cache/resized/bfb22391257cd40c7dee09f062310a52.jpg
EVENIMENTE
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) organizează în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și
cache/resized/c15f94410fb98e8130368b5c9995c134.jpg
EVENIMENTE
La invitația eurodeputatului Mircea Diaconu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură a Parlamentului
cache/resized/dbf4b55b5f2c23b1dcd42a12206db0b7.jpg
UCRAINA
Duminică, 12 noiembrie 2017, în sala Palatului Academic al Universității Bucovinene de Medicină din Cernăuți, a
cache/resized/af89c69baed20af6ada6af1be0cd1941.jpg
UCRAINA
Anunțăm apariția numărului 9 al revistei „BUCOVINA LITERARĂ”. Publicația datează din anul 1942 și a luat
cache/resized/34c4c730fcd332aba5c2b6b2bf48e963.jpg
DIASPORA
„Basmul românesc” își începe a doua călătorie și ajunge la elevii români din
cache/resized/f2a06b273916929fb8819411adcd0883.jpg
EVENIMENTE
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a încheiat o săptămână plină de evenimente
cache/resized/92382ac67191b4bb0c8f41b57b86b28b.jpg
SERBIA
Își strigă durerea de peste două secole și își păstrează tradițiile și obiceiurile românești cu
cache/resized/53dea5daf1a620765040fb5a42796ab6.jpg
SERBIA
Senatorul PSD de Mehedinți, Liviu Mazilu, lucrează la un proiect legislativ menit să faciliteze finanțarea unor
cache/resized/b3cb300341df8b92412e0d297b3e19e6.jpg
SERBIA
La propunerea senatorului PSD de Mehedinți, Liviu Mazilu, autoritățile județene și parlamentarii social-democrați au
cache/resized/9ff3059dcc539d4785f3faaaa7c2effb.jpg
DIASPORA
La data de 6 noiembrie a.c., ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o
Romanian Bulgarian Croatian Czech English French German Greek Hungarian Italian Portuguese Russian Serbian Spanish Ukrainian
Mihai Badescu Scris de  Dec 03, 2016 - 2894 Views

UNIUNE ISTORICĂ PENTRU ROMÂNII DIN SERBIA, DE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Recomandat

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Treisprezece dintre cele mai importante organizaţii reprezentative ale românilor din Serbia au ajuns de 1 Decembrie la o decizie istorică. Pentru ca vocea atât de dezbinată a românilor din ţara vecină să fie unică, liderii acestor organizaţii au decis să înfiinţeze Uniunea Românilor din Serbia, un organism care ar trebui să reprezinte de acum înainte interesele celor peste 250.000 de români care trăiesc la sud de Dunăre şi să-i ajute să-şi câştige drepturile şi libertăţile într-o ţară care cel puţin până acum le îngrădeşte.

Dreptul de a-şi vorbi limba la şcoală şi în biserică, dreptul de a-şi pătra obiceiurile, dreptul de a-şi păstra cultura, tradiţia şi identitatea neştirbite, acestea sunt drepturile elementare pentru care românii din Serbia luptă încă de când democraţia s-a instalat în ţara vecină. După sute de ani de comunism, în care au trăit în întuneric, în care autorităţile statului vecin au dus o politică agresivă de asimilare, momentul eliberării de sub opresiunea comunistă nu a adus însă şi libertăţile aşteptate. Este drept că la toate aceste sincope a contribuit din plin şi lipsa de înţelegere şi dezbinarea care au dăinuit mereu între organizaţiile de români din ţara vecină. Constituiţi în zeci de ONG-uri, asociaţii sau organizaţii, fiecare reprezentând mai mult vocea şi interesele liderilor, vocea românilor de dincolo de Dunăre nu a putut răsuna niciodată într-un consens deplin. Tocmai de aceea, ceea ce s-a întâmplat joi, 1 Decembrie 2016, în micul orăşel Kladovo este, într-o zi crucială pentru români, un act cu adevărat istoric pentru cei care simt şi trăiesc româneşte la sud de Dunăre. Doi dintre cei mai vocali reprezentanţi ai suflării româneşti din ţara vecină au reuşit să aducă la aceeaşi masă liderii a treisprezece organizaţii româneşti şi să ajungă la decizia de a forma Uniunea Românilor din Serbia. Este o organizaţie care va avea rolul să le reprezinte interesele atât în faţa Guvernului României, dar mai ales la negocierile cu Guvernul statului vecin. De aceea, toţi cei prezenţi au conchis că momentul este unul de o însemnătate aparte, însă mai este necesar ca tot ce s-a decis la întâlnirea de la Kladovo să nu rămână doar nişte simple însemnări pe o coală la hârtie.

