Reproducem, în cele ce urmează, o discuție cu acest om, filmată la Petrovac na Mlavi, despre modul în care a strâns el semnături de la părinți pentru a duce copiii la cursurile de limba română de la școala din satul Melnica, despre cum pe vremea când pășea în primul an de școală, acum 55 de ani, nu știa nicio boabă sârbește, la fel ca și alții din generația lui și a părinților lui, despre cum învățătorii din urmă cu peste o jumătate de secol îi băteau și îi pedepseau pe copiii care vorbeau românește la școală și despre cum crede el că nu există nicio diferență între români și vlahi. De asemenea, Veterin ne mai povestește cum doamna Floarea a devenit, la Primărie, doamna Sveta.
Veterin Budimirovici: „Ma tem ca noi românii să nu ne pierdem!”
Veterin Budimirovici este originar din satul Melnica, ce aparține administrativ comunei Petrovac na Mlavi. Este prietenul și colegul de partid al lui Dragan Demici și împreună cu acesta ocupă câte un loc în Consiliul Municipal Petrovac na Mlavi. De foarte multă vreme se ocupă cu problema apărării identității românești și vorbește limba română cu un accent cuceritor. Mai mult, vorba sfătoasă și înțeleaptă, barba albă și durerea cu care accentuează fiecare cuvânt întregesc imaginea unui om care spune o poveste tristă și adevărată despre pericolul stingerii tradițiilor românești și a limbii române în acest colț de lume.
În materialul VIDEO pe care îl prezentăm o să vedeți, la început, un document statistic din anul 1800, în care recensământul populației arăta faptul că existau peste 144.000 de români și nici un vlah, această denumire de „VLAH" apărând mult mai târziu
Reporter: Ați depus la școala din Melnica o listă cu 20 de copii care doreau să se înscrie la cursurile de limba română cu elemente de cultură națională, dar spuneați că ați întâmpinat ceva probleme acolo. Ce s-a întâmplat domnule Budimirovici?
Veterin Budimirovici: Am strâns într-o zi 15 copii pe o listă, pe care au semnat părinții lor, apoi în următoarea zi am avut pe acea listă 20 de copii. Am fi vrut să adun 30 de copii, dar a trebuit să ne grăbim, pentru că deja copiii trebuiau să înceapă școala. Bun, acum pe acest număr de 20, la cât am rămas, am făcut o listă pe care părinții mi-au semnat-o și au vrut cu mare bucurie ca și copiii lor să meargă la cursuri și să învețe românește.
Reporter: Să înțeleg că ați mers din casă în casă, pentru a discuta cu părinții?
Veterin Budimirovici: Da, am mers din casă în casă, mai mult la acei copii despre care eu știam că vor să învețe limba română. Mulți dintre copii să știți că de mici vorbesc în casă numai sârbește, părinții nu vorbesc cu ei în românește.
Reporter: De ce credeți că părinții nu mai vorbesc cu copiii, acasă, în limba maternă, în românește?
Veterin Budimirovici: Nu mai vorbesc pentru că ei consideră că nu le mai trebuie copiilor limba maternă când vor merge la alte școli mai mari sau la facultate, că la facultate se învață numai în sârbește și ca atare nu au nevoie de limba română. Dar eu le-am spus și copiilor și părinților că școala de la Melnica e făcută acum mai bine de 150 de ani de către românii din Melnica, melnicenii, dar acei români de demult nu s-au întrebat de ce niciunul din ei nu a știut să vorbească limba sârbă, până când nu s-au dus la școală, nimeni nu s-a întrebat ce limbă vor vorbi copiii lor, ci doar s-au mulțumit că acei copii vor merge și atunci vor vorbi doar limba sârbă. De fapt, la școală se spunea că limba maternă e limba sârbă! Și eu când am fost la scoală, în 1960, mi-au spus că trebuie să învăț limba maternă sârbă! Nu m-a întrebat nimeni dacă limba maternă e aia românească, așa cum vorbesc eu la casa mea. Chiar pot să spun că multă vreme copii au mers la școală cu un an înainte ca să învețe limba sârbă, pentru că ei nu știau sârba, ei vorbeau de la ei de acasă, din familie, limba română.
Reporter: Adică în casă vorbeau numai românește?
Veterin Budimirovici: Am vorbit în casă numai românește și mulți copii, poate 90 la sută, nu au știut nicio vorbă în sârbește, ci numai în limba română. Dar acum, din păcate, încă de mici părinții îi învață pe copii numai sârbește, ca să fie mai buni școlari la școală.
Reporter: Ați avut și anii trecuți copii la Melnica, din anul 2013 încoace?
