cache/resized/acd67c5c068061c884b045ad3ac6feaa.jpg
BOR
Mai mulți membri ai Uniunii Românilor din Serbia au dat curs invitației Inițiativei Românilor din Serbia
cache/resized/4e51fec367556927d6120491e0db5bc8.jpg
UCRAINA
Bibliotecile școlare din regiunea Cernăuți duc lipsă de carte românească. Operele literare care sunt studiate
cache/resized/83fd1535e31a2aee54e8c71cf7bc8c17.jpg
UCRAINA
Senatorul Viorel Badea a susținut un discurs excepțional în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
cache/resized/5bc4d48e97dad785c8e46fcc9242e8e9.jpg
DIASPORA
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni deschide oficial un nou proiect intitulat „Revista Comunităților
cache/resized/ef567a008a634e774035befa31561d39.jpg
UCRAINA
SCRISOARE DESCHISĂcătre cetăţenii României şi consângenii noştri din întreaga lume DRAGI FRAŢI ŞI
cache/resized/b2228e3d0585dd32e75118e6ddcd63e6.jpg
UCRAINA
Societatea Medicilor Români „Isidor Bodea” din regiunea Cernăuţi organizează în perioada 19-20
cache/resized/daf7f47bcf08712c3b665de0c96e4096.jpg
UCRAINA
Portalul EUROMEDIA BUCOVINA ne oferă, cu multă acuratețe, o revistă a presei bucovinene de limba română din 19
cache/resized/4b444da1d5df56b945301e02d7ab7a4f.jpg
DIASPORA
În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni
cache/resized/f6169019b9c6550dc407df6658a4b35a.jpg
DIASPORA
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut la data de 17 octombrie 2017, o
cache/resized/31acc05c90ba33c6bd7d5b0f35d5e396.jpg
UCRAINA
Românii din nordul Bucovinei au protestat în fața Administrației Regionale de Stat din Cernăuți (str.
Romanian Bulgarian Croatian Czech English French German Greek Hungarian Italian Portuguese Russian Serbian Spanish Ukrainian
Romeo Crîșmaru Scris de  Sep 12, 2016 - 2395 Views

MEMORIU ADRESAT MINISTRULUI EDUCAȚIEI DIN SERBIA, PENTRU LIMBA ROMÂNĂ Recomandat

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Mai multe asociații românești din Serbia și asociații din România, au conceput și semnat un memoriu adresat ministrului Educației din Republica Serbia, pentru normalizarea situației învățământului în limba maternă.


Printre semnatarii memoriului se află și profesorul arădean Viorel Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România, memoriul fiind adresat ministrului Educației din Serbia, Mladen Šarčević. Memoriul este însușit și semnat de către: Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, Asociația Generală a Învățătorilor din România, Sucursala AGIRo a Cadrelor Didactice de Etnie Sârbă din România, Asociația „Românii Independenți din Serbia”, Asociația Parinților care Doresc să Învețe Copiii lor Limba Româna în Școală „Sandu Timoc”, Societatea de Limbă Română din Voivodina-Republica Serbia, Asociația „Renașterea Românilor din Serbia”, Asociația „Inițiativa Românilor din Serbia” – Bor, Asociația „Inițiativa Culturală Românească din Jagubița”, Asociația „Românii de pe Valea Pekului”, Forumul European pentru Istorie și Cultură - Filiala Serbia, Asociația pentru limba, cultura și religia românilor de pe Valea Moravei, Asociația pentru Tradiția și Cultura Românilor „Dunărea”, din Kladovo, Asociația Studenților Timoceni din Craiova. Cu toate acestea, Dolha spune că lista de semnături rămâne deschisă, în această perioadă documentul fiind trimis către toate asociațiile românești din Serbia de Răsărit, pentru ca acestea să se alăture demersului.

