Explicația este, în mare parte, faptul că la ei nu s-a format conștiința națională clară, care se face prin învățământ. Ei niciodată nu s-au întâlnit cu limba română în școli, nici cu cultura națională, și tocmai de acea nu s-a dezvoltat conștiință națională la ei. Adică niciodată nu s-a dezvoltat inteligența națională proprie care ar putea să contribuie la conștientizare națională. La fel, populația generală este în ceea ce privește nivelul educațional sub mediul tării, și în același timp zonele unde trăiesc români se confruntă cu depopularea drastică, și media de vârstă e mult deasupra mediei naționale. Cauza principală este emigrația masivă spre Occident. Exemplul suficient care explică consecințele grave ale depopulării este și faptul că sunt mult sate unde la școală nu s-a înscris nici un singur copil din anul 2007, și unde media de vârstă a populației depașește 70 de ani. Și sunt multe astfel de sate, mai ales în zonele Kladovo și Negotin.

Situația în ceea ce privește apartenența etnică arată în felul următor, în sudul Dunării:

Anul 2002: Români: 2.778 (Voivodina: 30.419), Vlahi: 40.054;

Anul 2011: Români: 2640 (-4.97%) (Voivodina: 25410); (-16.47%), Vlahi: 35330 (-11.8%);

Anul 2022: Români: 2385 (-9.66%) (Voivodina: 19595); (– 22.88%), Vlahi: 21013 (-40.52%);

La prima vedere observăm că numărul de Români și Vlahi declarați scade în continuare. Situația este un pic mai bună spre Bor și Homolie, dar nu semnificativ mai bună. Numărul de Vlahi de la 2002 încoace a scăzut cu 47.54%, adică s-a înjumătățit practic. Dacă analizam datele de la anul 2002, un recesâmânt care s-a considerat ca fiind cel mai democratic după Al Doilea Război Mondial, observăm că vârsta medie pentru întreage țară a fost atunci 40.2. Etnicii Sârbi, adică populația majoritară atunci aveau vârsta medie 40.5, etnici Unguri - 43.2, etnici Slovaci - 42.1, etnici Croați - 47.2, etnici Români (cei care se declară ca Români). Cei care se declară că Vlahi aveau atunci vârsta de mediu 47.3, cu procentul celor peste vârsta de 75 de ani de 10.36%.

Situația după zonele respective:

Județul Bor: 101.100 de locuitori (-19.11% diferență, în comparație cu recesâmântul precedent: 124.992 în 2011, 146.551 în anul 2002.

Județul Bor cuprinde orașul Bor și municipalitațile Kladovo, Negotin și Majdanpek.

Numărul de etnici Români declarați că atare: 683 (0.68% din populație); (-13.65% diferență din 2011) Observăm că numărul de etnici Români a scăzut mai puțin decât a scăzut populația generală și procentul lor în populația generală chiar a crescut, deși încă e foarte mic.

Numărul de Vlahi, declarați ca atare: 8.190 (8.1% din populația); (-38.48% comparativ cu 2011); Anul 2011: 13.313 (10.65% din populația); (-19.06% comparativ cu 2002); Anul 2002: 16.449 (11.22% din populație); Observăm că în cursul ultimilor 20 de ani numărul de persoane care s-au declarat ca Vlahi a scăzut cu 49.79%.

Numărul de necunoscuți și nedeclarați: 10.697 (10.58% din populația); Anul 2011: 10.802 (8.64% din populație); Anul 2002: 5.749 (3.92% din populație);

Orașul Bor

40.845 de locuitori (-15.88% comparativ cu 2011) Anul 2011: 48.557 (-13% comparativ cu 2002) Anul 2002: 55.817. Orașul Bor administrativ cuprinde orașul Bor împreună cu 13 sate. Etnicii români care traiesc în zonă sunt cunoscuți că ungurieni. Orașul e cunoscut după producția și extracția de cupru, aici existând o mare mină, la fel ca și facilitați pentru prelucrarea minereului de cupru. Tocmai de aceea, orașul a fost un simbol de prosperitate de-a lungul perioadei fostei Iugoslavii și multă lume din fosta Iugoslavie s-au mutat în oraș pentru că au găsit un loc de muncă bine plătit. Orașul a trecut prin criză mare în perioadă anilor 1990 și pânâ aproape de anul 2011. Combinatul de cupru acum e cumparat de firma chineză Zi Jin. Se confruntă cu mari probleme ecologice.

