A lucrat doar 5 ani ca medic stomatolog, între 1988 și 1993, perioadă după care, timp de doi ani, a activat ca senior account executive într-o firmă de publicitate. Și cum sângele apă nu se face, fiica marelui Tudor Vornicu trebuia să îi calce pe urme tatălui. Între 1995 și 2014, Smaranda Vornicu activează ca antreprenor, jurnalist și editor independent, blogger, iar în anul 2013 este moderator și co-producător al emisiunii „De la A la infinit”, difuzată de TVR 1, exact acolo unde tatăl ei a devenit celebru și a intrat pentru totdeauna în conștiința românilor.
În anul 2014, Smaranda Vornicu Shalit vine la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, unde activează în calitate de consilier, până în 2015. Din acest an, activează la Camera Deputaților, în calitate de consilier parlamentar.
Nu știm dacă ultimul job i-a trezit Smarandei gustul pentru politică, dar știm sigur că este acaparată acum de politică și candidează pentru un post de deputat, pe listele PSD pentru Circumscripția Electorală Diaspora. De ce și-ar dori un om atât de complex să devină deputat? Cine este Smaranda Vornicu Shalit și ce își dorește ea de la politica românească? Iată un răspuns superb, care nu mai are nevoie de niciun comentariu, venit direct de la sursă: „Smaranda, cum îi spune şi numele, este o româncă, una dintre cele multele care pregătesc bucatele, duc pruncii de la şcoală, sădesc grădinile şi ţes, din mici fragmente personale, poveştile acestui popor. Tocmai de aceea, ea îndrăzneşte să creadă într-o politică făcută nu doar pentru azi, ci pentru mulţi ani de acum înainte, o politică în care promisiunile sunt angajamente şi în care hotărârile noastre sunt asumate sub un singur cuvânt: România”.
Reporter: Candidați pe lista pentru Camera Deputaților, în Diaspora. Cât de importantă este comunitatea românească din străinătate pentru România de azi?
Smaranda Vornicu Shalit: Răspunsul nu poate fi decât unul: comunitatea românească de peste hotare este vitală pentru ţară şi pentru felul în care se va contura viitorul României, într-o construcţie globală complexă, competitivă. De altfel, aşa cum o arată raportul Naţiunilor Unite pe migraţie pentru anul 2015, ocupăm locul al patrulea în Europa, ca şi dimensiune a diasporei. Demografic şi strategic, românii de dincolo de graniţe trebuie să fie o prioritate a statului român. Legăturile care au la bază profilul identitar etnic, lingvistic, cultural şi spiritual constituie resurse imense, care trebuie valorificate în ambele sensuri: atât în direcţia sprijinului pe care statul român îl acordă românilor de peste hotare, cât şi în cea a utilizării capacităţilor profesionale şi potenţialului de promovare a României în lume, pe care diaspora le poate oferi.
Reporter: Credeți că, în general, România a acordat, în ultimii 10 ani, suficientă atenție românilor de peste hotare?
Smaranda Vornicu Shalit: Ca multe alte state, România a trecut şi trece încă printr-un proces de conştientizare a importanţei pe care o au comunităţile sale din întreaga lume, fie că este vorba de cele de lângă graniţe ori despre diaspora de mobilitate. Este firesc să existe etape de tatonare, de evaluare a celor mai bune opţiuni în această privinţă. Însă timpul şi realităţile sociale, politice şi economice ne presează. Experienţa profesională din ultima perioadă m-a pus în contact cu o mare parte dintre proiectele gândite şi implementate pentru românii de pretutindeni. Pot spune că, pe perioada activităţii la Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe, am constatat un real interes al statului român şi o reală deschidere pentru dialog, în scopul găsirii celor mai eficiente soluţii cu privire la problematica românilor din străinătate. De altfel, multitudinea şi diversitarea proiectelor dezvoltate şi sprijinite în respectiva perioadă sunt vizibile şi astăzi.
Reporter: Care este programul dvs. pentru această importantă categorie de români și cum poate fi folosită această resursă pentru dezvoltarea României?