Memoriul este scris atât în limba sârbă, cât și în limba română și cere autorităților din Serbia să găsească soluții prin care predarea limbilor materne (în cazul acesta limba română) în școlile din Serbia să asigure punerea efectivă în practică a drepturilor constituționale firești ale fiecărui copil din Serbia de a învăța și limba mamei într-un context legislativ și de infrastructură european și democratic. În memoriul ce va fi transmis autorităților de la cel mai înalt nivel din Serbia, semnatarii cer respectarea drepturilor fundamentale ale minorității românești, în ceea ce privește învățământul în limba maternă și vine cu exemple de bune practici din legislația românească, legislație care apără drepturile tuturor minorităților naționale care trăiesc în România.

Vă prezentăm, mai jos, memoriul integral, atât în limba română, cât și în limba sârbă:

Stimate Domnule Ministru Mladen Šarčević,

Venim cu încredere în fața dumneavoastră cu speranța că veți găsi soluții prin care predarea limbilor materne (în cazul acesta limba română) în școlile din Serbia să asigure punerea efectivă în practică a drepturilor constituționale firești ale fiecărui copil din Serbia de a învăța și limba mamei într-un context legislativ și de infrastructură în care elevul minoritar și familia lui să simtă:

1. Că în Serbia dreptul lui de a opta pentru învățarea limbii materne române în școală este unul firesc și că nu are a se simți ”vinovat” pentru această alegere.

Până în prezent ministerul, administrațiile școlare și conducerile școlilor nu au publicat niciodată vreun anunț în presă sau pe site-urile lor prin care să informeze că există acest drept de studiu al limbii materne române în Serbia. Totul se petrece parcă în conspirativitate. Documentele privind modalitatea de a se opta pentru limba română trimise de administrația școlară în școli, în 22.06.2016, nu încurajau la transparență ci, din contră, precizau că toată această anchetă este secretă și că se desfășoară exclusiv în școală și doar într-o singură zi: 28.06.2016.

2. Că în Serbia dreptul lui de a învăța limba maternă română este luat în serios (la fel de serios ca învățarea limbii sârbe și a matematicii) și nu este pus în aceeași oală cu olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat etc.

În prezent în Serbia limba maternă română are același statut cu olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat, etc.

3. Că în Serbia nu va fi pedepsit dacă va opta pentru învățarea limbii materne în școală.

În prezent dacă alege să studieze limba maternă română în Serbia, este pedepsit și pierde dreptul de a studia informatica.

4. Că dacă anul trecut a studiat limba maternă română îi va fi asigurată continuitate și în anul următor (anii următori) și că de la 1 septembrie va fi în următorul an de studiu al limbii materne române, din oficiu.

În prezent, în Serbia, nu există nicio urmă de continuitate în studiul limbii materne române. Ar trebui să fie o regretabilă excepție cazul în care în următorul an școlar nu va mai putea studia limba maternă română. În Serbia regula este că limba maternă română nu are continuitate în studiu. Așa cum niciun elev nu are siguranța că va studia și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4 (la un alt nivel) olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat, tot așa nu are nimeni siguranța că va studia limba maternă română (la un alt nivel) și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4. Totul este sub semnul întrebării, în fiecare 1 septembrie.

5. Că în școlile din Serbia, în care de câțiva ani, se învață limba română maternă există un corp de profesori de limba română cu un statut cert și angajați pe perioadă nedeterminată.

Cei 4 profesori de limbă română din Serbia de Răsărit au un statut incert, nu sunt angajați pe o perioadă nedeterminată. Parcă se mizează că elevii care au studiat în anul trecut limba maternă română și comunitatea/familiile lor să se evapore și că de la anul viitor să nu mai fie nevoie de acești profesori. Acești profesori de limbă maternă română nici nu prea apar pe site-urile școlii și nici nu apare disciplina predată de ei. Limba maternă română în Serbia este evident sub semnul provizoratului și improvizației ca statut și tratament.

