cache/resized/2e39d1d8b43664ef515e22c985b416b0.jpg
DIASPORA
Sâmbătă, 16 iunie 2018, în sala de festivităţi a Şcolii Pernera din Nicosia a avut loc ceremonia de
cache/resized/b396b3ede9ee948451135d4c67dc08fc.jpg
DIASPORA
Secretarul de stat Lilla Debelka, din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a prezentat campania
cache/resized/df0bab25824df1796455e681f6e97562.jpg
DIASPORA
Sala Casteliostissa din Nicosia a găzduit, duminică 3 iunie 2018, pentru al patrulea an consecutiv, unul dintre cele
cache/resized/09fd196dd50d8a513494cc4e2a28df96.jpg
R.MOLDOVA
Candidatul forţelor proeuropene pentru funcţia de primar de Chişinău, Andrei Năstase, l-a învins duminică, 3
cache/resized/ed46952825a6bf7b2e33f1391bb912e7.jpg
UCRAINA
În perioada 25 – 27 mai a.c., s-a desfășurat a treia etapă a proiectului „Descoperă și Cunoaște
cache/resized/078056fa0d19ec2e690477675a9148a9.jpg
CHISINAU
Ziua Românilor de Pretutindeni 2018 Maraton jurnalistic de trei ore la TVR Moldova! O emisiune emoționantă pe
cache/resized/fbfd224b51385096ca68a9dd21bc1aa2.jpg
DIASPORA
Peste 300 de români au fost prezenți duminică, 20 mai 2018, la "Fest delle Migrazioni", organizată de Fondazione
cache/resized/76f3c3c6a65175d5eed8b8b78d1b5b59.jpg
DIASPORA
Secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Șaramet, a participat
cache/resized/8b0977238c24a6511ab1f3ff293679ab.jpg
EVENIMENTE
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia – Elena Intotero, a participat, la invitația
cache/resized/3832d1a1c3bab9207f27f20dee1c1f02.jpg
DIASPORA
Zece povești românești de succes din Belgia au primit recunoaștere și apreciere în cadrul galei de premiere
Romanian Bulgarian Croatian Czech English French German Greek Hungarian Italian Portuguese Russian Serbian Spanish Ukrainian
Romeo Crîșmaru Scris de  Noi 20, 2017 - 4297 Views

„Un’e eșci, na’ Ioane?!”

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

IMAGINEA GENERALĂ A ROMÂNULUI DIN VALEA TIMOCULUI


POPULAȚIA, STATISTICILE ȘI REALITATEA

În regiunea Serbiei cunoscută în România sub denumirea „Valea Timocului“ avem de-a face cu fenomene culturale nemaipomenite. Populația românească din această zonă este de 8%, iar în orașul Kladovo și zona întreagă a municipiilor Kladovo și Negotin, rar se aude o persoană vorbind în limba sârbă corectă care ni se cere la școală. Nici măcar aparatura fonetică a tinerilor crescuți în familii „vlahe”, dar cu multă influență din partea mass media, nu este în stare să proceseze limba standard forțată. În condițiile date anterior orice minte, chiar și cea mai puțin educată, și-ar putea pune întrebarea: „Unde sunt vlașii aceștia pe hârtie?” Într-adevăr, ei există în realitate. Au case pe munți, au apartamente în orașe, lucrează în asistența medicală, de exemplu (dar nu prea mulți, să nu exagerăm totuși), etc. Unde sunt?! Și care sunt cei 8% care persistă oficial?

FLORIKIĆ

„Nu, mamă, nu putem noi să fim ca ei, ei sunt sârbi.”, îmi zicea bunică-mea. „Așa este, nu poți fi tu mai ‚mare’ (important).”, mai adăuga mama. La generală citeam toți aceleași cărți, le interpretam aproape identic, dar totuși mai bine interpreta fiica doctorului venit din Serbia centrală. Predispozițiile genetice ale Vlașilor nu le permit ca aceștia să fie mai buni decât sârbii. Tu poți încerca, dar totuși nu poți fi ca ei, mai ales dacă te cheama Florikic sau Trandafirovic, atunci capacitățile tale cognitive sunt limitate.

Un Florikić poate fi un gospodar bun, la gospodăria lui se face brânză excepțională și mulți „doctori” de la el cumpără purcei de Crăciun, a terminat și el liceul cu greu, că abia lua nota de trecere la limba sârbă și profesorul de matematică, tot din Serbia centrala, este un expert în domeniu și pretențiile sale minime de la studenți le depășesc pe aceștia (cu excepția câtorva cu sânge de calitate). Nu are Florikic cum să citească o carte, este un „Vlah”.

