cache/resized/babeb4b5241f54ee24470e98861dcc61.jpg
UCRAINA
A fost discutat şi aprobat proiectul Regulamentului de funcţionare a Consiliului care prevede, printre altele,
cache/resized/ce54a6ce815d40d410dba8066ca5563f.jpg
UCRAINA
La Suceava și Rădăuți, s-a desfășurat, în perioada 3-5 octombrie 2019, conferința științifică internațională ,,Bucovina
cache/resized/297f5f067a63b51aa6ff6034ce2dcd62.jpg
DIASPORA
Coagularea mediului asociativ și identificarea liniilor de acțiune necesare pentru păstrarea și dezvoltarea identității
cache/resized/28a37f11de2b4d843355f5df6374d69f.jpg
SERBIA
LIVIU MAZILU: „La discuțiile oficiale cu o delegație a Republicii Serbia am insistat asupra situației comunității
cache/resized/dd3c962cb3eb980b3ea9e16edfa911b5.jpg
KLADOVO
Mediul asociativ românesc din Valea Timocului este în continua expansiune. URMĂRIȚI UN AMPLU MATERIAL DOCUMENTAT ÎN
cache/resized/787a47f2060a53ec8a41690e171823fa.jpg
DIASPORA
Ministrul Natalia-Elena Intotero o va efectua o vizită în Republica Italiană, în perioada 10-18 septembrie 2019.
cache/resized/6c7fbc68f781b316b5c5035288a203fb.jpg
DIASPORA
Ediția 2019 a Forumului Românilor de Pretutindeni a fost un eveniment de succes. Au fost două zile de discuții și o zi
cache/resized/82c22bac5f56ecba5147a1b4952c125b.jpg
DIASPORA
A ÎNCEPUT FORUMUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI! Reprezentanți ai mediului asociativ românesc din străinătate și
cache/resized/d43a1240a5e774d3d79d309313d3e84e.jpg
EVENIMENTE
Ziua de 31 august este una specială atât pentru românii din țară, dar mai ales pentru cei aflați peste hotare, care
cache/resized/a1558f6d2c60a07275571e87214be11b.jpg
DIASPORA
Campania de succes a Ministerului pentru românii de pretutindeni, „Informare acasă! Siguranță în lume!” a
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Romeo Crîșmaru Scris de  Dec 10, 2016 - 17103 Views

MARIA LIGOR: „ESTE IMPORTANT CA ORICE ALEGĂTOR SĂ POATĂ VOTA PRIN CORESPONDENȚĂ”

INTERVIU Ministrul Maria Ligor: Este important ca orice alegător să poată vota prin corespondență, nu doar cei din străinătate / Două treimi dintre românii din afară spun că vor să revină în țară, dar numărul celor care sunt gata să facă pasul este mic/ Plus: Ce trebuie să știm despre vizele pentru Canada!

Ministrul delegat pentru relațiile cu romanii de pretutindeni, Maria Ligor, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro ca numărul romanilor din străinătate care s-au înscris sa voteze prin corespondenta poate fi evaluat in funcție de baza de la care se pornește aceasta comparație, întrucât, deși peste granițe sunt câteva milioane de romani, la alegerile parlamentare din 2012 au votat 61.000 de romani pe tot globul. Ministrul considera ca posibilitatea votului prin corespondenta ar trebui extinsa si pentru alegatorii din tara. In ceea ce privește romanii care doresc sa se întoarcă, aceasta a precizat ca circa doua treimi dintre romani afirma ca si-ar dori sa revină in tara la un moment dat, însă procentul celor care pornesc efectiv acest demers este de 5-7%. Ministrul a vorbit in interviu si despre proiectele pe care departamentul din cadrul Ministerului Afacerilor Externe le desfăşoară pentru romanii din diaspora.

Află în interviu ce înseamnă ridicarea vizelor turistice pentru Canada – de când intră în vigoare și cum putem călători! Vezi în text ce proiecte există pentru românii din afara țării!