6. Că i se permite să învețe limba maternă română în școala publică din Serbia.

Din anul școlar 2016/2017 dacă un elev de etnie română din Serbia a ales informatica nu va mai putea învăța în școală limba maternă română (așa cum a făcut-o în anul trecut) ci o va „învăța” pe terenul de sport sau în tabere turistice de vară sau iarnă și ateliere. Scoaterea limbii materne române din școli este ultima „noutate” a ministerului educației din Serbia care sperăm să nu fie pusă în aplicare ci limba română maternă să se studieze în continuare în sălile de clasă și dacă în 28.06.2016 elevul a ales limba în tabela A sau dacă a ales-o în tabela B.

7. Că modificările legislative din Serbia în privința limbii materne române vor îmbunătăți cu bună credință predarea acesteia în școli și că modificările legislative nu vor fi făcute cu rea credință.

Până în 2013 nu se putea învăța limba română maternă în Serbia de răsărit. La ancheta din martie 2013 doar în administrația școlară Zajecear s-au anunțat oficial la școli că vor să studieze din anul școlar următor limba română maternă 1617 elevi. Ministerul în loc să pregătească peste vară profesori și manuale a schimbat legislația încât practic să nu mai se găsească profesori care să le predea acestor 1617 elevi. Din iulie 2013 orele de limbă română pot fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi. Este ştiut însă că niciodată în zonă nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. Dintre cei 1617 elevi care au cerut limba română doar pentru vreo 400 s-au mai găsit profesori. Restul de trei sferturi au așteptat și așteaptă în continuare degeaba să poată învăța limba română maternă. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă nu îndeplineşte niciunul condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română. Legislaţia de până în iulie 2013 le permitea să predea ore de limbă română şi celor care cunoşteau această limbă doar din familie. A le cere profesorilor de etnie română să aibă diplomă că au studiat în limba maternă în anii de şcoală duce la un cerc vicios din care rezultă că nimeni nu poate preda elevilor aceste limbi fiindcă nu s-au predat în trecut(!).

Ar trebui ca urgent Ministerul Educaţiei din Belgrad să anuleze modificarea de la articolul 121, din prevederile legislative apărute în Monitorul Oficial al Educaţiei din Serbia, nr. 55 din 3 iulie 2013, permiţând astfel sutelor de profesori şi învăţători din zona Serbiei de Răsărit, care cunosc din familie limba română să poată preda abecedarul în limba română propriilor elevi.

Ministerul Educaţiei din Belgrad ar trebui să organizeze urgent cursuri de perfecţionare cu aceşti profesori care cunosc doar din familie limba română exact cum se organizeză cursuri de perfecţionare cu profesorii rromi. Nici unii şi nici alţii nu au avut în trecut posibilitatea de a urma şcoala în limba maternă.

Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad ar trebui să consulte elevii din şcoli dacă doresc să studieze limba română şi în acelaşi timp să facă anunţ pe site-ul lor şi în şcoli că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.

Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să acorde de îndată, fără o nouă anchetă, posibilitatea învăţării limbii române elevilor care din propria iniţiativă a părinţilor lor au solicitat şcolilor acest lucru în 2013, 2014, 2015 și școlile/statul le-a refuzat acest drept constituțional. Aceste cereri neonorate până acum se află în baza de date a școlilor și ar fi un gest frumos și o reparație morală.

Cursul de limba română să fie pus în orar la ore rezonabile (imediat după ultima oră de curs). Autobuzele şcolare să îşi modifice orarul ţinând cont şi de programul elevilor care studiază limba română. Acest lucru se poate face doar dacă se angajează mai mulţi profesori (şi dintre aceia care cunosc limba română doar din familie). Dacă se angajează doar 4 profesori pentru mii de elevi din zeci de localităţi, atunci sigur că vor putea preda doar la ore de seară limba română. Şi în Serbia şi în România este firesc să se caute în primul rând cadre didactice cât mai calificate pentru predarea tuturor disciplinelor (de la matematică la limba maternă). Dacă însă pentru o clasă nu se anunţă nimeni calificat, atunci se angajează şi cadre cu calificare mai redusă. NICIO CLASĂ NU TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ FĂRĂ PROFESOR! Asta este regula în Serbia pentru toate celelalte discipline, mai puţin limba română, unde elevilor li se spune că nu se găsesc persoane supercalificate pentru a le preda abecedarul!

