cache/resized/f38324fefe3d89de9268bb61a8fd0199.jpg
PETROVAC
Partidul Român din Serbia și sărbătorit centenarul, printr-o adunare festivă și un congres extraordinar la care s-au
cache/resized/a644442ad26efc62fb1f28be444cfbbd.jpg
SERBIA
Potrivit unui raport al Reuters, viceprim-ministrul sârb, Milos Vucevic, recunoaște îmbunătățirea considerabilă a
cache/resized/21c60e866afdbca8e699212531f50630.jpg
UCRAINA
Conflictul aflat în curs de desfășurare din Ucraina, care durează de acum douăzeci de luni, rămâne un accent principal
cache/resized/0139361706231f1a6567f652c39e73fa.jpg
KLADOVO
Centrul Cultural Românesc din Kladovo lucrează din plin. Instituția nou înființată cu sprijinul financiar al
cache/resized/1714e668f29074ddb28b498255f633b6.jpg
BOR
Mijlocul lunii octombrie și începutul sezonului de încălzire din ultimii ani în cea mai mare parte a Serbiei marchează
cache/resized/02cb8b0d83a8b8dff44b12e79d27d283.jpg
KLADOVO
Românii din Serbia de Răsărit sunt mai bogați și mai împliniți sufletește, după ce la Kladovo s-a deschis un minunat
cache/resized/b9b94c9cdcf46f8f4138fa7af3c2b4a9.jpg
VOIVODINA
Deși în Serbia au avut loc alegeri parlamentare și locale, se pare că și anul aceasta, până la finalul anului,
cache/resized/1744ac016798d9f21c01045f30afefdd.jpg
SERBIA
În 2008, Kosovo și-a proclamat independența; cu toate acestea, Serbia își menține poziția oficială conform căreia
cache/resized/5735c8a161517634b57a13b0103ae4a4.jpg
UCRAINA
Departamentul pentru românii de pretutindeni anunță deschiderea procesului de selecție a partenerilor prin intermediul
cache/resized/3c107aa377c0e5291bda6bf1c9891485.jpg
ZAJECEAR
Ambasadorul României în Republica Serbia, Excelența Sa Silvia Davidoiu, însoțită de consul Mihai Șerban, au vizitat
Ivan Vrzogic Scris de  Mai 20, 2023 - 5747 Views

RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA, o radiografie tristă a românilor din Valea Timocului

Minoritatea Națională Română din Serbia este împarțită în românii declarați și recunoscuți că atare în Voivodina și români din sudul Dunării, adică Serbia de Răsărit (Valea Timocului și Valea Moravei), unde autoritațile sârbe îi recunosc ca “Vlahi”. De fapt minoritatea națională Română în Serbia de Răsărit este împărțită în două părți – „Români” declarați ca atare (minoritate) și „Vlahi” autodeclarați ca atare (majoritate). Datele cu care se operează în public și care sunt prezente în presă și mass-media, în România, arată că în Serbia de Răsărit trăiesc în jur de 300.000 de Români. După ultimul recesâmânt doar 2.385 de persoane din Serbia de Răsărit s-au declarat că români și 21.013 de persoane s-au declarat ca vlahi.

Contextul istoric în Serbia de Răsărit este destul de complicat și cu siguranța nu se poate sublinia într-un un singur articol. Dar trebuie să se știe că minoritatea națională română în Serbia de Răsărit niciodată nu a fost recunoscută că atare și, de-a lungul timpului putem trage concluzii amare: conștiința lor națională niciodată nu a fost dezvoltată, din motivul principal că niciodată nu aveau acces la învățământul în limba maternă și au fost de-a lungul timpului supuși unei asimilari drastice. Ca atare, rezultatele se văd astăzi.

Istoria recesămintelor în Serbia de Răsărit, în ceea ce-i privește pe etnicii Români – o dată recunoscuți ca Români, altă dată ca Vlahi, este foarte interesantă și arată în fel următor:

1921: Români (împreună cu Vlahii din Serbia de Răsărit): 219.720 (4.57% din populația dintre granițele Serbiei prezente, fără provincia Kosovo). Recesâmântul a fost efectuat după limbă maternă, nu după aprtenență etnică.

1948: Vlahi – 93.440 (1.47% din populație), Români (precum din Voivodina) – 63.630 (0.96% din populație);

1953: Vlahi – 28.047 (0.4% din populație), Români: 59.705 (0.86% din populație);

1961: Vlahi – 1.377 (0.02% din populație), Români: 59.505 (0.78% din populație);

1971: Vlahi - 14.724 (0.17% din populația), Români: 57.419 (0.68% din populație);

1981: Vlahi – 25.596 (0.27% din populație), Români: 53.693 (0.53% din populația);

1991: Vlahi – 17.807 (0.18% din populație), Români: 42.331 (0.43% din populație);

2002: Vlahi - 40.054 (0.53% din populație), Români: 34.576 (0.46% din populație);

2011: Vlahi - 35.330 (0.49% din populație), Români: 29.332 (0.41% din populație);

2022: Vlahi – 21.013 (0.32% din populație), Români: 23044 (0.35% din populație);

Dacă aruncăm o privire la datele recesăminelor în ultimi 100 de ani în Serbia, observăm că numărul de Români (împreună cu Vlahi) a scăzut cu aproximativ 80%, iar procentul lor în populația generală a scăzut de la 4.57% în anul 1921, la 0.67% acum. Observăm la prima vedere că numărul de Vlahi variază de-a lungul timpului, de la anul 1948, dar scade aproape constant. Cele mai corecte datel au fost publicate pe vremea comunismului cel mai accentuat, adică în anul 1948. Numărul de Români din sudul Dunării recunoscuți că atare a fost aproape de cel mai corect (deși și atunci subestimat). De atunci începe scăderea constantă, din diferite motive, dar cel mai important motiv este asimilarea prin diferite mijloace.

Observăm că după recesâmântul din anul 1961, Vlahii practic au dispărut, dar după aceea au revenit din nou. La fel, observăm că după recesâmântul din anul 2002, Vlahi au revenit din nou și numărul celor care se declară ca Vlahi a sărit cu 124.9%, în comparație cu recesâmântul din 1991. Așa ceva ar fi de mirare pentru toți cei care nu cunosc situația din zonă, dar trebuie știut că populația din zonă nu are nici acum cunoștință despre apartenența etnică clară, iari conștiința lor etnică și națională variază între Vlahi, Români și Sârbi.

Etichetat cu
Ivan Vrzogic

Corespondent jurnalromanesc.ro din Kladovo și Negotin

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…