Reporter: Votul prin corespondenta este o premiera pentru diaspora. Cum considerați ca a fost primit acest proces de către romanii din diaspora? Au fost totuși destul de putini romani care s-au înscris – aproape 8900. (N.R.: Interviul a fost realizat înainte de comunicarea numărului celor care si-au exercitat votul prin trimiterea plicurilor cu votul – 4500).

Ministrul Maria Ligor: Părerea mea este ca avem de-a face așa cum spuneți de o premiera, dar nu numai o premiera, ci si un pas înainte foarte important. Aceasta posibilitate se adaugă posibilității de a vota in mod tradițional la o secție de votare. Este un obiectiv pe care l-am urmărit multa vreme si iată ca in sfârșit, prin legea adoptata anul trecut, a fost introdusa aceasta posibilitate. Tot acea lege introduce posibilitatea cetățenilor sa se mobilizeze, daca doresc, sa cream secții de votare in localitatea unde locuiesc, cel puțin 100 dintre ei sa își manifeste aceasta dorința prin înscrierea in registrul electoral cu opțiunea de a vota in localitatea respectiva si sa poată sa fie parte din acest proces de determinare a locurilor unde se înființează secții de votare.

Sigur ca noi am constatat ca, datorita numărului relativ mic de persoane interesate de aceasta noua posibilitate, s-ar fi putut ajunge la o situație in care am fi avut mai puține secții de votare decât am avut anterior. De aceea s-a produs intervenția guvernului asupra textului legislativ prin care n-am urmărit decât sa îndepărtam ceea ce putea sa fie interpretat ca o bariera in calea exercitării dreptului constituțional si sa ne asiguram ca acele secții de votare tradiționale, pe care oamenii le știau, vor fi înființate in continuare.

In privința numărului – depinde cum evaluam, daca este un număr mare, mic, satisfăcător sau nesatisfăcător, pentru ca este in funcție de baza de la care pornim. Daca ne raportam la faptul ca avem milioane de romani care trăiesc peste granițe pare un număr mic. Daca ne raportam la numărul efectiv al celor care au votat la alegerile parlamentare anterioare, deodată devine mai puțin mic. La alegerile parlamentare trecute, in 2012, am avut 61.000 de votanți pe tot globul. Numărul respectiv reprezintă interesul alegatorului de a folosi aceasta facilitate, raportat la numărul mai mare al celor care efectiv doresc sa participe sa voteze.

Rep: Ați primit feedback despre acest proces de la romanii din străinătate, li s-a părut complicat procesul?

ML: Procesul in sine nu a fost complicat, reprezenta doar completarea unei cereri, unui formular, iți completai datele personale. Rețineri poate au putut apărea din aceasta perspectiva, a înscrierii datelor personale in registrul electoral. Însă repet – datele sunt folosite exclusiv pentru procesul electoral si legea interzicea folosirea lor in alte scopuri.

Rep: In ceea ce privește votarea in general. Va așteptați la probleme, anticipați vreun risc? Cum vedeți ca se va desfășura scrutinul?

ML: Noi ne-am pregătit si speram ca lucrurile se vor desfășura bine, fără probleme. Aceasta a fost logica in care echipa din cadrul MAE a pregătit alegerile. Speram sa nu avem de-a face cu dificultăți. Ceea ce este relevant in acest context este faptul ca la propunerea ambasadelor MAE a înaintat lista de secții de votare, care cuprinde cu 111 secții in plus fata de ultimele alegeri parlamentare si 123 in plus fata de alegerile prezidențiale din 2014. Mai mult, inclusiv acolo unde avem secții de votare înființate la misiuni diplomatice sunt situații unde avem, in cadrul unei ambasade, mai multe secții, sa fim pregătiți pentru o prezenta mai numeroasa.

Rep: Daca romanii sesizează nereguli, ce trebuie sa facă, unde se pot adresa?

ML: Conform legii, in momentul in care procesul de votare se declanșează, autoritatea care gestionează procesul este Biroul Electoral Central.

Rep: Ați primit semnale de la romani ca ar fi nemulțumiți de numărul mic de parlamentari pentru diaspora – 4 deputați si 2 senatori?