Există diverse teorii din diverse surse despre originea acestui „popor” care s-a trezit cu o amnezie culturală colectivă în secolul XXI. Unii spun că populația vlașilor există de pe vremea imperiului Roman, alții că teritoriul respectiv a fost populat de către români din cauza lipsei locuitorilor de etnia dorită de către guvernul actual. La cursurile de istorie se mai pomenește Vlahia, o menționare de acest tip mi-a trezit și mie curiozitatea – nu este posibil că noi să fim un popor fără țară. O informație acceptată chiar și de guvernul sârbesc este faptul că asimilarea românilor din Valea Timocului se execută cu vreo două sute de ani în urmă, de la începutul răzbunării împotriva domniei turcilor condusă de către Karadjordje. Se presupune că în aceste momente istorice importante guvernul sârbesc, subordonat puterii imperiului Otoman, ia măsuri care privesc „vlașii”. În această perioadă, și nu numai, așa cum afirmă și părintele Bojan Aleksandrovic – care la propria inițiativă înființează prima biserică românească în Valea Timocul, după doua sute de ani, „pe carte” îl cheamă Bozidar, iar numele lui de fapt este Crăciun; alte exemple (și din propria mea familie): Anghel – „pe carte” Andjel, Florica - Ruza etc. Florikic este un exemplu al „evoluției” în ceea ce privește numele de familie. Florea este prea românesc, dar dacă îl modificăm puțin și îi adăugăm sufixul „ic”, am rezolvat problema. Nu, nu te cheamă Florea Anghel, te cheamă Andjel Florikic! Cu numele modificat, se modifică și structura ta genetică, de acum ești sârb de etnie, ai grijă cum te declari!

Oracolul de la Timoc

Efortul depus de către guvern pentru a opri „kosovizarea” în Valea Timocului a dat roade evidente. Vlahul este reprezentat în mass media ca un țăran sau cel mai la modă – vrăjitoare. Sau scris cărți despre puterile nemaivăzute ale unei vrăjitoare vlahe, s-au făcut reportaje și se publică mereu articole. Lumea cu probleme la rinichi, ficat, probleme de dragoste – toți sunt în căutarea unei vrăjitoare perfecte. Vlahul nu poate fi un filosof, puterile sale de a transcende această lume nu țin de rațiune și studii, ci de legătura sa cu forțele nevăzute. Rolul antropologic ocult al unei femei vlahe este cel de oracol, cititoare de destin, dezlăgătoare de vrăji. În contrast cu oracolul de la Delfi, imaginea unei vrăjitoare din Valea Timocului este cea de femeie de vârstă medie sau femeie bătrână. Acest personaje are leac pentru orice boală, iar instrumentele ei de lucru sunt cafeaua, apa, busuiocul, firul roșu de ață, boabele de porumb și fasole, iar mai recent și cărțile. Folclorul sârbesc modern plasează cu mare grijă rolul mistic a vlașilor pentru țară, imaginea lor devenind tot mai asemănătoare cu cea din unele filmele care prezintă ultimele specimene ale unei rase mistice.

O posibilă concluzie la situația actuală din Valea Timocului – poate că guvernul a trecut cu vederea faptul că needucând o întreagă etnie de pe propriul teritoriu nu dăunează neapărat acestei etnii. Această ignoranță poate chiar fi fericire pentru „vlași”. Izolându-ne, ne-am păstrat identitatea, având acces la educație la momentul potrivit – în perioada în care putem filtra informațiile fără influența altora. Atunci toată opresiunea și încercările de asimilare sunt în zadar, noi suntem români.

Surse: Portal Timočke Krajine; Portalul Telegraf; Știrile TVR; Portalul Koreni (http://www.koreni.rs/kosovizacija-timocke-krajine); Agenția de presă electronică TIMOC PRESS.

autor: Simona Jovanović

Etichetat cu
Romeo Crîșmaru

„Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români” (Mihai Eminescu - Timpul, 1878)

Website romeocrismaru.blogspot.com

Articole înrudite

ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI, LA TELE 2 Mai 11, 2018 - 2076 Views
EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFIE VECHE Mai 10, 2018 - 2220 Views
EXPOZIȚIE INEDITĂ DIN VALEA TIMOCULUI Mai 08, 2018 - 2293 Views
  Ministerbanner1240x156v3

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…