Nu încape îndoială că etnicii români din Serbia își pun mari speranțe în activitatea CNMNR. În fond, consiliul este principalul organism reprezentativ al minorității românești din întreaga Serbie. Cu respectarea legii, consiliul beneficiază de o serie de responsabilități publice, fiind mandatat să exercite drepturi, să participe la luarea deciziilor în chestiuni privitoare la minoritatea pe care o reprezintă și să facă uz de autonomia ce-i este conferită în domenii precum educația, cultura, informarea și utilizarea oficială a limbii române.
Cu asemenea libertăți și mijloace de acțiune la îndemână, te-ai aștepta ca membrii consiliului să facă progrese reale, palpabile, în direcția consolidării comunității românești din Serbia. Însă lucrurile nu stau tocmai așa. Citind și recitind rolul nobil asumat de CNMNR nu putem să nu ne adresăm o întrebare elementară. Cum se preocupă concret CNMNR de gestionarea domeniilor educației, culturii, informării și utilizării limbii române? E oarecum greu de spus. Poate că e vorba despre o sarcină ingrată, dificilă în contextul Serbiei de azi, iar cei 23 de membri ai CNMNR bat mai degrabă toba decât să traducă în realitate responsabilitățile ce le revin.
Apropo de utilizarea și promovarea limbii române, ceea ce este surprinzător e mai ales faptul că pe website-ul consiliului, disponibil la adresa https://cnmnr.org, statutul, regulamentul de lucru, hotărârile adoptate, planul financiar și achizițiile publice sunt puse la dispoziția publicului în limba, ați ghicit, sârbă! Că e vorba despre comoditate din partea celor însărcinați cu promovarea limbii române în Serbia, ca să nu spunem reavoință, o demonstrează situația întâlnită la nivelul Consiliului Național Maghiar (https://mnt.org.rs) din Serbia, unde documentele și celelalte informați sunt disponibile în limba maghiară.
Revenind la website-ul CNMNR, nu mai spunem că la capitolele planuri financiare și achiziții publice transparența e mai degrabă o aspirație îndepărtată decât o realitate, cele mai recente situații datând de dinainte de pandemia de Covid-19. Care să fie explicația pentru toate acestea? Să fie vorba despre o lipsă de înțelepciune practică? De un gest premeditat ori de superficialitate și comoditate? Iarăși, greu de spus.
Datele și informațiile existente pe website-ul consiliului ne ajută să ne facem o idee, chiar dacă doar parțială, despre obiectivele, utilitatea și planurile de viitor ale celui mai important for de promovare a românismului din Serbia. Subliniem următorul aspect, în urma consultării website-ului CNMNR nu reușim să facem prea multă lumină în privința rolului și a țintelor urmărite de CNMNR. Și asta în pofida faptului că, la secțiunea „Despre CNMNR”, aflăm că instituția își arogă ca principală sarcină „promovarea și protejarea drepturilor colective ale comunității noastre în diverse domenii, cum ar fi educația, cultura, informarea și utilizarea oficială a limbii și grafiei (sic!)”.
Singurul membru al CNMNR ce se bucură de o scurtă descriere pe website este doctorul Valentin Ardelean, președintele în funcție al CNMR din decembrie 2022. Medic stomatolog ca profesie, școlit la Timișoara, Valentin Ardelean trece de om responsabil, ce atrage proiecte și finanțări, obișnuit al funcțiilor cu răspundere în zona publică și care, onorat fiind, „își dă aportul deplin la realizarea proiectelor de interes major pentru binele tuturor românilor din Serbia”. Despre ceilalți 22 de membri ai consiliului – nimic. Strălucesc prin absență. Niciun cuvânt despre ei, dincolo de nominalizare și de menționarea ocupației din prezent.
Lăsând membrii deoparte, revenim la chestiunea principală. Întrucât nu am reușit să ne dumirim, nu putem să nu ne întrebăm care sunt planurile concrete prin care CNMNR își propune să desfășoare proiecte în privința promovării limbii române? Dacă nu acum, atunci când vor binevoi cei de la CNMNR să încarce pe propriul website principalele documente de funcționare în limba pe care susțin că o promovează? Cum își justifică activitatea și mai ales încrederea de care se bucură la nivelul comunităților românești din Serbia membrii departamentului pentru uzul oficial al limbii române a CNMNR?
Îmbunătățind ceea ce este de îmbunătățit, credem cu tărie că cei din CNMNR pot face mai multe pentru etnicii români din Serbia. Tot mai puțini de la un recensământ la altul, românii din Serbia au dreptul la o cultură în limba maternă. CNMNR e chemat să răspundă acestei nevoi stringente, mai ales în zona Timocului sârbesc. Despre maniera în care înțeleg membrii CNMNR să își ia în serios rolul în chestiuni precum educația, informarea și alte zone de competență vom scrie în materialele viitoare.