ML: Numărul de parlamentari este rezultatul negocierilor dintre formațiunile politice din parlament. Nu cred ca s-ar fi cuvenit ca guvernul sau Ministerul Afacerilor Externe sa intervină asupra consensului politic din parlament. Putem sa recepționam părerile pe acest subiect, care sunt ca in orice dezbatere – unii sunt in favoarea unui număr mai mare de parlamentari, unii considera ca sunt suficienți.

Repet – in ceea ce ne privește pe noi rolul nostru este sa aplicam legea așa cum este decisa de parlament, eventual daca sunt mesaje dinspre comunitate rolul meu este sa transmit către parlament mesajele respective si ele sa fie luate in seama la o eventuala viitoare îmbunătățire a legislației electorale.

Daca vom avea un asemenea exercițiu de ameliorare a legislației electorale in viitor, mie mi se pare important, relevant, ca posibilitatea votului prin corespondenta sa nu fie limitata doar la străinătate, ci orice alegator sa aibă la îndemâna aceasta facilitate.

Proiectele pentru romanii din diaspora

Rep: Diaspora Start-Up – cate înscrieri aveți si cum s-a desfășurat pana acum?

ML: Aceasta iniţiativă este o noutate pentru noi. Este un proiect interesant pentru ca da măsura unei schimbări de abordare in modul de relaționare. Pana acum proiectele pe care departamentul le derula avea mai degrabă menirea de a sprijini eforturile unor organizații romanești de a face proiecte de conservare a identității, de limba, de identitate. Acest proiect își propune facilitarea reîntoarcerii celor care doresc sa revină in tara.
Concret, pune la dispoziție nu doar niște fonduri pentru revenirea in tara si deschiderea unei mici afaceri ci si acompanierea celui care dorește sa pornească pe acest drum din partea unor administratori de schema care pot sa ii dea si soluţii, sa li îndrume. Pana in acest moment, s-a încheiat prima etapa din proiect care presupunea identificarea unor administratori de schema de finanțare, interesul a fost foarte mare atât din partea organizațiilor care ar putea sa facă parte din aceste scheme de administratori, de gestionari de incubatoare. Sunt 58 de asemenea echipe care si-au depus candidatura, ei vor administra un buget care include si fondurile pe care le dam pentru micile afaceri de 30 milioane de euro. Urmează ca in etapa următoare sa fie selectați propriu zis cei care doresc sa revină acasă pentru a deschide o afacere.

Rep: Cum se desfăşoară procesul de selecție, se depune un dosar, ce trebuie sa se întâmple mai exact?

ML: Se depune o propunere de afacere, trebuie sa fie îndeplinite niște condiții. De pilda, trebuie sa fi avut o experiența anterioara legata de domeniul in care vrei sa iți deschizi afacerea, sa fi avut o prezenta de cel puțin un an in străinătate. Toate detalii se găsesc atât pe site-ul MFE si pe site-ul Departamentului. Suntem entuziaști in legătura cu aceasta iniţiativă pentru ca interesul este mare. Ecourile si rezultatele parțiale pe care le avem sunt încurajatoare.

Rep: Ce ne puteți spune despre proiectul de acordare de fonduri nerambursabile?

ML: Principalul obiect al departamentului este tocmai acesta – acordarea de fonduri nerambursabile pentru organizațiile romanilor din străinătate îndeosebi sau acele entități din Romania care desfăşoară proiecte pentru romanii din străinătate. Avem la dispoziție un buget de 10 milioane de lei. S-a organizat o prima sesiune de finanțare la începutul anului, in februarie, au fost prezentate mai multe sute de proiecte, au fost selectate 64 de proiecte care acum sunt încheiate, sunt in faza finala de decontare.

Noi am constatat si pe baza experienței si din dialogul avut ca sunt probleme cu procedurile, care sunt greoaie. Si faptul ca aveam o singura luna la dispoziție crea un impediment. Am simplificat procedurile si de la 15 octombrie am deschis o noua sesiune de finanțare, care a durat pana la 1 decembrie, având la baza noi proceduri simplificate. Am eliminat cat s-a putut din toata birocrația, mergând la temeiul legii. Am schimbat si modul in care vom gestiona aceste proiecte – din 2017, sesiunea se va deschide la începutul anului si va dura pana la 1 decembrie, se vor putea depune proiecte pe tot parcursul anului. Ar trebui sa conteze nu îndeplinirea unor condiții birocratice, ci valoarea unui proiect.