Trebuie ca şi pentru limba română să se procedeze la fel ca şi pentru celelalte discipline încât să se angajeze suficienţi profesori sau învăţători din chiar şcoala respectivă.

Să se anunţe că nu mai trebuie să renunţe la studierea informaticii cei care îşi doresc să studieze şi limba maternă.

Toate minoritatile au în ministerul de la Belgrade cate un inspector scolar, în afară de minoritatea română.

Va rugăm să numiti un inspector și pentru minoritatea românăa până la organizarea unui concurs pentru acest post.

Stimate Domnule Ministru Mladen Šarčević,

Vă vom da mai jos câteva caracteristici generale și mai apoi texte integrale de lege privind învățarea limbilor materne în România. Am ales România, țara care se spune că are 2 prieteni: Marea Neagră și Serbia. Am ales România și fiindcă acolo se învață și limba maternă sârbă. Suntem convinși că veți vedea marile diferențe și că veți lua multe dintre aceste prevederi ca model. Cu toate aceste vă anunțăm că și în România, asociațiile noastre care vă scriem acum, încă facem demersuri pentru reglementări și mai favorabile minorității sârbe de acolo.

A. Caracteristici generale privind învățarea limbii materne (inclusiv sârbe) în România

a) În România este o atmosferă favorabilă minorităților și în special a sârbilor de acolo încât este un brand să fii minoritar/sârb în România

b) Această atmosferă este cultivată în școli unde toți elevii români învață obligatoriu (nu facultativ) despre fiecare minoritate în parte (despre sârbi sunt 2 pagini pe care le învață toți elevii din România).

c) În România fiecare dintre cele 18 minorități au dreptul automat la un deputat în Parlamentul României indiferent de numărul de voturi. Sigur că minoritățile cu mai mulți membri pot avea zeci de palamentari.

d) În România minoritățile naționale pot alege în școli să învețe toate materiile de studiu în limba lor maternă sau pot alege să învețe în limba română cele mai multe materii dar să aibă 4 materii în limba maternă (6-7 ore pe săptămână) (în Serbia sunt doar 2 ore):

-limba şi literatura maternă (3-4 ore pe săptămână),

-istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective (1oră pe săptămână),

-educația muzicală cu elemente ale culturii naționale (1oră pe săptămână),

-religia în limba maternă (1oră pe săptămână).

e) Orele din limbă maternă în România sunt în trunchiul comun (obligatoriu) al planurilor de învățământ și în orarul școlilor și nu pot fi incluse de școli în categoria orelor opționale la dispoziţia şcolii.

f) În România se oferă stabilitate studiului limbii materne. După exprimarea opţiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ primar şi gimnazial, iar după o nouă opţiune, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ liceal.

g) În România orice elev are dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.

h) Cererile de studiu al limbii materne în România se poate face oricând și sub orice formă: părinții, elevul, asociațiile minorității respective, oral, în scris, individual sau liste, în ședințe cu părinții, prin poștă, la clasă sau secretariat. Legea din România pedepsește directorii care nu afișează și nu fac cunoscut dreptul la limbă maternă sau care nu asigură studiul limbii materne celor care au solicitat-o în orice formă.

i) Se constituie obligatoriu clase sau grupe de studiu al limbii materne indiferent de numărul de elevi care cer acest lucru. Ministerul din România finanțează suplimentar cazurile când sunt mai puțini de 7 elevi
j) Toți învățătorii din România care predau și limba maternă la clasele lor primesc toți salarii mai mari decât învățătorii care predau doar limba de stat.

