Am convingerea că acest poet a cărei existenţă se împarte între Peia, satul natal, Priştin şi Bruxelles va deveni simbolul tinerei generaţii de creatori kosovari. Tradus în aproape 30 de limbi, cu zeci de apariţii editoriale şi colaborări cu reviste din lumea întreagă, Jeton Kelmendi a devenit certitudinea că a te naşte într-o cultură de anvergură redusă prin numărul de cunoscători ai limbii sau blocată de chingile politice nu este un obstacol în calea afirmării. În volumul „Prescurtarea depărtărilor” (Editura Revers, 2016) avem o adevărată odă închinată nostalgiei. Nimic din ceea ce am aştepta nu primim de la un tânăr poet al cărui volum surprinde şi ne cucereşte încă de la primele poeme.

Cu un titlu inspirat, volumul beneficiază de traducerea experimentatului Baki Ymeri, probabil cel mai înzestrat şi prolific translator din albaneză în română şi invers, un adevărat constructor de poduri culturale între naţiunile balcanice. Influenţa poeziei orientale, cu aromele distillate în sute de ani de convieţuire şi întrepătrunderi culturale, se observă în majoritatea poemelor lui Jeton Kelmendi. Ca şi în poemul „Prescurtarea depărtărilor”, unde comuniunea în dragoste neantizează distanţele şi timpul: „Aşteptăm, aşteptându-ne unul pe celălalt,/ Până când ne fug sufletele,/ Astfel ne priveşte timpul,/ şi ne măsoară depărtările/ cu zi şi noapte”. Poetul stăpâneşte forţa cuvântului aidoma argintarului care modelează metalul după dorinţa inimii şi iscusinţa deprinsă prin experienţă. Nu mă îndoiesc de adevărul rostit de Ion Deaconescu în prefaţa volumului potrivit căruia „Jeton Kelmendi este unul dintre cei mai interesanţi poeţi europeni de astăzi”. Un argument puternic sunt premiile importante cu care a fost distins şi cele peste o sută de antologii în care regăsim numele său. Până la apariţia editorială amintită, lui Kelmendi i-au mai apărut două volume în limba română – „Ce mult s-au rărit scrisorile” şi „Gândurile sufletului”. Am deplina încredere în destinul literar al lui Jeton Kelmendi, un scriitor care promovează cultura română în spaţiul balcanic şi apropie două popoare cu o istorie în care curajul şi creativitatea le-a ajutat să depăşească momente istorice de cumpănă.