cache/resized/28a37f11de2b4d843355f5df6374d69f.jpg
SERBIA
LIVIU MAZILU: „La discuțiile oficiale cu o delegație a Republicii Serbia am insistat asupra situației comunității
cache/resized/dd3c962cb3eb980b3ea9e16edfa911b5.jpg
KLADOVO
Mediul asociativ românesc din Valea Timocului este în continua expansiune. URMĂRIȚI UN AMPLU MATERIAL DOCUMENTAT ÎN
cache/resized/787a47f2060a53ec8a41690e171823fa.jpg
DIASPORA
Ministrul Natalia-Elena Intotero o va efectua o vizită în Republica Italiană, în perioada 10-18 septembrie 2019.
cache/resized/6c7fbc68f781b316b5c5035288a203fb.jpg
DIASPORA
Ediția 2019 a Forumului Românilor de Pretutindeni a fost un eveniment de succes. Au fost două zile de discuții și o zi
cache/resized/82c22bac5f56ecba5147a1b4952c125b.jpg
DIASPORA
A ÎNCEPUT FORUMUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI! Reprezentanți ai mediului asociativ românesc din străinătate și
cache/resized/d43a1240a5e774d3d79d309313d3e84e.jpg
EVENIMENTE
Ziua de 31 august este una specială atât pentru românii din țară, dar mai ales pentru cei aflați peste hotare, care
cache/resized/a1558f6d2c60a07275571e87214be11b.jpg
DIASPORA
Campania de succes a Ministerului pentru românii de pretutindeni, „Informare acasă! Siguranță în lume!” a
cache/resized/a3b504d3bf72641257a8c2c8cad1e35a.jpg
UCRAINA
Numărul dosarelor depuse pentru bursele MRP destinate etnicilor români din Ucraina a ajuns la peste 3.400 Extinderea
cache/resized/a918cfb73a48fd5b83be88bda5d67a8d.jpg
CHISINAU
Prim-ministrul Republicii Moldova a participat la deschiderea oficială a Zilelor Diasporei în Republica Moldova. În
cache/resized/d00d86eb064b248d5a57947d4b05d5ec.jpg
KLADOVO
O situație pe cât de tristă, pe atât de dramatică! jurnalromanescTV vă oferă o imagine a modului în care se țin
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Mihai Firică Scris de  Mar 24, 2016 - 497 Views

ÎNCOTRO? O ZI CARE NE-A SCHIMBAT FELUL DE A FI EUROPENI

O tragedie cumplită a lovit Belgia. Inima Europei, Bruxelles, orașul care aspiră ca titlul de Capitală a Uniunii Europene să-i fie acceptat de către fiecare cetățean de pe acest continent, a fost scufundat în teroare, sânge și lacrimi. Zeci de morți și sute de răniți într-o dimineață de marți (cât cinism să alegi o zi de mați doar pentru a face de neutilizat celebrul slogan "Dacă e marți, e Belgia") au făcut exploziile declanșate de teroriști sinucigași. Cine e vinovat că sistemul n-a putut preveni răzbunarea celulei din jurul lui Abdeslam după capturarea teroristului? De marți, aeroportul Zavestem și stația de metrou Maelbeek sunt pete negre în memoria colectivă. Au fost transformate în scena unor măceluri terifiante de către Ibrahim el Bakraoui, fratele său și complici. Abia după atentate aflăm că Turcia l-a expulzat pe terorist de două ori în timp ce autoritățile belgiene doar l-au monitorizat. Slăbiciune, eroare sau nefuncționalitate a sistemului european de securitate?

Doar o întâmplare a făcut să nu mă aflu foarte aproape de locurile în care s-au produs atentatele. Sosisem în Bruxelles doar cu o zi înainte de explozie. În dimineața fatidică de marți urma să fac deplasarea cu un grup de jurnaliști către Parlamentul European și să avem mai multe întâlniri cu oficiali ai instituțiilor europene pentru a dezvolta dialoguri pe tema valului de refugiați. Împreună cu un coleg jurnalist, intenționam să plecăm înaintea grupului și să folosim metroul, una dintre stațiile prin care urma să trecem fiind și Maelbeek. Informația despre exploziile de pe aeroport ne-a făcut să rămânem mai multe minute pentru a afla ce se întâmplase. La scurt timp am aflat că metroul a fost următoarea țintă. Străzile din Bruxelles erau deja străbătute de zeci de mașini de poliție, pompieri, ambulanțe în timp ce din aer s-a declanșat o supraveghere susținută de elicoptere. Aflam veștile cu o repeziciune uluitoare. Sute de oameni fugeau îngroziți dintr-un aeroport fumegând, în timp ce primele imagini cu trupuri mutilate și forțele speciale interveneau în forță. M-au izbit aceste imagini nu atât prin duritate, din cauză că nu era prima dată când vedeam corpuri ciopârțite de bombe, ci rapiditatea cu care au fost făcute publice. Era total diferit de ceea ce se petrecuse la Paris. De acolo nu au ieșit în public imagini cu trupuri ciuruite sau cu atentatorii care se aruncau în aer, în timp ce acum le vedeam la distanță de doar o jumătate de oră. Apoi am văzut imaginile cu metroul spulberat de explozii și am plecat în grabă din hotel spre zona în care se îndreptau mașinile de intervenție. Puterea mass-media ne face pe toți părtași la ceea ce se întâmplă oriunde. Vă sunt cunoscute deja acele grozăvii și sunetul de sirene care anunțau tragedia.