k) Poate preda limba maternă în România oricare educatoare, învățător sau profesor calificat sau necalificat care este vorbitor al acelei limbi (chiar și dacă nu are documente că a studiat această limbă). Pot preda limba maternă și profesorii de alte specialități vorbitori ai respectivei limbi și pot fi plătiți în plus peste norma didactică chiar dacă au normă întreagă pe specialitatea lor.
l) În România toți elevii (din clasa I la clasa a XII-a) primesc manuale gratuite tipărite în România sau din import cu avizul ministerului.
m) În România cazul în care elevii aparţin unei minorităţi naţionale care nu are limbă literară, şi a căror limbă este considerată de lingvişti un dialect al unei limbi literare, ei au dreptul să studieze limba literară respectivă, aşa cum se întâmplă în cazul minorităţii germane, compusă din saşi, şvabi, ş.a. şi care dintotdeauna învaţă în şcoală limba germană. (Situaţia de faţă se aplică, de exemplu, caraşovenilor, care pot opta pentru studiul limbii croate sau a celei sârbe, ceangăilor, care pot opta pentru studiul limbii maghiare, rutenilor, huţulilor, ş.a. care pot opta pentru studiul limbii ucrainene, precum şi tuturor, care consideră că sunt în această situaţie.) Doar în Serbia se învață în școli limbi inventate precum cea vlahă chiar dacă toate instituțiile științifice din Serbia și din lume spun că este vorba de limba română și chiar dacă niciun vlah nu își spune în limba maternă altfel decât „român”.
n) În România dacă un elev a cerut studiul limbii materne, va studia automat și Istoria şi tradiţia minorităţii respective
o) Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale din România, religia va fi predată în limba maternă a elevilor. Biserica Ortodoxă Sârbă din România este prima pe lista bisericilor din România care este consultată să recomande preoți sau profesori de religie de limbă sârbă. În cazul elevilor care studiază disciplina Limba şi literatura maternă nu mai este nevoie de nici o cerere suplimentară din partea părinţilor pentru ora de religie în limba maternă. Şcoala are obligaţia de a lua legătura cu confesiunile pentru asigurarea personalului calificat.
p) Toate cele 42 inspectoratele şcolare din România, precum şi conducerile de şcoli vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii metodologia privind studiul limbii materne de către elevii aparținând minorităților naționale, şi o vor afişa permanent în loc vizibil şi protejat, pentru ca aceştia să poată beneficia - în cunoştinţă de cauză - de drepturile pe care le au. Toate cele 42 de inspectorate școlare au încadrat și câte un inspector pentru minorități. În minister există direcții și birouri pentru minorități și unul dintre Viceminiștrii edicației este totdeauna unul aparținând unei minorități naționale.
r) În conformitate cu prevederile legale, directorii de şcoli din România au obligaţia să comunice din timp inspectoratelor şcolare judeţene de care aparţin necesarul de manuale pentru limba maternă.
s) Inspectoratele şcolare din România şi unităţile şcolare au obligatia de a asigura cartea şcolară pentru minorităţi, transmitând corect şi la timp necesarul de manuale.
t) În România, pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi. Elevii care, în localitatea de domiciliu din România, nu au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontul transportului la cea mai apropiată școala cu predare în limba maternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul unității de învățământ cu predare în limba maternă.
u) Minoritățile naționale din România au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente. În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităților respective. Și în unitățile conexe învățământului preuniversitar din unitățile administrative în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale.
v) Cadrele didactice din România care predau la grupe sau clase cu predare în limba minorităților naționale au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare, în țară sau în străinătate. Ministerul Educației asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.
x) În învățământul în limbile minorităților naționale din România, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai preșcolarilor se poate folosi și limba de predare. În cadrul Institutului de Științe ale Educației din subordinea Ministerului Educației va functiona și o secție de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.
z) În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale din România, costul standard per elev și per preșcolar se calculează dupa un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedere izolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi și preșcolari, precum și elevii care au nevoie de mijloc de transport.

