Boljevac este un orășel de o frumusețe aparte, situat printre colinele din apropierea Muntelui Artan, locuit, în proporție de peste 60 la sută, de etnici români. Liniștea și farmecul conferite de peisajul submontan te îmbie la visare, iar drumurile care urcă și coboară printre cartierele din Boljevac sunt, la începutul toamnei, învăluite într-un farmec greu de descris în cuvinte. Foarte multă verdeață, flori multicolore și pomi fructiferi plini de rod împodobesc casele și străzile orașului, iar în multe dintre casele vechi de aici, poveștile despre neamul românesc abia așteaptă să fie spuse.

O astfel de casă este și ca a familiei Dragulovici, de fapt Drăgulescu, așa cum era numele lor autentic românesc, înainte de a fi slavizat. Nadia și Vukașin Dragulovici (Drăgulescu) sunt pensionari și locuiesc împreună cu cei patru nepoți ai lor. Mama lor, singura fiică a Nadiei și a lui Vukașin, și-a botezat toți cei patru copii cu nume autentice românești: Danița (Dana), Ștefan, Dimitrie și George. Ultimii doi băieți, Dumitru și Gheorghe (așa cum îi place bunicului Vukașin să îi strige) merg și la cursurile de limba română și ei sunt cei care îi alină în tot timpul durerea bunicului lor, acea durere pricinuită de faptul că toată viața a învățat numai în limba sârbă și niciodată în limba română.
Indiferent cât de potrivnică i-a fost soarta, din acest punct de vedere al imposibilității de învăța să scrie și să citească românește, Vukașin s-a dovedit a fi mereu un adevărat Lup Alb, așa cum este, de altfel, și botezat (VUK, în limba sârbă, înseamnă LUP). A păstrat cu sfințenie graiul românesc pe care l-a auzit de la tatăl său și spune cu mândrie că nu doar se simte sau se declară român, ci s-a născut român. Tatăl lui Vukașin se numea Ilie, iar bunicul său se numea Ion.

„Eu sunt declarat român, pentru că m-am născut român!"

Vukașin e unul dintre cei 92 de locuitori ai orașului Boljevac care s-au declarat români la ultimul recensământ al populației din Republica Serbia, din anul 2011. Este unul dintre puținii care au făcut asta în Boljevac, unde statisticile arată că doar 92 de persoane s-au declarat români, în timp ce 3366 de persoane s-au declarat vlahi. Întrebat cum este să te simți român la Boljevac și de ce s-a declarat român la ultimul recensământ, „Lupul Alb" - Vukașin a răspuns simplu și emoționant: „Eu sunt declarat român, pentru că m-am născut român!".

Bătrânul Lup Alb de la Boljevac mai spune că tot ceea ce știe despre România și limba română e doar ce a păstrat din familia sa: „Noi nu am avut nicio legătură oficială cu învățăturile românești. Ceea ce știu și ce am păstrat, aia e de la ai bătrâni! Ai bătrâni au vorbit toți românește și eu numai această limbă am știut până am plecat la școală. A rămas ca prima mea limbă, limba cu care m-am născut!"

Vukașin își amintește exact momentul în care a plecat la școală și a luat pentru prima dată contact cu limba oficială a statului în care trăiește, limba sârbă: „Nu am vorbit sârbește neam, până a merge la școală! Noi românii am fost mereu dați la o parte și a trebuit numai să ascultăm pe alții și să lucrăm mai mult și mai bine!".

"Vlahii sunt tot români, iar limba română e limba noastră inițială", spune Vukașin Dragulovici

În fața camerei de filmat, întrebat ce mai înseamnă azi, la cei 70 de ani de viață ai săi, să fii român în Serbia, Vukașin a mărturisit că totul s-a schimbat și că, din păcate, tinerii nu mai vorbesc românește, iar în familiile de români părinții nu prea mai vorbesc cu copiii lor în limba română.

„S-au schimbat așa de multe azi, cu noua tehnologie, iar cei tineri nu mai vorbesc limba română, nu o mai învață, nu mai pricep că sunt români, s-au schimbat multe și foarte multe. Părinții nu prea mai vorbesc cu copiii acasă în limba română, ci mai mult în sârbește, ei nu se mai declară că sunt români și numai că sunt VLASI. Eu gândesc că nu este nicio diferență între români și vlahi, eu gândesc că sunt tot una. Limba română se trage din limba romanilor. Vlah e așa spus artificial, dar eu gândesc că limba română e limba noastră inițială!", spune cu amărăciune în glas „Lupul".