Numărul de etnici Români declarați că atare: 356 (0.87% din populație, său +21.5% comparativ cu 2011); Anul 2011: 293 (0.60% din populația, +173.8% comparativ cu 2002); Anul 2002: 107 (0.19% din populație). Obserăm că numărul de etnici români declarați ca atare crește constant, deși încă este foarte puțin. În cursul ultimilor 20 de ani numărul lor s-a triplat.

Numărul de Vlahi: 4.483 (10.97% din populație, -33.1% comparativ cu 2011); Anul 2011: 6.701 (13.78% din populație, -33.42% comparativ cu 2002); Anul 2002: 10.064 (24.63% din populație). Vedem că numărul celor care se declară ca Vlahi în cursul ultimilor 20 de ani a scăzut cu 55.45%, adică numărul lor s-a înjumătățit!

Numărul de necunoscuți: 4.283 (10.48% din populație); Anul 2011: 3.160 (6.5% din populație); Anul 2002: 2.699 (4.83% din populație). Se observă că numărul de „alții” și „necunoscuți” a crescut cu 1.584 de persoane în cursul ultimilor 20 de ani sau cu 58.6%, dar numărul de celor care s-au declarat ca Vlahi a scăzut cu 5.581 de persoane, și creșterea numărul de nedeclarați și necunoscuți în niciun fel nu se potrivește cu scăderea celor care se declară ca Vlahi.

Numărul de etnici Sârbi: 29.322 (71.78% din populația, -17.04% comparativ cu 2011); Anul 2011: 35.345 (72.89% din populație, -11.61% comparativ cu 2002); Anul 2002: 39.989 (71.64% din populație). În cursul ultimilor 20 de ani numărul de etnici Sârbi declarați ca atare a scăzut cu 26.64%, cu un ritm mai lent decât populația generală. Procentul de etnici Sârbi declarați ca atare în cursul milor 20 de ani este aproape stabil și constant și nu variază drastic. Scăderea dramatică în ceea ce privește numărul și procentul celor declarați ca vlahi poate fi atribuită structurii populației, care e mult mai bâtrână decât populația generală. Adică bâtrânii au râmâs în sate, iar copiii și nepoții lor s-au mutat ori spre occident, ori spre orașele mari, unde probabil sunt deja asimilați.

Municipalitatea Negotin

28.261 de locuitori (- 23.73%, comparativ cu 2011); Anul 2011: 37.056 (-14.65%, comparativ cu 2002); Anul 2002: 43.418.

Municipalitatea Negotin cuprinde orașul Negotin, împreună cu 38 de sate. În cursul ultimilor 20 de ani populația a scăzut cu 34.9%. Motivele principale sunt emigrația natalitatea scăzută.

Numărul de etnici ROMÂNI: 147 (0.52% din populație, -46.35% comparativ cu 2011); Anul 2011: 274 (0.74% din populație); Anul 2002: 269 (0.62% din populație). Observăm că numărul de etnici români declarați că atare a scăzut brusc între două recesâminte.

