cache/resized/a9da17a125d21dd67934322a0b1b430a.jpg
DIASPORA
Mariana Cornea este o româncă din Italia care face cinste comunităţii româneşti din această ţară.
cache/resized/6c8a28d748ae06f11738a18b2fa5fd36.jpg
EVENIMENTE
Odată cu începerea noului an şcolar, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de
cache/resized/b468926367b6339d3091cf49d7ad5b9d.jpg
DIASPORA
O delegație a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP) condusă de secretarul de stat, Veaceslav Șaramet,
cache/resized/bdcd7870201c348d0b416412b64f13c6.jpg
UCRAINA
Guvernul a aprobat, pe 13 septembrie 2017, deschiderea centrului de informare al României la Slatina/Solotvino
cache/resized/e693f65dcc23dc979815a39001377c8f.jpg
EVENIMENTE
Timp de patru zile, în perioada 17-20 septembrie a.c., 50 de poeți din 45 de țări vor poposi la Craiova, la cea
cache/resized/b0e462c17d7c4c24b6fa403beb85d44d.jpg
UCRAINA
Modificările aduse Legii Învățământului din Ucraina sunt o prioritate pe agenda Ministerului pentru
cache/resized/431221f0020ad7a6f17578011432dae4.jpg
DIASPORA
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, se află, în perioada 4-6 septembrie
cache/resized/311255d2c3800b54dde612f458164e24.jpg
EVENIMENTE
Ziua Limbii Române a prilejuit o serie de manifestări omagiale, desfășurate atât în șară cât și
cache/resized/764a7c7159db52b1af099fee1cfdd6bb.jpg
DIASPORA
Copii și tineri din comunitățile românești din Brunete, Leganes, Azuqueca de Henares, Galapagos, Toledo şi
cache/resized/52e11c0b47a51570dc7e0bf3b46cef57.jpg
DIASPORA
Membrii „Cenaclului de la Roma”, organizaţie literară a scriitorilor români din capitala Italiei, au
Romanian Bulgarian Croatian Czech English French German Greek Hungarian Italian Portuguese Russian Serbian Spanish Ukrainian
Romeo Crîșmaru Scris de  Dec 17, 2015 - 1360 Views

CREȘTEREA ANIMALELOR, OCUPAȚIE TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Creșterea animalelor este o îndeletnicire tradițională românească, de la care nici românul Jivorad Trucić sau Truță, cum îi spun prietenii, din Mala Jasikova (Isîcova Mică), un sat ce aparține administrativ de Zajecear, nu face rabat. Crește împreună cu familia 11 vaci de lapte. Iar laptele îl vinde la o firmă de profil din Zajecear. În mica sa fermă, în care lucrează doar cu familia spune că este o muncă destul de complexă, de pe urma căreia nu scoate venituri foarte mari, dar îi place mult ceea ce face și de când s-a pomenit el, românii din această zonă au crescut animale, în special vite și oi. Produce cam 120 de litri de lapte pe zi. Statul îl ajută, însă spune că subvențiile pentru zootehnie sunt totuși destul de mici în Serbia, circa 300 de euro pe an de cap de vacă furajată.

Truță este și vicepreședinte în Consiliul Local de la satul Mala Jasikova și la ultimul recensământ, cel din anul 2011, s-a declarat român. Spune că a făcut asta pentru că el se trage dintr-o familie venită pe aceste locuri din partea Craiovei și în familia lui au fost numai români, nu vlahi! Strămoșii din partea tatălui se numeau Smadu, iar cei din partea mamei, Oprea. „Eu nu înțeleg ce e aia vlahi, pentru că noi suntem români de când ne-am pomenit!", spune Jivorad.

Administrația locală de la sate este, în Serbia, onorifică, nu sunt remunerați, iar aleșii locali sunt desemnați dintre cei mai gospodari membri ai comunității. Spune că, fiind ocupat cu domeniul zootehnic, a făcut multe propuneri administrației locale din Zajecear pentru sprijinirea agriculturii și zootehniei, pentru că în aceste locuri creșterea animaleoor este o tradiție, dar nimeni nu l-a auzit și i s-a răspuns că dacă vrea să crească animale, să se descurce.

Și fiul lui Truță, Dragan, care a terminat facultatea de Litere în România, spune că zootehnia ar trebui mai bine sprijinită în Serbia și că oamenii acestor locuri au un potențial uriaș, care nu e răsplătit așa cum ar trebui.

Despre modul în care copiii etnicilor români au acces la studii în limba română, Dragan Truțici spune că România îi sprijină pe studenții de aici, dar din păcate nu sunt încurajați să se întoarcă după facultate în Serbia și să ajute comunitatea românească de aici, pentru că majoritatea ori rămân în România, ori pleacă să lucreze în statele Europei Occidentale.

Etichetat cu
Romeo Crîșmaru

„Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români” (Mihai Eminescu - Timpul, 1878)

Website romeocrismaru.blogspot.com

Articole înrudite

  Ministerbanner1240x156v3

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…