Veterin Budimirovici: Și atunci am înscris copiii să meargă la cursurile de limba română, dar până în ziua de astăzi nu s-a întâmplat nimic! Acum, eu am adunat 20 de copii să meargă la cursurile de limba română, dar școala a făcut propria ei anchetă, după instrucțiunile primite de la minister și au trimis prin copii acasă la părinți ancheta unde părinții să semneze dacă vor să învețe ori limba română, ori limba vlahă (vlașki govor). După ce au făcut propria lor anchetă, directorul de la școală mi-a spus: „Uite aici, samo un copil s-a înscris! (numai un copil)". L-am întrebat cum vine asta de numai un copil este pe listă, pentru că eu am dus listă cu 20 de copii! Mi-a răspuns că asta e, la ei numai unul a semnat pentru limba română, dar ar fi vreo 4 – 5 care au semnat pentru vlașki govor (vorbirea vlahă).
Reporter: Ce ați făcut, în această situație?
Veterin Budimirovici: Le-am spus că eu o să întreb din nou părinții dacă s-au retras sau nu de pe listă, pentru că mie pe listă părinții aceia mi-au semnat că vor să își dea copiii la limba română. Acum eu, împreună cu domnul Demici, o să facem o scrisoare pentru ca părinții să ne semneze din nou dacă vor limba română și dacă sunt hotărâți.
Între român și vlah nu e nicio diferență, așa cum nici între „Floarea" și „Sveta" nu e diferență
Reporter: V-aș întreba acum cu totul altceva. Găsesc mereu, pe teren, această idee de români și vlahi. Care este diferența dintre români și vlahi?
Veterin Budimirovici: Diferența între români și vlahi nu există! Sunt tot un singur popor și un singur grai! Politica este cea care a făcut această diferență. Uitați-vă la ceea ce vă spuneam cu școala de la Melnica, care a fost construită acum 150 de ani și unde niciodată nu s-a învățat limba maternă, aici la noi se învață numai în limba sârbă și în limbile franceză, engleză și rusă. Când eram eu la școală, în urmă cu mulți ani, când am mers eu la școală, dacă ai vorbit limba română, ai căpătat bătaie.
Reporter: Cum vine acest lucru? Atunci când erați mic și ați mers la școală, dacă vorbeați limba română, învățătorul vă pedepsea?
Veterin Budimirovici: Da, am dobândit bătaie, dacă în obolul școlii am vorbit limba română! Așa era când eu am mers la școală, prin anul 1960. Nici nu am cugetat noi atunci, la acea vreme, să vorbim românește, ne spunea că dacă vorbim românește nu mai învățăm sârbește! Și atunci, dacă așa au început lucrurile la noi, de 150 de ani, mă întreb unde mergem noi acum? Încotro mergem? Revenind la întrebarea cu diferența între români și vlahi, nu este nicio diferență, absolut nicio diferență!
Reporter: Ne spuneați o poveste destul de hazlie la un moment dat, cu diferența dintre Floarea și Sveta.
Veterin Budimirovici: Bătrânii noștri nu au știut deloc sârbește, dar dacă pe mama a chemat-o Floarea, sârbii au trecut-o în acte Sveta (svet – floare în limba sârbă). Adică ea era Floarea pentru noi toți, pentru tot cătunul, dar pentru ei era Sveta! Așa se face că, atunci când femeia s-a dus și ea șa Primărie să ceară ceva, să plătească impozitul, cei de acolo o strigau „Sveta", dar ea dacă se știa de „Floarea", nu le răspundea! În toată copilăria mea, îmi amintesc faptul că atunci nu era nicio diferență între român și vlah, sârbii ne-au spus vlahi, nu noi ne-am denumit așa!
Reporter: Ați spus, domnule Budimirovici, că este un gând pe care îl duceți așa cu frică. Despre ce este vorba?
Veterin Budimirovici: Este un gând pe care îl ducem cu frică! Dacă acum mulți spun că nu sunt români și că sunt vlahi, iar copiii lor nici nu s-au pomenit cu limba română, limba lor maternă, atunci înseamnă că acești copii când vor fi ei mari nici nu vor mai spune că sunt vlahi, ci că sunt sârbi. Iar asta se va întâmpla dacă acești copii nu vor învăța limba română la școală. Dacă noi nu grăbim cu lucrul acesta cu școlile, atunci ne vom pierde definitiv!
Articole recente - Romeo Crîșmaru
- Premierul Nicolae Ciucă, vizită oficială la Chișinău
- Pregătiri pentru organizarea Taberelor ARC 2023
- Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a deschis Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023
- Vizita de lucru a secretarului de stat Gheorghe Cârciu în Republica Franceză
- Educația și cultura pe primul loc în programele dedicate românilor de pretutindeni
Lasă un comentariu
Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.