Numărul celor care se declară ca VLAHI: 1.763 (6.24% din populație, -47.87%, comparativ cu 2011); Anul 2011: 3.382 (9.13% din populație, +12.7% comparativ cu 2002); Anul 2002: 3.000 (6.91% din populație). În cursul ultimilor 20 de ani numărul celor care se declară ca VLAHI a scăzut 41.23%, mai mult decât a scăzut populația generală. Numărul de etnici SÂRBI declarați ca atare: 22.857 (80.88% din populație, -22.41%, comparativ cu 2011); Anul 2011: 29.461 (79.5% din populație); Anul 2002: 38263 (88.13% din populația) Numărul de etnici sârbi în municipalitatea Negotin a scăzut cu 40.26%, cu un ritm mai rapid decât populația generală, și scăderea numărului de etnici Români și Vlahi nu se poate atribui la declararea lor ca etnici sârbi.

Numărul de nedeclarați și necunoscuți: 2.834 (10.02% din populație); Anul 2011: 3.498 (9.4% din populație); Anul 2002: 1.154 (2.65% din populație).

Municipalitatea Kladovo

17.435 de locuitori (-15.5%, comparativ cu 2011); Anul 2011: 20.635 (-12.61%, comparativ cu 2002); Anul 2002: 23.613 de locuitori. În cursul ultimilor 20 de ani, populația municipalității a scăzut cu 26.16%.

Numărul de etnici ROMÂNI, declarați ca atare: 108 (0.62% din populație, -30.77% comparativ cu 2011); Anul 2011: 156 (0.76% din populație, -27.78% comparativ cu 2002); Anul 2002: 216 (0.91% din populație).

Municipalitatea Kladovo cuprinde orașul Kladovo împreună cu 23 de sate. Deși e cunoscut că numărul de vorbitori de limba română ca limbă maternă este în jur de 80%, foarte puțini declara ETNIA ROMÂNĂ ca apartenență etnică. Se știe că în marea majoritate a satelor, populația mai în vârsta încă nu vorbește limba sârbă suficient de bine, ori nu o cunoaște deloc, dar marea majoritate nu declară apartenența lor etnică ca Română. Sunt multe motivele acestei situații. Dar ceea ce se observă în ultimi ani este că numărul de copii care se duce la studii la România crește constant și acum după estimări s-a ajuns că majoritate din studenții se duc în România pentru studii. La fel după aderarea României la UE, și îmbunătățire economică în România, Kladovo a devenit un magnet pentru turiștii români din zona limitrofă și putem spune că cetățenii români acum contribuie mult la economia orașului și municipalității.

Numărul de Vlahi: 487 (2.79% din populație, -38.2% comparativ cu 2011); Anul 2011: 788 (3.82% din populație, +38.73% comparativ cu 2002); Anul 2002: 568 (2.4% din populație). Numărul de Vlahi declarați că atare a scăzut cu 38.2% dintre două recesâminte, și procentul celor care se declară caatare s-a întors la nivelul din 2002.

Numărul de nedeclarați și necunoscuți: 1.113 (6.38% din populație) Anul 2011: 1.704 (8.26% din populație); Anul 2002: 883( 3.74% din populație);

Municipalitatea Majdanpek

14.559 (-22.09% comparativ cu 2011); Anul 2011: 18.686 (-21.17% comparativ cu 2002); Anul 2002: 23.703.

Municipalitate Majdanpek cuprinde orașul Majdanpek, împreună cu orașul Donji Milanovac și 12 de sate. Orașul Maidanpek este cunoscut după mina de cupru și după producția de aur după care a fost cunoscut și în fosta Iugoslavie. Etnici Români care trăiesc în zonă sunt cunoscuți că Bufani. În cursul ultimilor 20 de ani, populația generală a scăzut cu 38.57%, mult peste media națională.

