Către:
Autoritatea Națională pentru Cetățenie;
Ministerul Afacerilor Externe;
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni;
Ambasada României la Belgrad;
Consulatul General al României la Zajecar;
Consulatul General al României la Vršac;
Comisia românilor de pretutindeni – Senatul României;
Comisia pentru comunitățile de români din afară granițelor ţarii – Camera Deputaților;
Departamentul pentru Relația cu Românii din afară Granițelor – Administrația Prezidențială
Stimați doamnelor și domnilor,
În urmă publicării ordinelor nr. 84/P din data de 06.02.2018 și nr. 191/P din data de 28.02.2018, privind aprobarea acordării cetățeniei române în baza articolului 8.1, în Serbia s-au creat multe controvese. De remarcat este faptul că dintre cele 23 persoane care au primit răspuns pozitiv, majoritatea nu sunt vorbitori de limba română și nici nu fac parte din comunitatea română. Aceste persoane nu sunt cunoscute de activiștii și liderii comunității. Acest aspect încurajează toți cetățenii Serbiei, indiferent de etnie, să depună cereri pentru obținerea cetățeniei.
Românii din Serbia sunt confuzi, nu înțeleg ce înseamnă contribuție deosebită, cum se dovedește și cum se aplică articolul 8.1 prin care au depus cererile. Un mare număr de etnici români nu au depus dosarele deoarece după interpretarea legii nu aveau contibuții deosebite în promovarea culturii, tradiției și spiritualității române, sau nu aveau dovezi clare privind contribuția lor. Realizăm astăzi că prioritate au avut sârbii, necunoscători de limba română, fără contribuții reale. Prevederile art. 8 alin. 1 nu includ interviul de limba română, ceea ce este deosebit de grav pentru că deschide larg ușa pentru cetățenii sârbi fără etnie română. Nici cei de pe cele două ordine nu au fost chemați de Autoritatea Națională pentru Cetățenie la interviul de limba română, așa că „judecata” actelor din dosar se face pe baza unor adeverințe eliberate de diverse ONG-uri interesate de a lua banii oamenilor, indiferent de originea etnică sau meritele deosebite. În Serbia, mai ales în Valea Timocului s-au creat filiere de traficanți pentru depunerea dosarelor pentru cetățenie. Pe lângă acestea nici ordinea dosarelor nu este respectată.
Majoritatea persoanelor care au primit aprobarea, au depus cererile în 2016 și 2017, iar primii care au depus dosarele conform art. 8.1 au avut loc chiar la sfârșitul anului 2015. Membrii comunității noastre se așteptau ca primele persoane care vor dobândii cetățenia vor fi liderii și activiștii comunității românești din Serbia, iar acele două ordine au creat multe spectulații. Persoanele care au depus dosarele la Consulatele din Vîrșeț și Zajecar nu au primit numere de înregistrare așa că stadiul dosarelor nu poate fi urmărit. Unii dintre români, care au depus dosarele la cele două consulate, nu au dosarul înregistrat la Autoritatea Națională pentru Cetățenie nici după 2 ani de zile.
Prin prezența va rog să ne dați un răspuns clar privind aplicarea articolului 8.1, și anume cum se aplică această lege? Care sunt conditile și ce însemna contribuția deosebită. Poate fi contribuție deosebită simpla cunoaștere a limbii române? În caz că da, cum au contribuit cetățenii sârbi de etnie sârbă care nici măcar nu știu limba română? În același timp va rog să-mi comunicați care este termenul de rezolvare a unui dosar. Reamintesc că taxa consulară a fost de 65 de euro, iar traducerea dosarului și pregătirea lui în jur de 300 de euro. Această suma este una considerabilă pentru românii din Serbia deoarece multe familii sunt nevoite să supraviețuiască cu 200 - 300 de euro pe lună.
Îmi rezerv dreptul de a face publice răspunsurile primite, în baza legii accesului la informații de interes public.
Cu respect deosebit,
Alexandru Savici vicepreședinte RRS