Un act istoric

„Această Uniune a Românilor din Serbia are o însemnătate deosebită, atât pentru românii din Voievodina, cât şi pentru Românii din Serbia de Răsărit, românii din aşa-zisa Vale a Timocului și din Valea Moravei. Este, putem spune, un act istoric, este pentru prima dată în istoria românilor din Serbia, inclusive istoria lor modernă când iată, la aceeaşi masă reuşim să ne reunim tresiprezece asociaţii, respective organizaţii cu caracter şi prefix românesc, de pe teritoriul Serbiei, în aşa fel încât să existe o singură voce foarte reprezentativă a românilor din Serbia, pentru ca atunci când este vorba de păstrarea noastră identitară şi spirituală, inclusiv drepturile elementare garantate prin Constituţia şi legislaţia statului sârb să le putem implementa, asigura şi bineînţeles să contribuim decisiv la păstrarea indentităţii şi spiritualităţii. În altă ordine de idei, această uniune vine să confirme că elementul românesc în acestă ţară încă există şi că împreună vom depăşi dificultăţile şi obstacolele şi bineînţeles determinant ar fi ca acestă reuniune să reuşească să-i aducă laolaltă pe toţi români şi să reprezinte totodată vocea tuturor românilor, respectiv vocea poporului în Serbia”, a declarat Dorinel Stan, preşedintele Asociaţiei Românii Independenţi din Serbia.

„Dorim să fim o instituție paralelă Consiliului Național al Românilor”

Unul dintre liderii principali căruia i se datorează înfiinţarea „URS” este Boian Bărbuţă. Cunoscut ca unul dintre cei mai vocali lideri ai suflării româneşti din ţara vecină, acesta a spus că a fost necesară o conciliere a tuturor liderilor de orgaizaţii româneşti, pentru a fi aduse la aceeaşi masă. „Noi românii ne batem toţi în piept, dar când vrem să facem ceva gândim personal. Aceasta este problema, nu numai la românii din acestă ţară şi peste tot pământul. Scopul nostru este să fim o instituţie paralelă a Consiliului Naţional al Românilor din Serbia. Scopul nostre este ca în doi ani să avem zece reprezentanţi la Consiliul Naţional, acesta este primul scop, iar apoi să fim recunoscuţi de statul român ca o instituţie serioasă şi să fim şi ajutaţi şi financiar pentru a putea să facem mult mai multe lucruri pentru românii din Serbia. Dar trebuie în primul rând să fim recunoscuţi de statul român, noi nu putem face nimic dacă nu vor fi recunoscuţi de autorităţile de la Bucureşti”, a spus Bărbuță.

Tihan Matasarevici, sufletul uniunii istorice

Dar sufletul acestei uniuni istorice a românilor din ţara vecină este Tihan Matasarevici. Directorul Centrului Cultural Românesc din Kladovo şi preşedinte al Asociaţiei pentru Tradiția și Cultura Românilor „Dunărea” a fost vocea care a propus şi susţinut cel mai fervent idea că, pentru a fi uniţi, românii trebuie să vorbească într-o singură voce. „Foarte bine ne-am înţeles în această zi istorică pentru români, ziua când s-au unit şi fraţii noştri din ţara mamă. Preşedinţii celor treisprezece organizaţii care au participat la întâlnirea din acestă seară au decis ca şi noi, românii din Serbia, să ne unim în acestă zi istorică. Cred că după acest act vom avea o valoare noi românii, pentru că iată, acum a venit ziua în care am decis formarea acestui organism care ne va reprezenta interesele în faţa instituţiilor statului sârb. Cred că după acest moment intersul pentru românii din Serbia va creşte şi vom fi sprijiniţi mult mai mult şi economic şi politic, dar şi din multe alte puncte de vedere. Cred că este important de spus că ideea aceasta de uniune a tuturor ONG-urilor româneşti din Serbia a venit de la popor, ea nu a venit de la noi. Iar direcţia noastră principală va merge pe ideea că tot mai mulţi români trebuie să înţeleagă cât de importantă este păstrerea limbii, a culturii şi a identităţiii noaste iar noi, iniţiatorii acestei organizaţii trebuie să-i sprijinim în toate aceste demersuri”, a declarat Tihan Matasarevici.