B. România. Ministerul Educației Naționale. SECRETAR DE STAT: József KÖTŐ
Metodologia aplicării „Instrucţiunilor” privind studiul limbii materne de către elevii aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează şcoli româneşti
Potrivit Legii Educației “elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi cu predare în limba română, li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca discipline de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, precum și educația muzicală cu elemente ale culturii naționale.”
Pornind de la această bază legală, conştient de importanţa învăţării limbii materne în păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (dreptul la identitate fiind garantat şi de Constituţia României, art.6. <1>), Ministerul Educaţiei Naţionale a luat o serie de măsuri menite să asigure accesul la studiul limbii materne şi în şcolile cu predare în limba română. Întrucât ordinele şi notificările în acest domeniu au fost emise într-o perioadă de timp îndelungată, se resimte nevoia rezumării lor într-un singur act normativ, urmărindu-se o reglementare coerentă şi unitară.
I. Limba şi literatura maternă
1. Statutul disciplinei „Limba şi literatura maternă” în şcolile cu predare în limba română.
a.) Orele de Limba şi literatura maternă fac parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învăţământ, şi, în consecinţă, aceste ore sunt obligatoriu incluse în orarele şcolilor.
b.) Numărul de ore afectat acestei discipline este de 3-4 ore pe săptămână, în fiecare an de studiu.
c.) Disciplina Limba şi literatura maternă nu poate fi inclusă în categoria orelor opționale la dispoziţia şcolii.
d.) După exprimarea opţiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ primar şi gimnazial, iar după o nouă opţiune, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ liceal.
2. Cine are dreptul la studiul limbii materne?
Orice elev, care consideră, sau al cărui părinte sau tutore legal consideră că elevul are limba maternă sau naţionalitatea diferită de cea română. Este interzisă cu desăvârşire condiţionarea accesului la studiul limbii materne de existenţa unei declaraţii de apartenenţă la o minoritate, întrucît Constituţia României, la Art. 6, garantează dreptul la identitate, iar datele personale declarate la recensăminte sunt confidenţiale. De vreme ce apartenenţa la o naţionalitate sau limbă maternă nu pot fi verificate, se subînţelege că orice elev de orice naţionalitate poate studia disciplina Limba şi literatura maternă, dacă el şi părintele sau tutorele legal consideră că acest lucru este benefic elevului.
Orice elev are dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu.

3. Cine şi cum poate cere înfiinţarea unor grupe sau clase de studiu a limbii materne?

Potrivit Legii Învăţământului, “asupra dreptului minorului de a urma şcoala în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale hotăreşte părintele sau tutorele legal instituit.” Prin extensie, acelaşi paragraf se aplică şi în cazul în care este vorba de studiul limbii materne. Orice părinte, tutore sau elev care consideră că are limba maternă sau naţionalitatea diferită de cea română, sau care se consideră de altă naţionalitate, dar vrea să înveţe limba respectivă ca limbă maternă, poate cere studiul limbii materne.

Procedurile concrete prin care se poate cere studiul limbii materne sunt variate, însă toate au ca scop facilitarea accesului la studiul limbii materne şi prevenirea birocraţiei, mergându-se pe criteriul bunei credinţe.

a.) Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate este de a se merge în preîntâmpinarea doleanţelor elevilor şi părinţilor. În şcolile cu predare în limba română, în care se ştie că există elevi aparţinând minorităţilor naţionale, şcolile organizează cadrul studierii limbii materne, elevului nerămânându-i altceva de făcut decât să se înscrie la ore.