Smaranda Vornicu Shalit: Există numeroase măsuri specifice, care li se adresează direct românilor de pretutindeni. În afară de eliminarea a 25 de taxe consulare, ca acţiune iniţială unui program mai larg de debirocratizare, voi face o scurtă trecere în revistă a unora dintre aceste măsuri. Pentru a continua pe direcţia simplificării şi optimizării relaţiei dintre cetăţean şi stat, este de remarcat iniţiativa de flexibilizarea a orarului de funcţionare şi de creştere a adresabilităţii în instituţiile publice, inclusiv în punctele de trecere a frontierei, pe perioada concediilor românilor din străinătate, ca şi pe perioada sărbătorilor.
Sunt de notorietate situaţiile în care românii sunt păcăliţi cu contracte de muncă abuzive şi cazurile în care aceştia devin victime ale abuzurilor şi traficului de persoane. Pentru o informare mai bună şi un sprijin mai eficient acordat cetăţenilor români în această privinţă, noi susţinem creşterea numărului de ataşaţi pe probleme de muncă în misiunile diplomatice ale României. Continuarea programelor iniţiate de către PSD, legate de afirmarea, păstrarea şi dezvoltarea profilului identitar românesc, este o altă prioritate. Aici putem vorbi despre dublarea numărului de elevi în cadrul cursului „Limbă, cultură şi civilizaţie românească” şi despre extinderea programului de tabere ARC, inclusiv pe durata iernii. Tot în domeniul educaţiei şi cercetării, aş aminti acordarea de burse absolvenților care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în străinătate și care se întorc în sistemul național de învățământ și cercetare românesc, ca şi crearea unui cadru instituțional coerent în vederea permanentizării colaborării cu diaspora ştiinţifică românească. Pentru că, în privinţa politicilor pentru românii de pretutindeni, este nevoie de programe pe termen mediu şi lung, vor fi continuate, fireşte, cele destinate mass-media de limba romană şi mediului asociativ, care trebuie să devină mai puternic şi capabil să dezvolte proiecte de anvergură. Pentru că vorbim despre proiecte ample, voi încheia cu măsura înfiinţării unui minister pentru românii de peste hotare, care să poată – în plus faţă de toate celelalte activităţi specifice – să coordoneze iniţiativele dedicate unui proiect major pentru consolidarea legăturii cu ţara, Centenarul 2018.
Reporter: Se vorbește mereu despre programe și strategii complexe destinate românilor din Diaspora, dar și despre revenirea lor acasă? În opinia dvs. este posibil acest lucru? Sunt dispuși românii de peste hotare să revină acasă, pentru a ajuta România?
Smaranda Vornicu Shalit: Se vorbeşte despre revenirea românilor acasă, într-adevăr. Însă unii dintre cei care vorbesc, omit faptul că românii din străinătate sunt extrem de bine conectaţi la realităţile româneşti. Noi propunem un program nu doar complex şi coerent, ci adresat tuturor românilor. Subliniez cuvântul „tuturor”, pentru că spune foarte mult despre abordarea social democrată curentă. Românii din diaspora sunt parte esenţială a acestui popor, este normal ca ei să fie preocupaţi de modul în care România evoluează. Direcţiile majore ale programului se referă la consolidarea clasei de mijloc, dezvoltarea infrastructurii, structurarea unui sistem de sănătate la standarde europene şi unui învăţământ performant. O atenţie specială este acordată tinerilor şi perspectivelor acestora de a se realiza la nivel personal şi profesional, fără a mai fi nevoie să caute reuşita departe de locurile natale. O clasă de mijloc numeroasă şi de succes în ţara înseamnă un îndemn pentru ca şi românii de peste graniţe să gândească la revenirea în ţară, la investiţii făcute acasă sau la o implicare mai activă în promovarea României în lume.
Reporter: Sunteți un om cu experiență în ceea ce privește relația cu românii de pretutindeni și de aceea aș dori să vă adresez o întrebare mai delicată. În ultimii ani s-a tot spus că PSD, partidul pe lista căruia candidați pentru Camera Deputaților, ar fi dezinteresat de românii de peste hotare. Cel puțin asta este ceea ce s-a spus în mai toate campaniile electorale. Cum comentați aceste considerații și de ce susțin adversarii dvs. politici acest lucru?
