cache/resized/4a043185bca22f25ad690d66c2175fe4.jpg
NEGOTIN
Direcția pentru proprietate a Republici Serbia a anunțat licitație publică pentru lucrări de modernizare a punctului de
cache/resized/33e8d47e1bce39c13b6e7b0f9a9fd197.jpg
KLADOVO
Salariu mediu nu este o singură măsură de calitate de viață și nivelul de trai, dar cu siguranță este una dintre cele
cache/resized/4e5f6ac2ee3442a2d05cd9485bb18f48.jpg
KLADOVO
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj a dăruit 100 de volume de carte Centrului Cultural Românes din
cache/resized/2c00382a0d67c08b0d2d4794c757a4f7.jpg
KLADOVO
Ziua Națională a României, Ziua Marii Uniri și cea mai importantă în istoria modernă a României a fost marcată și
cache/resized/f38324fefe3d89de9268bb61a8fd0199.jpg
PETROVAC
Partidul Român din Serbia și sărbătorit centenarul, printr-o adunare festivă și un congres extraordinar la care s-au
cache/resized/a644442ad26efc62fb1f28be444cfbbd.jpg
SERBIA
Potrivit unui raport al Reuters, viceprim-ministrul sârb, Milos Vucevic, recunoaște îmbunătățirea considerabilă a
cache/resized/21c60e866afdbca8e699212531f50630.jpg
UCRAINA
Conflictul aflat în curs de desfășurare din Ucraina, care durează de acum douăzeci de luni, rămâne un accent principal
cache/resized/0139361706231f1a6567f652c39e73fa.jpg
KLADOVO
Centrul Cultural Românesc din Kladovo lucrează din plin. Instituția nou înființată cu sprijinul financiar al
cache/resized/1714e668f29074ddb28b498255f633b6.jpg
BOR
Mijlocul lunii octombrie și începutul sezonului de încălzire din ultimii ani în cea mai mare parte a Serbiei marchează
cache/resized/02cb8b0d83a8b8dff44b12e79d27d283.jpg
KLADOVO
Românii din Serbia de Răsărit sunt mai bogați și mai împliniți sufletește, după ce la Kladovo s-a deschis un minunat
Cristian Florescu Scris de  Iul 28, 2023 - 14625 Views

Companiile energetice din România şi Serbia discută despre modernizarea de la Porţile de Fier

Hidroelectrica din România şi EPS din Serbia, cele două companii energetice implicate în operarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, au avut discuţii referitoare la diverse proiecte desfăşurate la baraj. Aceste proiecte includ reabilitarea ecluzei HE Djerdap II şi măsuri suplimentare pentru protejarea disipatorului barajului deversor de la Porţile de Fier I. Întâlnirea a marcat ocazia a 100-a şedinţă a Comisiei Mixte Româno-Sârbe pentru Porţile de Fier

Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, a exprimat bucuria faţă de modul în care au evoluat angajamentele asumate împreună de către Hidroelectrica şi EPS, în interes comun. Prietenia cu partenerul sârb a fost subliniată ca fiind o bază solidă pentru un dialog deschis şi constructiv între cele două companii. Durata de peste 50 de ani a acestui parteneriat subliniază importanţa onoarei, respectului reciproc, responsabilităţii şi muncii în colaborare.

Proiectul Porţile de Fier a fost evidenţiat ca un exemplu elocvent de coordonare între ţări prietene, contribuind la gestionarea eficientă a resurselor în mod sustenabil. Bogdan Badea a folosit ocazia pentru a lăuda colaborarea de succes dintre România şi Serbia, subliniind că aceasta asigură exploatarea sustenabilă a sistemului hidro-energetic şi de navigaţie de pe Dunăre, având un impact pozitiv asupra dezvoltării economice şi securităţii energetice în regiune.

La data de 7 septembrie 1964, a început construcţia Sistemului Porţile de Fier I, odată cu inaugurarea oficială a şantierului. Primul obiectiv funcţional pe partea română a fost ecluza, care a fost pusă în funcţiune la data de 14 august 1969. Ulterior, agregatele din centrală au fost puse în funcţiune, primul la data de 14 august 1970 şi ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a întregului obiectiv a avut loc la data de 16 mai 1972.

Datorită dimensiunilor lor impresionante şi puterii instalate, agregatele din centrale au reprezentat la momentul respectiv cele mai mari din lume de acest tip.

În ceea ce priveşte Sistemul Porţile de Fier II, construcţia acestuia a început în anul 1977, odată cu semnarea Acordului între Guvernele României şi fostei Iugoslavii. Acest obiectiv cuprinde o centrală de bază cu 16 agregate de tip bulb (8 pentru fiecare parte a sistemului, puse în funcţiune în perioada 1984 – 1986), două centrale suplimentare (cea românească funcţională din 1994 şi cea sârbească din 2000), trei ecluze (două pe partea română şi una pe partea sârbă) şi două baraje deversoare (barajul românesc pe braţul Gogoşu şi cel sârbesc în frontul principal de barare).

Cristian Florescu

Analist CARPATHIC INITIATIVE GROUP (cignews.org),
partener pentru Balcanii de Vest

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…