Numărul de etnici ROMÂNI declarați ca atare: 72 (0.49% din populația, +5.88% comparativ cu 2011); Anul 2011: 68 (0.36% din populația, +1.49% comparativ cu 2002); Anul 2002: 67 (0.28% din populație);

Numărul celor care s-au declarat VLAHI: 1.457 (10% din populație, -40.33% comparativ cu 2011); Anul 2011: 2.442 (13.08% din populație, -13.31% comparativ cu 2002); Anul 2002: 2.817 (11.88% din populație);

Nedeclarați și necunoscuți: 2.437 (16.74% din populație); Anul 2011: 1.406 (7.52% din populație); Anul 2002: 1.013 (4.27% din populație) Numărul de etnici sârbi declarați că atare: 10.319 (70.88% din populație, - 29.65% comparativ cu 2011); Anul 2011: 14.670 (78.5% din populație, - 24.14% comparativ cu 2002); Anul 2002: 19.339 (81.59% din populație);

Județul Branicevo

Cuprinde orașul Pojarevaț și municipalitațile Kucevo, Petrovac na Mlavi, Golubac, Veliko Gradiște, Jabari, Malo Crnice, și Jagubița – practic Regiunea Homolie plus câmpia Stig. Acești meleaguri au fost dealungul timp pasivi, nedezvoltați, lasați la izbeliște, și practic izolați din punctul de vedere de comunicați adică la fel zone în mare parte subdezvoltate, mai ales zona de Omolie.

Județul Branicevo are 159.443 de locuitori (-13.17% comparativ cu 2011); Anul 2011: 183.625 (-10.65% comparativ cu 2002); Anul 2002: 205.503.

Orașul Pojarevac: 68.648 de locuitori (-8.87% comparativ cu 2011); Anul 2011: 75.334 (+0.58% comparativ cu 2002); Anul 2002: 74.902.

Orașul Pojarevac cuprinde administrativ municipalitate Pojarevac și municipalitatea Kostolac și 25 de sate. Este un centru industrial puternic, dar Kostolacț e mai cunoscut după extracția de cărbune la suprafață (mina Drmno), la fel ca și după termocentrala „Kostolac”. Cele mai atractive locuri de muncă sunt la termocentrală, și atunci e de înțeles de ce populația a scăzut într-un ritm mult mai lent. În cursul ultimilor 20 de ani, populația generală a scăzut cu 8.35%, mai puțin decât la nivelul tării.

Numărul de etnici Români declarați ca atare: 90 (0.13% din populația); Anul 2011: 91 (0.12% din populație); Anul 2002: 95 (0.13% din populație);

Numărul de Vlahi: 522 (0.76% din populație, +194.9% comparativ cu 2011); Anul 2011: 177 ( 0.26% din populație, +62.38% comparativ cu 2002); Anul 2002: 109 (0.15% din populație). Se observă că în cursul de 20 de ani numărul celor care se declară că Vlahi a crescut în mod ciudat de 5 ori. La prima vedere arată ca un miracol, dar ar putea să fie și rezultat a unei activitați politice, fiindcă trebuie înțeles că în Serbia de Răsărit în general există Consilul Național a Minoritați Naționale „Vlahe”, a cărui activitate principală e lupta împotriva românismului, adică cu un singur moto “Vlahii nu sunt Români”.

Numărul de nedeclarați și necunoscuți: 4.689 (6.83% din populația, +75.88% comparativ cu 2011); Anul 2011: 2.666 (3.54% din populație, +23.59% comparativ cu 2002); Anul 2002: 2.157 (2.88% din populație).

Romi: 4.045 (5.89% din populația); Etnicii Sârbi declarați ca atare: 58.535 (85.34% din populație, -12.37% comparativ cu 2011); Anul 2011: 66.801 (88.67% din populație, -2.88% comparativ cu 2002); Anul 2002: 68.779 (91.83% din populație). Observăm că numărul de etnici Sârbi declarați ca atare scăde constant, mai repede decât populația generală, dar pe altă parte numărul de etnici Romi crește constant, la fel ca și numărul de nedeclarați și necunoscuți.

Municipalitatea Petrovac: 25.900 (-17.14% comparativ cu 2011); Anul 2011: 31259 (-9.42% comparativ cu 2011); Anul 2002: 34.511.