Smaranda Vornicu Shalit: Vă voi răspunde prin prisma experienţei mele personale, directe. Pe durata activităţii mele în domeniul românilor de pretutindeni, în perioada guvernării PSD, am putut vedea multă deschidere pentru proiecte noi, multă seriozitate şi o reală dorinţă de a face lucrurile temeinic şi până la capăt, în deplin respect al obiectivelor asumate politic. În privinţa competitorilor politici, nu pot decât să amintesc faptul că aceştia au avut, la rândul lor, toate oportunităţile şi toate pârghiile democratice la îndemână, pentru a-şi demonstra interesul cu privire la problematica românilor de pretutindeni. Este păcat, însă, ca un subiect atât de important, care ar trebui să ne unească în proiecte de interes naţional, sa fie utilizat ca muniție de campanie electorală.
Reporter: Am observat că lista din care faceți parte, dar și lista de candidați pentru Senat sunt alcătuite numai din oameni care sunt direct legați de diaspora și care chiar trăiesc acolo. După ce principii au fost alcătuite listele de candidați?
Smaranda Vornicu Shalit: Nu îmi doresc să explic deciziile altor forţe politice în România în această privinţă, însă pentru PSD apartenenţa candidaţilor la marile comunităţi româneşti din diaspora a fost un criteriu esenţial. Desigur, au existat şi alte criterii valorice şi de reprezentare. 30% sunt tineri, 50% dintre candidaţi sunt femei. Media de vârstă este de 46 ani pentru lista de la Senat şi 37 ani pentru lista de la Camera Deputaţilor. Toţi sunt profesionişti: avocaţi, medici, ingineri, cadre didactice ori antreprenori. Este, spunem noi, o listă cu reprezentativitate, alcătuită din oameni care înţeleg foarte bine experienţa celorlalţi români de peste hotare.
Reporter: Ce ar trebui să facă viitorii parlamentari aleși de Diaspora pentru românii din străinătate? Care ar fi primele decizii ce trebuie luate?
Smaranda Vornicu Shalit: O primă decizie, însuşită de către toţi parlamentarii de diaspora, ar trebui să fie cea prin care problematica românilor de peste hotare devine, în mod real, capitol strategic pentru România, abordat de toate partidele politice cu acelaşi interes şi în deplină cunoştinţă de cauză, în spiritul găsirii de soluţii şi nu în cel al unei dezbateri politicianiste.
Reporter: Cum comentați recentul rezultat consemnat la alegerile prezidențiale de la Chișinău și ce credeți că ar trebui să mai facă politicienii români pentru frații noștri de peste Prut?
Smaranda Vornicu Shalit: Acest rezultat reprezintă doar un popas pe care fraţii noştri îl fac, în drumul lor către integrarea europeană. El nu va determina nicio alterare a sprijinului pe care România îl acordă parcursului european al Republicii Moldova. Iar Partidul Social Democrat, care – pe perioada guvernării 2012 – 2015 – a susţinut în mod consistent şi real acest parcurs, va continua, fără doar şi poate, acest demers.
Reporter: Ce le transmiteți românilor de peste hotare, dar și celor din comunitățile istorice, acum, la debutul campaniei electorale?
Smaranda Vornicu Shalit: Îmi doresc ca toţi românii, fie ei de peste hotare, din comunităţile istorice ori din ţară, să beneficieze de o campanie electorală în care dezbatem programe, soluţii, ne confruntăm în idei şi în cifre utile, nu în comentarii abuzive şi în lozinci găunoase. A venit timpul pentru o astfel de campanie, prin intermediul căreia alegătorul să poate face o evaluare obiectivă a ofertelor politice.
Am avut, în ultimii ani, privilegiul a cunoaște mulţi români. Oameni muncitori, cu sufletul încărcat de grija zilei de mâine, studenţi care nu mai ştiau dacă drumul spre casă e cel pe care să îl meargă, oameni de cultură şi profesionişti de excepţie, care nu îşi doresc altceva decât să poată contribui la prezenţa demnă şi binemeritată a României în marile dezbateri globale. Lor şi tuturor celorlalţi români le spun mulţumesc, din inimă. Mulţumesc pentru şansa de a participa în această cursă democratică şi de a-i reprezenta, din postura de parlamentar sau din cea de concetăţean implicat.