Rep: Ce proiecte vi s-au părut interesante din cele depuse?

ML: Cele mai apropiate de suflet sunt cele care vizează prezervarea limbii romane atât in comunităților istorice cat si in rândul copiilor romanilor care trăiesc in diaspora. Unul din obiectivele principalele si o buna parte din proiectele finanțate se duc in aceasta direcție.

Apoi, sunt proiecte care vizează sprijinul pe care îl acordam presei de limba romana din comunitățile istorice, avem o atenție speciala pe care o acordam presei din Rep Moldova. In zilele următoare organizam o sesiune de pregătire pentru 25 de jurnaliști din republica Moldova pe parcursul a șapte zile.

Vizam si teritoriul digital, avem un proiect care sa dezvolte si capacitatea exponenților romanilor si a diplomaților noștri de a interactiona mai bine pe social media.

Rep: Aveți si un ghid de reîntoarcere, care conține informații utilitare. Cum a fost primit de romanii din afara?

ML: A fost foarte bine primit, este adevărat ca pentru noi reprezintă un lucru inedit, dar din practica pe care am văzut-o in alte tari am văzut ca acele tari cu comunități importante in afara aveau aceasta practica. A fost rezultatul interacțiunii noastre din aceasta toamna cu cercători din domeniul migrației romanești. Cercetătorii romani sunt din Romania si din diaspora si in baza datelor pe care ni le-au pus la dispoziție avem elemente mai concrete – deciziile pe care le luam sunt fundamentate nu intuitiv, ci pur si simplu pe date științifice.

Din aceasta perspectiva, am constatat ca deși intențiile romanilor de a reveni in tara sunt foarte ridicate – sunt peste doua treimi din romani care spun ca ar dori sa revină in tara la un moment dat – dar numărul celor care efectiv sunt gata sa facă pasul este foarte mic, undeva la 5-7 procente din cei care au făcut parte din studiile sociologice.

Si atunci exista posibilitatea conectării – romanii sunt in continuare conectați, implicați, citesc știrile si este firesc sa fie interesați de ce se întâmpla cu familia si cu tara. Pentru cei care doresc sa revină este datoria noastră sa facilitam acest proces. Ceea ce am găsit de cuviința este sa strângem informația practica in privința demersurilor efective – unde își face actele, unde își înregistrează copilul la scoală, ce se întâmpla cu recunoașterea calificărilor, cum își găsește doctorul. Daca vreți, este operațiune inversa decât cea care s-a petrecut cu câțiva ani in urma când se făceau ghiduri pentru romanii din Spania, Italia, Belgia.

*Consulta aici ghidul de întoarcere

Rep: In privința copiilor celor care sunt plecați, ce proiecte sunt in derulare?

ML: Am fost personal implicata in dezvoltarea unei inițiative care a confirmat ulterior – acum 10 ani am început in Spania, atunci când eram ambasador, un proiect de introducere a limbii romane in scoli unde sunt copii romani. Un curs extrașcolar de doua ore cu profesori romani din comunitate, calificați, selectați prin concurs. Acest proiect continua si astăzi după 10 ani. Sunt peste 8000 de copii cuprinși in proiect, in Italia a au ajuns la peste 4000, proiectul funcționează si in Belgia, si in Irlanda si in Portugalia. Am discutat cu miniştrii educației din landuri germane sa începe proiecte pilot si in Germania in acest sens. Pe lângă copiii romani, proiectul este deschis si altor copii, care vin. Proiectul este derulat prin Institutul Limbii Romane din cadrul Ministerul Educației.

Rep: In privința romanilor din Spania – exista un trend in rândul acestora de a renunța la cetățenia romana in favoarea celei spaniole?

