cache/resized/af2e25c7fdea4d52159cc9b7135f827a.jpg
KLADOVO
Membrii Asociației „Eudava – Cladova” au marcat, sâmbătă, 15 ianuarie 2022, la sediul asociației, Ziua de naștere a
cache/resized/4dff5c6cdb83f2f5c4bee38850f24f82.jpg
PETROVAC
Cu ocazia Zilei marelui poet național Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale, La Kucevo este programată, începând cu
cache/resized/cc9934aeba8a3cf450bb171ef3f56b17.jpg
KLADOVO
Ani la rând, la Kladovo, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, la toate restaurantele din Kladovo erau petreceri
cache/resized/c26f1568730db3aaee84c9b2f797e090.jpg
KLADOVO
În ultima zi a anului 2021, primarul comunei Kladovo, Saša Nikolici, și-a dat demisia. Primarul explică gestul într-un
cache/resized/bca5960f22472701298d7b283af262ab.jpg
KLADOVO
Dacă putem defini practic termenul de ghinion, acesta cu siguranță se poate referi la turismul în orașul Kladovo.
cache/resized/5742587743aa75ce6490d9115b637a33.jpg
KLADOVO
Evenimentul „Seara românească”, organizată cu prilejul sfârșitul anului, a avut loc luni, 20 de decembrie 2021, în
cache/resized/f895adff77c18a22f10add02c1360af1.jpg
VOIVODINA
„Românii Independenți din Serbia“ (RIS) face apel public pentru adoptarea unei noi propuneri legislative pentru românii
cache/resized/abbeb7fe9232dc7c1a4b85e4e731eeed.jpg
KLADOVO
O apariție foarte ciudată și neobișnuită s-a observat în orașul Kladovo, în jur de ora 16:15 (17:15 ora României), joi
cache/resized/00f56d1b0f43332b7665ccb018e01fcf.jpg
VOIVODINA
Ultranaționalistul sârb Dragoslav Bokan, cunoscut ca regizor și fost lider paramilitar de pe vremea războaielor din
cache/resized/a839639212e4d950bdc95bc185a5a632.jpg
KLADOVO
Lansarea cărților „Românii din Nord-Estul Serbiei între anilor 1804 – 1948” în limbă Română și „Rumuni/Vlasi u
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Ivan Vrzogic Scris de  Noi 30, 2021 - 3903 Views

Eveniment istoric la Kladovo: Lansarea cărții „Românii din Nord-Estul Serbiei între anii 1804 – 1948” – dr. Draghișa Costandinovici (video)

Lansarea cărților „Românii din Nord-Estul Serbiei între anilor 1804 – 1948” în limbă Română și „Rumuni/Vlasi u severoistočnoj Srbiji 1804 – 1948”, în limba sârbă, a autorului dr. Draghișa Costandinovici, din Kladovo, care sunt publicate și tipărite la Editura „Libertatea” din Panciova, a avut loc ieri seară în spațiul bibliotecii Centrului Cultural din Kladovo. Un material VIDEO despre eveniment, deasupra textului!

În sala Bibliotecii Centrului de Cultură, în jur de 60 de persoane au fost prezente, cu respectarea tuturor măsuri epidemiologice. Mulți invitați din zona Serbiei de Răsărit, din Voivodina, la fel ca și din România au fost prezenți. Și reprezentanți mass-media din Cladovo și Drobeta Turnu Severin au fost prezenți. Între invitații din zonă au fost membri al Consilului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia - Tihan Matasarevici și Jasmina Glişici, președintele Asociației „Ariadnae Filum” din Bor - Zavişa Jurj, președintele Uniunii Românilor din Serbia (URS) - Jiva Lazici, președintele Asociației „Românii împreună” - Jiva Momirovici și președintele Asociației „Eudava Cladova” - Jika Krjalievici. Din România au fost prezenți Gheorghe Nichifor - vicepreședinte al Consilului Județean Gorj, președintele a asociației „Eudava” Drobeta Turnu Severin - Alin Roateş, profesorul universitar de Universitatea din Craiova - Gheorghe Florescu.

De asemenea, evenimentul a fost onorat și de prezența reprezentanților Editurii LIBERTATEA – directorul-adjunct al Casei de Presă și Editură LIBERTATEA, Valentin Mic, Directorul Casei de Presă și Editură LIBERTATEA, Mariana Stratulat, redactorul responsabil al editurii „Libertatea” - Teodora Smolean, traducătorul cărții în limba sârbă, istoricul Mircea Măran și reprezentantul Consululatului General al României din Vârşeț - Daniel Bălu. Muzică populară românească din zonă a fost interpretată de cântărețul popular din zonă Dragoljub Firulovici.

La începutul evenimentului, directorul Centrului de Cultură din Kladovo, Jaklina Nikolić, i-a salutat pe toți invitații, subliniind colaborarea bună pe care Centrul de Cultură din Kladovo o are cu Centrul Cultural din Severin și cu Muzeul Regiunii Porților de Fier, dar și cu Biblioteca „I.G. Bibicescu” din Drobeta-Turnu Severin, folosindu-se de această ocazia pentru a felicita românii de Ziua Sfântului Andrei și de Ziua Națională.

Lansarea, care a început cu vreo 45 de minute de întârziere, și a durat vreo două ore, a fost plină de emoții și atmosferă plăcută. S-a discutat despre carte, dar la fel și despre poziția istorică a românilor din Serbia de Răsărit. Cartea, care este publicată și tipărită, reprezintă de fapt a doua ediție în limbă română, având în vedere că prima ediție, de fapt, reprezintă temă tezei de doctorat a autorului și a fost publicată primă dată în Craiova, în anul 2008.

În limbă sârbă este primă ediție și este tradusă de către Mircea Măran, fiind dedicată publicului din Serbia care nu cunoaște limba română, fiindcă e important ca și ei să înțeleagă tema despre care cartea vorbește. E de subliniat că această temă un pic de controversată este foarte puțin menținută în ambele istoriografii, în cea sârbească, la fel ca și în cea românească. Aspectul cel mai important care s-a menținut este dat de diferența dintre Românii din Voivodina, a căror conștiință națională și etnică s-a format pe perioada Imperiului Austro-Ungar, în timp ce conștiința națională a Românilor din Serbia de Răsărit nu s-a format clar niciodată, din motivul că elita națională nu s-a format și nu avea curajul să facă așa ceva. Motivul primar este lipsa învățământului în limba română. Anul 1948 este marcat în volum dr. Draghișa Costantinovici, din motivul că după Al Doilea Război Mondial și venirea comuniștilor lui Tito la putere, din anul 1944 și până în 1948, Românii din Serbia de Răsărit aveau niște drepturi ca minoritate națională și au fost recunoscuți că atare și chiar și o revistă populară atunci, „Vorbă Noastră”, s-a publicat în Zajecar.

După Rezoluția Biroului Comunist de Informații (INFORMBIRO sau COMINFORM) din 1948, de excludere a Iugoslaviei din acest organism și ruperea relației dintre Tito și Stalin, toate drepturile a Românilor din Serbia de Răsărit au fost suspendate și Revista „Vorba Noastră” s-a oprit, tipografia s-a demontat și a fost mutată la Priștina și niciodată nu s-a mai repornit.

Trezirea națională și formarea conștiinței naționale a Românilor din Serbia de Răsărit, după anul 1948, a început după anul 2000, și cu mai mult său mai puțin succes, durează activ și până ziuă de azi.

Etichetat cu
Ivan Vrzogic

Corespondent jurnalromanesc.ro din Kladovo și Negotin

   Ministerbannernou1240x156v4

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…