Nepoții lui Vukașin se numesc Dumitru și Gheorghe

Poate cel mai emoționant dintre răspunsurile date de Vukașin Dragulovici, în fața camerei video a fost acela venit ca explicație la faptul că și-a botezat nepoții pur românește: DUMITRU și GHEORGHE. Întrebat de ce a făcut asta, „Lupul" nostru a răspuns: „Pe deda al meu, bunicul adică, l-a chemat ION. Mulți în familia mea, adică toți de fapt, au fost români: IANCU, GHEORGHE, SIMION, ILIE. Așa că pe nepoții mei i-am numit Danița (Dana), Stefan, Dumitru și Gheorghe. Ultimii doi se duc la cursuri de limba română și le place!".

Omul mai spune că a avut și o explicație atunci când i-a înscris pe copii la cursurile de limba română și când îl mai întrebau unii și alții de ce insistă așa mult să știe copiii limba română. Vukașin le-a spus curioșilor să nu se sperie că el îi trimite să învețe limba română ca mai apoi să îi facă consuli ai Serbiei în România.

O viață cât un roman

Vukașin Dragulovici sau Drăgulescu, așa cum spune că a fost numele său original, s-a născut în urmă cu 7 decenii, în satul Bukovo, în apropiere de Boljevac. Până la 7 ani, când a mers la școală, spune că la el în casă se vorbea doar românește, iar atunci când a fost nevoit să învețe limba sârbă i-a fost greu, nu pentru că nu i-a plăcut limba țări sale, ci pentru că pe atunci toți se chinuiau să îi scoată din cap faptul că e român și să îl facă să uite limba lui maternă.

Împreună cu soția sa, Nadia, au un singur copil, o fată. Aceasta le-a dăruit patru nepoți, pe care cei doi bunici din Boljevac îi cresc și îi îngrijesc ca pe lumina ochilor. Vukașin este mândru de nepoții săi, cărora le-a dat nume pur românești. După o viață de muncă, Vukașin are 300 de euro pensie și pentru a rotunji veniturile provenite din pensia sa și a soției, lucrează în atelierul mecanic din curtea sa, unde are tot felul de utilaje, inclusiv un strung, aidoma unei mici fabrici. Aici, Vukașin repară utilaje agricole și modifică motocositorile pe care agricultorii din zonă le atașează tractoarelor pentru a cosi fânul necesar animalelor pe timp de iarnă. Are chiar și o invenție proprie în acest domeniu, iar cei care îi trec pragul știu că la domnul inginer se face lucru strașnic și durabil.

Vukașin este un om inteligent și care întreaga viață a fost o minte sclipitoare în domeniul tehnic. A terminat două facultăți la Belgrad, Mecanica și Agronomia, iar la ambele spune că nu a stat să tragă de anii de studenție, ci a făcut câte doi an într-unul. A lucrat la Întreprinderea Mecanică din Boljevac, unde, de altfel se făceau utilaje agricole, dar a mai lucrat și la Bor la Exploatarea Minieră și, mult timp, la Institutul de Cercetare și Inovare din domeniul minier de la Bor, unde chiar a avut câteva invenții și câteva idei de a modifica și adapta eficient anumite utilaje.

Vukașin Drăgulescu este printre foarte puținii etnici români din Boljevac, care s-a declarat român la ultimul recensământ și spune că iubește enorm limba română, românismul și e mândru că s-a născut român. Din păcate nu a învățat la școală limba sa maternă și nu știe să scrie românește, ci doar poate citi în această limbă. De vorbit, însă, vorbește românește din familie și spune că tatăl, bunicul și străbunicul său erau români și vorbeau limpede românește.

Vara, merge împreună cu soția sa în concediu la mare, în Grecia, iar în ultimul sejur, cel din acest an, cei doi soți spun că au întâlnit pe plajă români din diverse zone ale României, cu care au legat prietenii trainice și că s-au bucurat ca niște copii atunci când au discutat cu „frații din România", cu care s-au înțeles în aceeași limbă comună.