b.) Părintele sau tutorele legal solicită oral, în cadrul şedinţelor Comitetului de Părinţi, introducerea studiului limbii materne. Cererea se consemnează în procesul verbal al şedinţei, şcoala fiind obligată să întreprindă măsurile ce se impun pentru crearea cadrului necesar studiului limbii materne.

c.) Elevul, părintele sau tutorele legal cere în scris şcolii respective introducerea studiului limbii materne. Şcoala este obligată să întreprindă măsurile ce se impun pentru crearea cadrului studiului limbii materne.

d.) Asociaţiile şi uniunile respectivei minorităţi naţionale sau etnii nominalizează unităţile de învăţământ preuniversitar, în care există interes din partea părinţilor şi elevilor pentru studiul limbii materne, şi trimit o adresă în acest sens unităţii de învăţământ şi inspectoratului şcolar judeţean. Asociaţiile etniei/minorităţii naţionale vor întocmi, pe baza declaraţiilor orale, pe propria răspundere, o listă cu părinţii care doresc studiul limbii materne de către copiii acestora.

4. Când trebuie depuse cererile?

Oricând, dar se recomandă intervalul 1 ianuarie – 31 mai.

5. Ce trebuie să întreprindă şcoala, inspectoratul şcolar şi Ministerul Educaţiei Naţionale, după luarea la cunoştinţă a cererii?

Școala va constitui clasele sau grupele în care se desfăşoară studiul limbii materne, în felul următor:

a.) studiul se organizează pe clase (15-25 de elevi) sau pe grupe (7-15 elevi);

b.) în cazul în care efectivele de elevi sunt reduse (sub 10 elevi/ciclu), şcoala va notifica inspectoratul şcolar judeţean acest lucru, iar acesta va înainta Ministerului Educaţiei Naţionale spre aprobare solicitarea de constituire a formaţiunilor de studiu sub efectiv;

c.) în cazul în care efectivele de elevi sunt reduse la mai multe cicluri (de exemplu 3 elevi din clasa I-a, 3 elevi din clasa a II-a, 2 elevi din clasa a III-a), se poate organiza învăţământ simultan, cu respectarea procedurii de la punctul anterior.

În cazul în care la o şcoală sunt în total sub 7 solicitanţi, şcoala raportează inspectoratului şcolar judeţean situaţia, inspectoratul urmând a propune spre aprobarea ministerului educației modalitatea concretă pentru formarea unor grupe sau clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judeţ (reglementarea şi fundamentarea acestui caz special vezi mai jos la I.9.c. Înfiinţarea unor grupe şi clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judeţ).

6. Cine va preda disciplina Limba şi literatura maternă?

La grădinițe și clasele I-IV, orele de limba maternă vor fi predate, de regulă, de învăţători/educatoare care cunosc limba maternă a elevilor. Învăţătorul clasei are prioritate în predarea acestor ore, dacă este vorbitor al acestei limbi. Întrucât în şcolile cu predare în limba română orele de limba maternă nu fac parte din norma obligatorie a învăţătorilor, ele vor fi plătite în plus prin plata cu ora.

În situatia în care învăţătorul/educatoarea clasei nu cunoaşte sau nu doreşte să predea limba maternă, orele vor fi repartizate unui alt cadru didactic titular al şcolii sau necalificat, vorbitor al acestei limbi. Orele intră în norma acestuia, în cazul în care nu are norma completă în şcoala, sau sunt plătite prin plata cu ora, dacă depăsesc obligaţia maximă.

În clasele V-VIII, în şcolile profesionale şi în licee, orele de limba maternă vor fi predate de profesori de specialitate sau de personal necalificat în specialitate, dar care poate face dovada - cu acte sau prin testare – că stăpânește limba maternă pe care urmează să o predea.

7. Ce se învaţă la aceste ore?

Studierea limbii materne de către elevii aparținând diferitelor minorităţi naţionale, care frecventează şcoli cu predare în limba română, se face pe baza programelor de învăţământ aprobate de minister, a manualelor şcolare elaborate în baza acestora, ori a manualelor traduse din limba română, ori a manualelor din import avizate de Ministerul Educației.

