cache/resized/b1f6579c34e62aa428fbece625642c05.jpg
DIASPORA
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a primit pe 24 mai a.c. o delegaţie a
cache/resized/e804c5d5dd2fafc5df398c1c0011ae4e.jpg
NEGOTIN
Școala Generală 7 din Drobeta Turnu Severin este implicată într-un proiect de ajutorare a comunității
cache/resized/d3c20f42bde36980d6575d4b0fb18755.jpg
DIASPORA
Ambasada României în Italia a organizat, la 20 mai 2017, primul forum al asociaţiilor de români din
cache/resized/32f477d42110054c3635c28f339bd75b.jpg
KLADOVO
Kladovo, micul oraș sârbesc aflat peste Dunăre, în dreptul Severinului, a ajuns centru de maximă atracție
cache/resized/36b473c085201fc966092aa547e82f29.jpg
KLADOVO
O cafenea din Kladovo, micul oraș sârbesc aflat peste Dunăre, în dreptul Severinului, păstrează cu
cache/resized/68ff47d6783271e3ba439e4fa89354af.jpg
DIASPORA
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Pastîrnac, se află în vizită de lucru în
cache/resized/ad2274efe626d74fabdd0980ddab5934.jpg
EVENIMENTE
Deputatul de PSD de Vrancea, Angel Tîlvăr, a adresat un mesaj tuturor celor care își dedică efortul
cache/resized/7372335623673129bda1eba35d2b9b5c.jpg
DIASPORA
„Imediat de la înființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, la 17 ianuarie 2017, cazul
cache/resized/adea401cc31f92f79bd45ac8f2361be3.jpg
KLADOVO
Municipalitatea din Severin se pregăteşte pentru organizarea unui festival comun cu municipalitatea din Kladovo, ce va
cache/resized/00b70ba7da23449bdb78a0f895317b9b.jpg
DIASPORA
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, l-a primit, pe 11 mai a.c., pe ambasadorul
Romanian Bulgarian Croatian Czech English French German Greek Hungarian Italian Portuguese Russian Serbian Spanish Ukrainian
Romeo Crîșmaru Scris de  Dec 10, 2015 - 997 Views

Fluierul fermecat al lui Jika Maku de la Ranovac

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Jika Makulovici sau, așa cum îl știe toată lumea, Jika Maku, este un artist popular care te cucerește cu farmecul său inegalabil, încă de la primele vorbe. Este un român adevărat din satul Ranovac (Ranovăț), ce aparține teritorial administrativ de Petrovac n Mlavi. Nici nu vrea să audă de denumirea de vlahi și spune că s-a născut român și așa s-a pomenit din moși-strămoși. Cântă la fluier dumnezeiește, cunoaște istorie și chiar balade istorice despre eroii acestor meleaguri și, peste toate acestea, are o poveste a fluierelor impresionantă, de la felul cum se construiește un fluier românesc și până la felul cum fluierele fermecate ale acestor locuri se lasă moștenire din generație în generație. El însuși deține un fluier ce datează tocmai din anul 1834.

Pentru a nu altera farmecul povestirii pe care am filmat-o cu Jika la Petrovac, am transcris-o în cuvinte și o voi reda exact așa cum a spus-o el, fără a interveni nici în stil, dar nici în grai! Doar intertitlurile îmi aparțin, restul e povestea fluierelor fermecate românești de la Ranovac.

„De prima dată am mers la școală și am învățat sârbește, noi nu știam decât românește. Eu am avut și două bunici, născute pe la 1900, care nu au știut neam românește și făceam șezători așa cum se făceau și în România. Noi am vorbit românește, am cântat românește, am jucat românește, noi nu am știut ce e aia vlahi. Doinele românești erau atunci desprinse din durerea și bucuria oamenilor. La noi aici au fost mulți fluierași. Într-o orchestră erau 12 fluierași. Eu păstrez și acum fluierul de la străbunicii mei, din 1834. Strămoșul meu se numea Pătru al lui Macu și a venit din România, de la Argeș. Când am fost noi în clasa a treia am învățat și istoria și țin minte și acum cartea aia, am învățat noi atunci de Karagheorghevici".

Jika povestește că o parte din eroii acestor locuri erau și ei de etnie română, unul dintre ei fiind Paul Matei, iar când el i-a spus învățătoarei acest lucru, ea s-a supărat, dar până la urmă ea i-a dat dreptate și i-a spus „Copile, ai dreptate, voi sunteți români aici, iar noi sârbi, dar noi am trăit în pace întotdeauna. Nu e vremea acum de astfel de adevăruri, dar tu ține minte asta și scrie undeva, pentru că într-o zi asta va trebui!" A umblat prin toată Europa cu muzica populară și a făcut înconjurul pământului, cântând din fluierul său fermecat .

„Ăștia care ne-au botezat pe noi că suntem vlahi, să îmi spună ei mie dacă știu de unde a ieșit vorba asta!"