Municipalitatea Petrovac cuprinde orașul Petrovac împreună cu 33 de sate. Este al doilea oraș ca mărime în județul Branicevo. În cursul ulțimilor 20 de ani populația generală a scăzut cu 24.95%.

Numărul de etnici Români declarați ca atare: 266 (1.03% din populația, + 22.58% comparativ cu 2011); Anul 2011: 217 (0.69% din populația, -13.54% comparativ cu 2002); Anul 2002: 251 (0.72% din populație).

Numărul declarați că Vlahi: 2.882 (11.12% din populația, -37.47% comparativ cu 2011); Anul 2011: 4609 (14.74% din populație, +30.38% comparativ cu 2002); Anul 2002: 3535 (10.24% din populație). Se vede că numărul de celor care se declară ca Vlahi variază și nu e stabil. Etnici Români indiferent cum se declară au rata de emigrație spre occident mai mare decât populația generală, și în aceste condiții, numărul celor care se declară ca Vlahi a crescut brusc în anul 2011, după ce la fel de brusc a făcut un pas napoi.

Nedeclarați și necunoscuți: 1.396 (5.39% din populație); Anul 2011: 1063 (3.4% din populație); Anul 2002: 861 (2.49% din populație);

Municipalitatea Veliko Gradiște

15.455 de locuitori (-12.24% comparativ cu 2011); Anul 2011: 17610 (-14.76% comparativ cu 2002); Anul 2002: 20.659.

Municipalitatea Veliko Gradiște cuprinde orașul Veliko Gradiște împreună cu 25 de sate. Se află pe malul Dunării la granița cu România. Vizavi e satul Belobreșca. Este un port pe malul Dunării.

Numărul de etnici Români declarați că atare: 49 (0.32% din populație, -24.62% comparativ cu 2011); Anul 2011: 65 (0.37% din populația, -44.4% comparativ cu 2002); Anul 2002: 117 (0.57% din populația). Se observă că numărul celor care s-au declarat că Români a scăzut 58.12% în cursul a 20 de ani.

Numărul celor care se declară că Vlahi: 432 (2.79% din populația, +13.09% comparativ cu 2011); Anul 2011: 382 (2.17% din populație, +7.9% comparativ cu 2002); Anul 2002: 354 (1.71% din populație). Se observă că numărul celor care se declară ca Vlahi crește constant.

Nedeclarați și necunoscuți: 782 (5.06% din populația); Anul 2011: 475 (2.69% din populație); Anul 2002: 279 (1.35% din populație).

Municipalitate Kucevo

11.806 (-23.91% comparativ cu 2011); Anul 2011: 15.516 (-17.5% comparativ cu 2002); Anul 2002: 18.808.

Municipalitate Kucevo cuprinde orașul Kucevo împreună cu 25 de sate. Este situată în mijlocul munților Omolie. În cursul ultimilor 20 de ani, populația generală a scăzut cu 37.23%, cea mai mare parte din cauză este emigrația spre occident.

Numărul de etnici Români declarați că atare: 212 (1.80% din populația, +101.9% comparativ cu 2011); Anul 2011: 105 (0.68% din populația, - 6.25% comparativ cu 2002); Anul 2002: 122 (0.65% din populație). Se observă că numărul de etnici Români s-a dublat, deși încă e mic. Aceasta se poate datora câtorva ONG-uri românești care sunt prezente în zonă și care organizează cursurile de limba română pentru copii.

Numărul celor care se declară că Vlahi: 1.942 (16.45% din populație, - 49.45% comparativ cu 2011); Anul 2011: 3927 (25.31% din populație, -24.54% comparativ cu 2002); Anul 2002: 5204 (27.67% din populație). Se observă că numărul celor care se declară că Vlahi a scăzut cu 62.68% în ultimi 20 de ani, adică cu 3.262 de persoane în același timp când populația generalăa a scăzut cu 37.23%, adică cu 7.002 de persoane.