De când sosisem în Bruxelles nu făceam altceva decât să privesc fețele oamenilor. Știam că se trăsese cu kalașnikovul pe străzi de către teroriști și trupele belgiene jubilau după prinderea lui Abdeslam. Parisul trimitea depeșe de felicitare pentru că urma ca justiția să-l pedepsească pe „creierul" atentatelor din 13 noiembrie 2015. Pe aeroport am văzut militari echipați de luptă, iar controlul a fost mai aspru decât de obicei. Discret, pasagerii erau monitorizați de un filtru suplimentar după ce-și recuperau bagajele și părăseau zona sosirilor. Mulți dintre așa-zișii pasageri erau pur și simplu în dispozitiv. Asta nu-i făcea pe bruxellezi mai siguri. Ceva între apatie și stres provocat de prezența militarilor pe străzi se putea citi fără efort. Cine s-ar simți confortabil să-și bea cafeaua în timp ce privește un camion militar oprit la câțiva metri în timp ce pe bulevard trec mașinile de poliție în sunet de sirenă? Din centru la periferie, draga noastră capitală semăna cu Beirutul. Și toate lucrurile au devenii cenușii după dimineața de marți. Pe fețe am citit teamă, disperate, uluire și durere. În La Bourse se aprindeau lumânări, se scriau mesaje pe ziduri și pe pavaj, erau întinse drapele ale Belgiei și UE. O țară în pragul sciziunii plângea sub drapelul pe care politicienii nu-l mai apărau. Femei și bărbați se îmbrățișau, își dădeau mâna și formau lanțuri umane. Ei erau Europa și nu funcționărimea care primise liber după evenimentele fatidice. N-am să uit niciodată privirile oamenilor care căutau un punct de sprijin. Se întrebau „Încotro?" și nu primeau răspunsuri. Asta durea la fel de mult ca și loviturile criminale.

Emoțiile, valul de revolt împotriva atacurilor lașe și fără noimă, solidaritatea manifestată în cele mai surprinzătoare feluri cu putință, întrebările puse parcă în van și spectacolul sutelor de camere de televiziune le-am văzut din postura jurnalistului român aflat acasă, în Europa, la Bruxelles. Prea multă suferință în câteva ore s-a prăbușit asupra unui oraș. În urmă cu mai mulți ani, după prima vizită, mi-am spus că ar fi ideal ca Europa să capete chipul și fața acestui oraș. Nu avea deloc aroganța unei metropole cosmopolite, nici luxul strident al modernității care nu pune preț pe istorie, că să nu mai vorbesc de bonomia tradițională. Fără să debordeze de dinamism sau să amintească de măreția unor capitale altădată imperile, Bruxelles mi se părea un model pentru Europa liniștii, armoniei între națiuni, un melanj reușit între culture, etnii și religii. Mă tem că visul meu de atunci s-a spulberat. Ca și restul continentului, zone întregi sunt sub controlul unei populații apăsate de frustrări economice, tensiunile religioase degenerează în violențe, birocrația pare tot mai lacomă și politicienii par a nu fi soluția, ci chiar problema în sine. Visul meu a fost șters după marțea neagră a Belgiei. Totul trebuie regândit și luat de la capăt. Nu am deloc garanția că vom reuși imediat dar am certitudinea, uitându-mă în istorie, că ziua de mâine ne va aduce zâmbetul rătăcit. Cred că sunt mai puternice valorile noastru, cultura, puterea de înțelegere, toleranța și dorința de a fi împreună decât orice obstacol. Nu spun că nu ne vor mai lovi sau că ucigașii se vor opri aici. Ar fi o incoștiență să lăsăm garda jos, însă trebuie să schimbăm rapid ceea ce ne-a împiedicat până acum să construim un proiect pentru multe generații. La Bruxelles am trăit o zi care ne-a schimbat felul de a fi europeni.

Etichetat cu
Mihai Firică

„Am considerat întotdeauna că patriotismul trebuie demonstrat prin fapte concrete”

Website firica.blogspot.ro/
   MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…