat eșuează pentru că are propriul profit”, au mai spus aceștia, spunând că toate acestea se întâmplă din cauza unei piețe nereglementate.