Numărul de etnici Sârbi declarați că atare: 7.932 (67.18% din populația, -23.04% comparativ); Anul 2011: 10.307 (66.42% din populația, -18.09% comparativ cu 2002); Anul 2002: 12.584 (66.9% din populație).

Nedeclarați și necunoscuți: 1.592 (13.48% din populația); Anul 2011: 1.047 (6.75% din populație); Anul 2002: 712 (3.78% din populație). Numărul de necunoscuți este destul de mare și neobișnuit pentru un orașel și municipalitate unde locuitorii se cunosc foarte bine de generații.

Municipalitate Jagubica: 9.712 (-23.75% comparativ cu 2011); Anul 2011: 12737 (-14.07% comparativ cu 2002); Anul 2002: 14.823.

Municipalitate Jagubica cuprinde orașelul Jagubica, împreună cu 18 sate. Municipalitatea este situată în mijlocul Munților Omolie și este o zonă nedezvoltată și saracă. Zona se confruntă cu mare depopulare. În cursul de ultimi 20 de ani municipalitate a pierdut 34.48% din populație.

Numărul de etnici Români declarați ca atare: 47 (0.48% din populația); Anul 2011: 71 (0.56% din populația); Anul 2002: 54 (0.36% din populație);

Numărul celor care se declară ca Vlahi: 1.504 (15.49% din populația, -46.5% comparativ cu 2011); Anul 2011: 2.811 (22.07% din populația, -13.98% comparativ cu 2002); Anul 2002: 3.268 (22.05% din populație). Problemă similară că cea din Kucevo. Numărul celor care se declară ca Vlahi a scăzut cu 53.98% în cursul ultimilor 20 de ani.

Nedeclarați și necunoscuți: 577 ( 5.94% din populație); Anul 2011: 722 (5.66% din populație); Anul 2002: 445 (3% din populație);

Municipalitate Jabari

9.261 (-18.62% comparativ cu 2011); Anul 2011: 11.380 (-12.69% comparativ cu 2002); Anul 2002: 13.034. Municipalitate Jabari se află la sud-vestul județului Branicevo și cuprinde orășelul Jabari împreună cu 14 sate. În cursul ultimilor 20 de ani, populația generală a scăzut cu 28.95%, care este caracteristic practic pentru marea majoritate de așezărilor cu astfel de mărime.

Numărul de etnici Români declarați ca atare: 52 (0.56% din populație, -31.58% comparativ cu 2011); Anul 2011: 76 (0.67% din populație, -28.97% comparativ cu 2002); Anul 2002: 107 (0.82% din populație).

Numărul celor care se declară ca Vlahi: 184 (1.97% din populație, -57.5% comparativ cu 2011); Anul 2011: 433 (3.8% din populație, +26.61% comparativ cu 2002); Anul 2002: 342 (2.62% din populație);

Etnici Sârbi declarați că atare: 7.745 (83.63% din populație, - 23.6% comparativ cu 2011); Anul 2011: 10.137 (89.08% din populație, -17.69% comparativ cu 2002); Anul 2002: 12316 (94.49% din populație). Se observă că numărul de etnici Sârbi declarați că atare de-a lungul a 20 de ani a scăzut cu 37.11%, adică cu un ritmul mai accelerat decât a scăzut populația generală și putem trage concluzii că numărul de etnici Români declarat ca atare, dar și numărul celor care se declară ca Vlahi nu au scăzut din motivul că ei se declară acum că Sârbi.

Nedeclarați și necunoscuți: 1.103 (11.91% din populația); Anul 2011: 624 (5.48% din populație); Anul 2002: 192 (1.47% din populație). Și aici observăm creșterea bruscă al numărului de nedeclarați și necunoscuți.

Municipalitatea Malo Crnice (Cârnice Mic)

8.986 de locuitori (-21.57% comparativ cu 2011); Anul 2011: 11.458 (- 17.29% comparativ cu 2002); Anul 2002: 13.853.

