cache/resized/b2ea21e28076704f30dfb0066f530f42.jpg
SERBIA
Recent, la sediul ambasadei României la Belgrad, a avut loc o întâlnire de lucru între liderii alianței Uniunea
cache/resized/194772c4b29fc760db421400cab2f6b3.jpg
KLADOVO
Din cauză situației epidemiologice nefavorabile în legătură cu pandemia de COVID-19, recensământul în Serbia se amână
cache/resized/81d69c82955d959f28f11ff471d25501.jpg
KLADOVO
Ultimul nostru articol făcea o analiză a dezvoltării imobiliare în orașul Kladovo. Am subliniat atunci faptul că la
cache/resized/82602f5ccc61f997cef3ccb1bfc9c7e3.jpg
MAJDANPEK
Uniunea Românilor din Serbia (URS) a transmis o scrisoare deschisă autorităților de la cel mai înalt nivel din România,
cache/resized/3825b4fd738ea58ffcc1bf82670b2893.jpg
KLADOVO
Micul oraș sârbesc aflat exact în dreptul municipiului Drobeta Turnu Severin, pe malul drept a Dunării, este o atracție
cache/resized/cce178378ef56c0c4cabd4c700245cbd.jpg
INTERVIU
Profesorul Viorel Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România, face dezvăluiri dureroase și
cache/resized/14a9cf735a7d38a9d05235e3a6737d73.jpg
SERBIA
ZIUA LIMBII ROMÂNE a fost sărbătorită, la Kucevo – Serbia, cum nu se putea mai frumos și mai emoționant! Două
cache/resized/26ea4f8fe2374faffdf742dd5c53d985.jpg
MAJDANPEK
Uniunea Românilor din Serbia (URS), federația ce cuprinde un număr de 20 de asociații românești de pe Valea Timocului,
cache/resized/b9a8afd3c4638804f2b3f8344a9b4aa9.jpg
KLADOVO
Un proiect motivațional, finanțat de Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia (CNMRS), s-a
cache/resized/657bddaa420aa0235c9185f017937c36.jpg
KLADOVO
Participanții la programul educațional „ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI”, învățători din România, Republica Moldova și Ucraina, au
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Romeo Crîșmaru Scris de  Apr 01, 2021 - 11937 Views

NU AVEM DREPTUL SĂ UITĂM! Se împlinesc 80 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă.

La data de 1 aprilie 1941 a avut loc masacrul de la Fântâna Albă, în care au pierit peste 3.000 de români bucovineni, împușcați de militarii sovietici. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi. Nu avem drepul să uităm vreodată martiriul bucovinenilor, dar nici faptul că Bucovina e tot ruptă de Țara Mamă! Un documentar tulburător a fost realizat de TVR, în colaborare cu Departamentul pentru românii de pretutindeni (VIDEO, sus!)

„Comemorăm, așadar, Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor care au fost victimele masacrelor, deportărilor, foametei și ale altor forme de represiune din cauza regimului totalitar sovietic, în ținutul Herța, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea nr. 68/2011. Falsificarea datelor istorice îi ucide încă o dată pe cei care au ales să trăiască în libertate. Ne înclinăm în fața acestor martiri ai neamului românesc, care au făcut sacrificiul suprem pentru păstrarea identității naționale. Rănile trecutului pot fi vindecate doar printr-o istorie scrisă împreună, de români și ucraineni deopotrivă. Iar acest lucru e ușor de făcut, martorii oculari încă există, copiii celor uciși încă trăiesc. Și pot fi întrebați, și pot fi ascultați”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru românii de pretutindeni din cadrul Secretariatului General ala Guvernului României.

Mărturiile lor se regăsesc în documentarul realizat de TVR 1, disponibil aici:

https://www.youtube.com/watch?v=r3Azzv5DtNY

Amintirea vie a unei dureri fără margini

Circa 3.000 de români din Bucovina au murit pe 1 aprilie 1941, seceraţi de mitralierele ruşilor. Pentru că au vrut să părăsească teritoriul ostil ocupat de Armata Roşie şi să revină la paria mamă de care fuseseră dezlipiţi forţat, românii au plătit cu viaţa şi au sfârşit aruncaţi în gropi comune.

„În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei şi Basarabia. Aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe pământ străin. Teritoriul a fost ocupat de Armata Roşie şi sovieticii un instaurat un regim de teroare în care românii erau pedepsiţi pentru simplu fapt că aparţiuneau naţiei române. Mulţi dintre bucovineni s-au văzut separaţi pentru totdeauna de familiile lor rămase în România. Cei mai mulţi dintre românii ocupaţi de ruşi au avut un singur vis: să-şi întregească familiile şi să se întoarcă acasă. 3000 dintre ei au pornit pe 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paşte către România, convinşi că vor putea trece graniţa nestingeriţi. Au plătit aspiraţia la libertate cu preţul vieţii. Se spune că masacrul de pe 1 aprilie 1941 a fost unul orchestrat de ruşi. Agitatorii sovietici a împânzit în preajma Paştelui zvonul că se vor deschide graniţele cu România şi bucovineni vor putea trece nestingheriţi către patria mamă. Aproximativ 3000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului au plecat, pe jos, în ziua Paştelui către graniţa. Îmbrăcaţi în alb, încolonaţi cu preoţi în faţă, purtând icoane şi steaguri au plecat către România, dar s-au oprit la doi kilometri de frontieră, în localitatea Fântâna Albă, unde ruşii i-au aşteptat cu mitralierele NKVD”, scrie adevărul.ro.

„Peste sate se abătuse teroare bolşevică. Dacă nu făceai cârdăşie cu noii stăpâni, erai pierdut. În aceste condiţii insuportabile, o parte din populaţia română a ţinutului a hotărât să fugă din ţară ca să scape de prigoană. La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid”, povesteşte Gheorghe Mihailiuc, unul dintre supravieţitorii masacrului din 1 aprilie 1941, în cartea „Dincolo de cuvintele rostite”.

Etichetat cu
   Ministerbannernou1240x156v4

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…