„Nouă ne spun sârbii că suntem vlahi, dar eu am umblat mult prin România și am putut să văd că vorbim la fel și că tot un neam sunt. Noi nu cătăm să rupem țara, noi vrem să ne păstrăm identitatea noastră, să avem și noi cetățenie, să fim români, adică aia ce suntem de sute de ani. La voi există școli pentru sârbii din România, numai nouă aici nu ne dă voie să facem școală în limba română și aia nu e bine. Nicicând, pe unde am umblat eu prin România, nu s-a întâmplat ca eu să nu mă înțeleg cu românii, iar acum sârbii ne spun nouă că suntem vlahi, dar să spună ei ce e aia vlah, că eu nu știu, la mine nu s-a pomenit aia! Muma mea a bătrână nu a știut să spună că sunt vlah, că vorbim vlășește, că jucăm vlășeste, mi-a spus numai că noi suntem români, cântăm românește și vorbim românește. Acum, eu aș vrea ca ăștia care ne-au botezat pe noi că suntem vlahi, să îmi spună ei mie dacă știu de unde a ieșit vorba asta! Bătrânul meu era Pătru Macu, mai târziu i-au spus sârbii Makulovici, el a murit la 1956, dar îmi povestea că dacă spunea că e român era tratat ca neoamenii. Dacă noi spunem că țara noastră mamă e România, ce e rău în asta? Și sârbii din România spun că țara lor mamă e Serbia! Mai frumos ar fi ca peste tot să fie respectată etnia omului și să spună liber ce este! Comuniștii mă lăsau să spun că sunt român, dar ăștia de acum îmi spun că sunt vlah!
„Sârbii cată să ne piardă!"

„Povestea fluierelor s-a născut aici, niciunde nu e mai frumoasă ca aici! Românii nu au fost aici oameni sălbatici, au fost oameni educați aici, au avut tradiție și cultură! Povestea muzicii păstrate din vechime aici la noi e o poveste cu jocul al greu. Jocul al greu se pomenește mai întâi de pe vremea lui Cneaz Lazar. El se juca de seara până dimineața și se făcea întrecere între băieți, până când ceda unul. Se făcea pariu și se punea mâncare și băutură și care rezista câștiga tot. Tradițiile noastre sunt vechi și se păstrează cu sfințenie. Sârbii cată să ne piardă, dar românii nu cată să ne ajute, nu ne dau nici un sprijin, iar noi suntem ca o națiune nici pe cer, nici pe pământ. Europa ar trebui să se întrebe cine suntem noi, să afle că sunt niște români în Serbia care au o cultură a mai veche în Europa. Tradiția noastră se pierde! Eu nu am sprijin nici de aici, nici de dincolo, iar jocurile noastre populare se pierd".

„Lemnul de fluier se taie de unde nu se aude apa!"

Jika povestește cum se fabrică un fluier și cum a făcut el un fluier după cum a văzut el la bătrâni.

„Fluierul se face din scoruș sau corn. Dar se face și din salcâm. Fluierele în această zonă se lăsau din generație în generație, ca pe ceva de mare preț. Eu am moștenit un astfel de fluier, la a șasea generație, iar atunci când l-am primit am văzut pe el că era făcut în anul 1834. M-am interesat eu cum se face un fluier românesc. Se zice că la Ranovac ultimul care a știut cum se face un fluier românesc a fost Dumitru Fusu. El nu a avut copii și a lăsat meșteșugul la Pătru Mărițan din Manastirica. Eu atunci am făcut un fluier și am mers la el să îmi spună dacă e bun, iar el mi-a spus că e bun, dar trebuie botezat! El a spus că e șină, da acum eu să îl fac eu fluier! Nu știu ce i-a făcut, dar după aceea cânta de nu l-am recunoscut. Mi-a spus apoi că fluierul are povestea lui și nu se face așa oricum și din orice! Am stat pe lângă el și omul mi-a povestit că mai întâi să cată lemnul de fluier, pentru că există lemn de capre, lemn de oameni nărozi și lemn de fluier! Lemnul de fluier se taie de unde nu se aude apa, lemn chinuit care stă la uscătură în bătaia vântului. Lemnul de fluier se taie între Sânte Mării (între Sfânta Maria a Mare și Sfânta Maria a Mică). Nu se taie lunea, duminica, miercurea și vinerea, se taie în răsărit de soare, se lasă în pădure să i se usuce frunza. Când s-a uscat frunza, ai luat balegă de cal ori de vacă în traistă, se taie cât trebuie, dar se lasă câte o palmă în plus la fiecare cap. apoi se lipește cu balega și se pune pe pod. Trei ani stă, după trei ani se sparge, se anină cu ață și iar mai stă trei ani și abia după aia se găurește cum trebuie. Pentru fiecare gaură a fluierului e câte un burghiu. Nu știu cum au măsurat ei în vremea aia, pentru că la o gaură nu e nici 10 mm, nici 11 mm, ci numai 10,8 mm. După 9 ani se ia fluierul și se face cu cuțitele. Mai întâi se face găurile, apoi fereastra și dopul și trebuie să știi exact cum se cioplește buza. Fluierul purtător are patru păsări de ziuă: privighetoarea, ciocârlia, mierla și turturica. Dacă nu le are pe toate, atunci nu mai e fluier românesc. Fluierul al mai mare, se spune că poartă patru păsări de noapte: Ciușul, ciurezul, bufnița și iar turturica. Fluierul trebuie să aibă patru câmpuri (octave). Fluierul când e gata, se unge cu seu de oaie și propolis și se ține numai în suport de blană de oaie cu blana înăuntru".

Etichetat cu
Romeo Crîșmaru

„Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români” (Mihai Eminescu - Timpul, 1878)

Website romeocrismaru.blogspot.com

Articole înrudite

ROMÂNII SE SIMT MAI BINE LA KLADOVO ( Mai 21, 2017 - 460 Views
AMINTIRI CU ZORAN GINGIĆ, LA KLADOVO Mai 21, 2017 - 846 Views
  Ministerbanner1240x156v3

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…