Municipalitatea Malo Crnice (Cârnice Mic) cuprinde satul Malo Crnice (Cârnice Mic) împreuna cu 9 alte sate. Populația generala a scăzut cu 35.13% în cursul ultimilor 20 de ani.

Numărul de etnici Români care se declară ca atare: 30 (0.33% din populația, -46.4% comparativ cu 2011); Anul 2011: 56 (0.49% din populație, -26.32% comparativ cu 2002); Anul 2002: 76 (0.55% din populație).

Numărul celor care se declară ca Vlahi: 251 (2.79% din populație, -47.15% comparativ cu 2011); Anul 2011: 475 ( 4.15% din populație, + 18.45% comparativ cu 2002); Anul 2002: 401 (2.89% din populație).
Nedeclarați și necunoscuți: 483 (5.38% din populația); Anul 2011: 574( 5.01% din populație); Anul 2002: 419 (3.02% din populație).

Municipalitatea Golubac

6.599 de locuitori (-20.79% comparativ cu 2011); Anul 2011: 8.331 (-15.96% comparativ cu 2002); Anul 2002: 9.913.

Municipalitatea Golubac este așezată pe malul Dunării, este cea mai mică municipalitate din județul Branicevo, după populație și devine încet-încet o destinația turistică pentru cetățenii români, mai ales după revitalizarea Cetății Golubac, care devine un punct turistic. Se află pe porțiune Dunării cea mai largă unde distanță dintre malul cel sârbesc și cel românesc e vreo 6 km. Plus se află la ruta de tranzit unde mulți români care se duc din Oltenia spre Italia de Nord tranzitează pentru că e ruta cea mai scurtă.

Municipalitate Golubaț cuprinde orășelul Golubac împreună cu 23 de sate. În cursul ultimilor 20 de ani populația generală a scăzut cu 33.43%.

Numărul de etnici Români declarați ca atare: 63 (0.95% din populația, +34% comparativ cu 2011); Anul 2011: 47 (0.56% din populație, -27.69% comparativ cu 2002); Anul 2002: 65 (0.66% din populație).

Numărul celor care se declară ca Vlahi: 323 (4.89% din populație); Anul 2011: 424 (5.09% din populație) Anul 2002: 870 (8.78% din populație).

Numărul celor care se declară ca etnici Sârbi: 5.728 (86.8% din populația, -24.39% comparativ cu 2011); Anul 2011: 7.576 (90.94% din populație, -12.2% comparativ cu 2002); Anul 2002: 8.629 ( 87.05% din populație).

Nedeclarați și necunoscuți: 373 (5.65% din populație); Anul 2011: 136 (1.63% din populație) Anul 2002: 216 (2.18% din populație). Observăm că în cursul a 20 de ani numărul celor care se declară ca Vlahi a scăzut cu 62.87% mult mai rapid decât populația generală, dar la fel numărul de etnici Sârbi declarați că atare a scăzut cu 33.62% un ritm un pic mai rapid decât cel în care populația generală a scăzut.

Județul Zajecear

Are 96.715 de locuitori (-19.38% comparativ cu 2011); Anul 2011: 119.967 (-12.79% comparativ cu 2002); Anul 2002: 137.561. Județul Zajecear cuprinde orașul Zajecar și municipalitațile Knjazevac, Sokobanja și Boljevac. Pentru comuntatea românească sunt interesante orașul Zajecar și municipalitatea Boljevac. În cursul a 20 de ani, populația generală a scăzut cu 29.69%.

Numărul de etnici Români declarați că atare: 322 (0.33% din populație, +4.88% comparativ cu 2011); Anul 2011: 307 (0.26% din populație, -0.66% comparativ cu 2002); Anul 2002: 309 (0.22% din populație).