ML: Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică al Spaniei, în 2015, circa 600 de români au obținut cetățenia spaniola. Reamintim că numărul românilor din acea țară se apropie de 1 milion. Doar un singur român din Spania a solicitat în 2015 renunțarea la cetățenia română.

Rep: Despre Ghiseul.ro – romanii pot de puțin timp sa își plătească online. Ați primit feedback de la romani despre eventuale probleme sau îmbunătățiri?
ML: Nu am primit, dar suntem întotdeauna deschiși. Acest proiect este o iniţiativă valoroasa care este expresia unui concept, cel al parteneriatului nu doar intre stat si romanii din afara dar si intre departamentele guvernamentale.

Rep: Credeți ca aceste proiecte vor continua si in următorul guvern?

ML: Noi speram ca da, sunt proiecte pe care le-am făcut cu buna credința, nu sunt partinice. Nu urmărim câștiguri electorale pentru ca nu candidam si atunci consider ca daca sunt bine făcute si conving prin valoare lor trebuie sa continue. Asta nu înseamnă ca nu pot sa apară si alte idei. Dar cel puțin simplificarea procedurilor – mi s-ar părea ciudat sa ne îndreptam către o zona in care sa revenim asupra unor complicații birocratice, nu e nimeni care sa dorească sa complice lucrurile.

Rep: Ridicarea vizelor pentru Canada: Putem sa trecem in revista ce s-a obținut – cine nu va mai avea nevoie de viza in 2017?

ML: De la 1 decembrie 2017 anul viitor Canada s-a angajat sa renunțe la vizele pentru cetățenii romani. O precizare importanta: este vorba despre vizele turistice, cu o durata limitata de ședere – pana la șase luni. Nu înseamnă ca romanii pot sa meargă in Canada sa muncească, sau ca emigrarea in Canada se simplifica. Toate condițiile de emigrare, respectiv munca, rămân neschimbate. In plus, de la 1 mai 2017, cetățenii romani care au avut o viza valabila pentru Canada in ultimii zece ani sau au o viza pentru Statele Unite, vor putea sa circule fără vize in Canada. Se circula fără vize însă canadienii au introdus din acest an, pentru toți vizitatorii nu doar pentru romani, obligația de a obține o autorizare prealabila pe internet. Se numește ETA – Electronic Travel Authorization. Iți înscrii datele pe un site si in timp de câteva minute iți poți tipări aceasta autorizare cu care te prezinți la îmbarcarea in avion. Acest certificat costa 7 dolari canadieni. Se obține o singura data si este valabila cinci ani. In ceea ce ne privește, acest sistem va intra in funcțiune pentru o parte dintre noi de la 1 mai 2017, pentru restul pe 1 decembrie 2017. Condițiile de emigrare sunt generale. Noi ne-am preocupat de eliminarea vizelor turistice si in special echipa guvernamentala actuala a folosit aiasta oportunitate oferita si de negocierile paralele asupra pactului de comerț – CETA – pentru ca era vorba de o situație in care cetățenii noștri, credem noi, erau tratați diferit fata de restul cetățenilor europeni. Si era o situație nejustificata si contrara legislației europene, pentru ca exista rezoluții ale Parlamentului European, prevederi legale, care stabilesc principiul reciprocității in materie de vize. Evident, in acest efort de a convinge partea canadiana noi am angrenat si responsabilii de la Bruxelles pentru ca era un obiectiv important nu doar pentru Romania ci pentru Uniunea Europeana in ansamblu, pentru instituţiile europene. A fost un exercițiu de echipa in care au fost angrenați si parlamentari europeni, primul-ministru, ministrul de Interne Dragoș Tudorache.

Rep: Aveți ceva de transmis romanilor din afara tarii, la final de mandat?

ML: Avem de transmis o invitație de a participa la alegeri, este o ocazie cu care ne întâlnim la câțiva ani. Urmează sa determinam viitorul familiilor noastre si viitorul tarii. Vreau sa profit de aceasta ocazie sa indemn romanii sa meargă la vot, in special romanii din afara tarii.

Etichetat cu
   MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…