După dezbaterea cu titlul „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova" ce a avut loc joi, 14 ianuarie 2016, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca, Dan Dungaciu a acordat un interviu telefonic pentru jurnalromanesc.ro în care susține și argumentează necesitatea implicării mult mai profunde a României în eleborarea unui proiect viabil pentru salvarea Republicii Moldova. „Dacă Polonia în acest moment e foarte dispusă să discute relația ei cu Ucraina sau să aducă Ucraina cât mai aproape de spațiul european, prin acest concept de Intermarium, nu înțeleg de ce România nu ar trebui, inclusiv folosindu-se de acest precedent polonez, să discute un tip de inserție sau de aducere mai aproape a Republicii Moldova, chiar prin alte căi decât cele uzuale, spre spațiul euroatlantic! Eu cred că acest moment este, potrivit unor experți, o fereastră de oportunitate cu care România nu se va mai întâlni prea curând. În pofida a ceea ce se vede în aparență, momentul este extrem de favorabil ca România să ia o atitudine față de Republica Moldova și să se implice nițel mai eficient acolo", susține Dan Dungaciu.
Reporter: Cum a fost o asemenea dezbatere ieri, în contextul în care la Chișinău era ceea ce era?
Dan Dungaciu: Am precizat, încă din debutul întâlnirii noastre cu publicul de la Cluj, că facem această dezbatere despre Fondul Moldova în contextul evoluției politice tumultuoase de la Chișinău, având și conștiința faptului că aceste evoluții nu sunt fundamentale, sau dacă vreți sunt fundamentale, dar nu sunt importante. Altminteri spus, problema României în acest moment nu e doar ce se petrece acum la Chișinău, spectacolul va continua, pentru că este departe de a fi epuizat, și este ce se va întâmpla după ce acest spectacol, într-o formă sau alta, se va fi încheiat, pentru că problema României în relația cu Republica Moldova ține de un tip de proiect pe care România trebuie să și-l asume, indiferent cine va conduce Moldova în funcția de premier. Indiferent că vor fi sau nu alegeri anticipate, România trebuie să își regleze un tip de atitudine față de Republica Moldova, care să fie suficient de coerentă și de competentă, încât să nu depindă nici de guvernările de la București, nici de guvernările de la Chișinău, adică să avem o ofertă suficient de coerentă ca să fie acceptată printr-un plan de la Snagov, de clasa politică de la București (când spun Pactul de la Snagov, fac referire la cel din anul 1995, prin care clasa politică unanim, la sugestia Academiei Române și Președinției, a semnat un pact, la Snagov, prin care toată clasa politică, indiferent că e la putere, indiferent că e în opoziție, va merge pe proiectul euroatlantic). Deci, în Republica Moldova, pe baza unui asemenea Plan de la Snagov, clasa politică trebuie să își asume destinele Republicii Moldova, iar instrumentul prin care poate acționa acolo este Fondul Moldova, pe care l-am propus noi. Deci asta ar fi legătura între tumultul de la Chișinău și ceea ce am prezentat noi la Cluj. E nevoie, dincolo de evenimentele secvențiale, și să venim cu proiecte clare, coerente, asumate, pentru Republica Moldova, iar noi credem că în centrul unui asemenea proiect trebuie să fie Fondul Moldova, propus de noi.
Reporter: Și, într-un anumit context european, în care aș include și Germania, credeți că România ar mai putea să facă ceva, să mai inițieze un asemenea plan sau îl va abandona?
Dan Dungaciu: Uitați-vă ce face Polonia acum, prin așa numita resurecție la nivelul președintelui Poloniei, a proiectului Intermarium, acesta fiind un proiect interbelic care viza o federație de state tampon între Germania și Rusia, care includă din Polonia până la Marea Adriatică, inclusiv România urmând să facă parte din acest plan, în conceptul inițial. Ei, acest concept, fără să fie denunțat, a fost relansat de președintele Poloniei și evident că un rol important îl are Ucraina în acest concept. Deci, dacă Polonia în acest moment e foarte dispusă să discute relația ei cu Ucraina sau să aducă Ucraina cât mai aproape de spațiul european, prin acest concept de Intermarium, nu înțeleg de ce România nu ar trebui, inclusiv folosindu-se de acest precedent polonez, să discute un tip de inserție sau de aducere mai aproape a Republicii Moldova, chiar prin alte căi decât cele uzuale, spre spațiul euroatlantic! Eu cred că acest moment este, potrivit unor experți, o fereastră de oportunitate cu care România nu se va mai întâlni prea curând. În pofida a ceea ce se vede în aparență, momentul este extrem de favorabil ca România să ia o atitudine față de Republica Moldova și să se implice nițel mai eficient acolo.
Reporter: Spuneți-mi dacă există vreun semnal până acum, venit din partea Guvernului României!
Dan Dungaciu: A existat o suită de dezbateri la Fundația Universitară a Mării Negre, legată de conceptul acesta, la care au participat, începând de la experți în fonduri de investiții, până la experți financiari care și-au dat cu părerea despre el. La nivel guvernamental, încă nu a ajuns acest concept, dar vă pot spune că am primit întrebări legate de ce ar însemna un asemenea concept. Mai multe întrebări concrete am primit, însă, de la presa din Occident, în special de la presa germană, care ne-a sunat, ne-a întrebat și chiar un expert german care lucrează acum în Republica Moldova ne-a propus parteneriate, colaborări bilaterale legate de Republica Moldova, arătându-se extrem de interesat de ceea ce ar putea însemna acest Fond Moldova.