Numărul celor care se declară ca Vlahi: 3.146 (3.25% din populație, -49.69% comparativ cu 2011); Anul 2011: 6.254 (5.21% din populație, -12.59% comparativ cu 2002); Anul 2002: 7.155 (5.2% din populație).

Numărul celor care se declară ca Vlahi în cursul a 20 de ani a scăzut cu 56%.

Etnicii Sârbi care se declară ca atare: 84.458 (87.33% din populația, - 19.74% comparativ cu 2011); Anul 2011: 105.231 (87.72% din populație, -15.42% comparativ cu 2002); Anul 2002: 124.427 (90.45% din populație). În cursul ultimilor 20 de ani, numărul de etnici Sârbi a scăzut cu 32,12% adică a scăzut mai mult decât populația generală.

Nedeclarați și necunoscuți: 5.851 (6.05% din populație); Anul 2011: 4.689 (3.91% din populație); Anul 2002: 2.765 (2.01% din populația).

Orașul Zajecar

Are 47.991de locuitori (-19.29% comparativ cu 2011); Anul 2011: 59.461 (-9.86% comparativ cu 2002); Anul 2002: 65.969. Orașul Zajecar administrativ cuprinde orașul Zajecar, împreună cu 41 de sate.

Orașul Zajecar este interesant pentru comunitatea românească în Serbia de Răsărit, ca locul unde a fost în anul 1991 înființată Mișcarea Democrată a Românilor din Serbia, primul partid politic românesc din sudul Dunării după Al Doilea Război Mondial.

Numărul de etnici români declarați ca atare: 192 (0.40% din populație, -5.88% comparativ cu 2011); Anul 2011: 204 (0.34% din populație, -7.69% comparativ cu 2002); Anul 2002: 221 (0.34% din populație).

Numărul celor care se declară ca Vlahi: 1.476 (3.08% din populația); Anul 2011: 2.856 (4.8% din populație); Anul 2002: 2.981 (4.52% din populație).

Nedeclarați și necunoscuți: 2.945 (6.14% din populație); Anul 2011: 2.433 (4.09% din populație); Anul 2002: 1.588 (2.41% din populație).

Municipalitatea Boljevac

Are 10.184 de locuitori (-21.62% comparativ cu 2011); Anul 2011: 12.994 (-18.01% comparativ cu 2002); Anul 2002: 15.849 locuitori.

Municipalitate Boljevac cuprinde orășelul Boljevac împreuna cu 19 de sate. În ultimi 20 de ani populația generală a scăzut cu 35.74%, concentrația de etnici Români indiferent cu se indentifică e mare. Câteva ONG-uri românești se ocupă cu învățâmântul în limba română pentru copii.

Numărul de etnici Români care se declară ca atare: 106 (1.04% din populația, +15.22% comparativ cu 2011); Anul 2011: 92 (0.71% din populația, +10.84% comparativ cu 2002); Anul 2002: 83 (0.52% din populație).

Numărul celor care se declară că Vlahi: 1.634 (16.04% din populație, -51.31% comparativ cu 2011); Anul 2011: 3.356 (25.82% din populație, -19.36% comparativ cu 2002); Anul 2002: 4.162 (26.26% din populație).

După recesâmântul din 2002, satele Valaconje, Bakevica, Podgorac, și Osnici aveau majoritate de populația care s-au declarat ca Vlahi. Numărul celor care s-au declarat ca Vlahi a scăzut în ultimi 20 de ani cu 60.74%, în același timp când populația generală a scăzut cu 35.74%.

Nedeclarați și necunoscuți: 985 (9.67% din populația); Anul 2011: 741 (5.7% din populație); Anul 2002: 637 (4.02% din populație).

Cu populația de etnici români mai sunt municipalitațile Svilainac (72 de etnici români declarați, cu 100 de Vlahi), Despotovac (30 de etnici Români, cu 191 de Vlahi), Ciupria (52 de Români, cu 380 de Vlahi), si Jagodina (33 de Români, cu 118 de Vlahi).