Aleksander Najdanovici, noul președinte al URS

Primul preşedinte al Uniunii Românilor din Serbia a fost ales dr. Aleksander Najdanovic, un tânăr român din Serbia, de mare perspectivă, un luptător pentru drepturile românilor din Serbia şi fost reprezentant al studenilor români din Serbia în România, în calitate de preşedinte al Asociației Studenților Timoceni. Aleksander Najdanovic a studiat medicina generală la Universitatea din Craiova.

Cei 54 de delegati prezenți la Adunarea Constitutivă a Uniunii Românilor din Serbia (URS), au ales prin vot direct organele de conducere cu mandat de doi ani. În calitate de preşedinte a fost ales Aleksander Najdanovici; vicepreşedinte - dr. Dorinel Stan şi secretar - Ljubomir Brânduşan.

Artizanii marii uniri

„UNIREA FRĂȚEASCĂ a mediului asociativ românesc din Serbia de Răsărit (Timoc, Valea Moravei) şi Voivodina (Banat) este un act istoric în istoria modernă a românilor din Serbia, reprezentat de înființarea alianței unice româneşti UNIUNEA ROMÂNILOR DIN SERBIA - UNIJA RUMUNA SRBIJE (URS)”, se arată în comunicatul de presă al URS.

La fondarea federației româneşti şi-au unit forțele 13 organizații şi asociații reprezentative, într-o singură voce românească - UNIUNEA ROMÂNILOR DIN SERBIA:

- Românii Independenți din Serbia (preşedinte – dr. Dorinel Stan);

- Asociația „Uniunea Românilor” (preşedinte - Ljubomir Brânduşan);

- Renaşterea Românilor din Serbia (preşedinte - Vlada Savici);

- Asociația „Familia” (preşedinte - Traian Trifu-Căta);

- Asociația „Banatica” (preşedinte - Octavian Suciu);

- Inițiativa Românilor din Serbia (preşedinte Bojan Bărbuță);

- Centrul Cultural Informativ al Românilor (preşedinte - Daniel Petkovski);

- Uniunea Românilor din Serbia „Dunărea” (preşedinte - Bojko Stankovici);

- Agenția pentru Informarea şi Documentarea Românilor (preşedinte - Zoran Sibinovici)”

- Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia (vicepreşedinte - Cristian Cacovan);

- Asociația pentru Tradiția şi Cultura Românilor „Dunărea” (preşedinte-Tihan Matasarevici);

- KUD „Aleksa Nikolici” (preşedinte - Bane Kraciunovici);

- Curcubeul (președinte - Saşa Jovanovici).

La asocierea Uniunii Românilor din Serbia (URS) pot adera şi alte organizații cu profil românesc.

Evenimentul marcant a fost onorat de prezența numeroaselor oficialități, oaspeți şi invitați, reprezentanții Ambasadei României la Belgrad, Bisericii Ortodoxe Române în Serbia, senatorul Ioan Iovescu, primarul oraşului Kladovo - Radisav Čučulanović (foto, jos), preşedintele AGIRo - Viorel Dolha, George Petrovici - președintele Asociației Studenților Timoceni, Miloș Zurzevici - președintele Asociației Studenților Timoceni din Timișoara şi alții.

Etichetat cu
Mihai Badescu

„Oamenii buni nu au nevoie de legi pentru a acţiona responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o modalitate de a le ocoli.” -Platon

Articole înrudite

  Ministerbanner1240x156v3

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…