Profesorii au dreptul de a selecta din manualele şcolare textele pe care le consideră adecvate nivelului de cunostinţe al elevilor, recomandând pentru lectură suplimentară pe cele care nu pot fi studiate în numărul de ore prevăzut.

8. Cum sunt evaluaţi elevii?

După exprimarea opţiunii pentru studiul limbii materne, elevii vor susţine un test de evaluare a cunoştinţelor de limba maternă, cu scopul de a se stabili exact nivelul de la care se începe predarea.

Evaluarea propriu-zisă din timpul anului şcolar a cunoștinţelor elevilor se face în conformitate cu metodologia evaluării. În clasele V-XII, elevii vor susţine câte o lucrare scrisă pe semestru (teză) la limba maternă.

Susţinerea examenului de sfârșit de clasa a VIII-a la limba maternă pentru această categorie de elevi rămâne la latitudinea conducerii şcolilor, prin consultarea obligatorie a părinților şi a elevilor în cauză.

În toate cazurile, se are în vedere faptul că unii elevi pornesc de la un nivel minim de cunoaştere al limbii materne.

9. Cazuri speciale

a.) Minorităţi care nu au limbă literară

În cazul în care elevii aparţin unei minorităţi naţionale care nu are limbă literară, şi a căror limbă este considerată de lingvişti un dialect al unei limbi literare, ei au dreptul să studieze limba literară respectivă, aşa cum se întâmplă în cazul minorităţii germane, compusă din saşi, şvabi, ş.a. şi care dintotdeauna învaţă în şcoală limba germană. (Situaţia de faţă se aplică, de exemplu, caraşovenilor, care pot opta pentru studiul limbii croate sau sarbe, ceangăilor, care pot opta pentru studiul limbii maghiare, rutenilor, huţulilor, ş.a. care pot opta pentru studiul limbii ucrainene, precum şi tuturor, care consideră că sunt în această situaţie.)

b.) Înfiinţarea unor grupe şi clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judeţ

De obicei, studiul limbii materne se asigură la şcoala unde elevul îşi desfăşoară studiile. Însă, în situaţii extreme, în cazul în care la o şcoală numărul total al elevilor care solicită studiul limbii materne este foarte mic (sub 7 elevi), elevii vor fi arondaţi la o şcoală din localitate care face accesibilă frecventarea cursurilor de limbă maternă. În cazul în care nici la nivelul localităţii nu se găsesc cel puţin 5-6 elevi (care să justifice aprobarea de către ministerul educației a unor grupe de studiu a limbii materne), elevii care doresc studierea limbii materne vor putea fi arondaţi la şcoala cea mai apropiată din judeţ, la care se organizează studiul limbii materne respective (de exemplu, în cazul elenilor, elevii din şcolile din judeţe Constanţa şi Brăila, precum din municipiul Bucureşti, învaţă limba maternă elenă la câte o şcoală din Constanţa, Brăila şi Bucureşti).

În acest caz special, orele de studiu al limbii materne (3-4 pe săptămână) vor fi efectuate în două zile (2 ore într-o zi + 1-2 ore într-o altă zi). Disciplina se înscrie în catalogul şcolii de provenienţă a elevilor, şi în orarul şcolii. Situaţia şcolară se transmite de către şcoala în care se organizează clasele/grupele la şcoala de provenienţă.

d.) Situaţia elevilor care trăiesc în două culturi minoritare

Un caz aparte îl constituie solicitările pentru studiul limbii materne venite din partea elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Aceşti elevi, care de obicei provin din căsătorii mixte şi trăiesc în două culturi minoritare (de exemplu în culturile germană şi maghiară), au dreptul la studiul ambelor limbi. De exemplu, un elev care învaţă într-o grupă/clasă cu predare în limba germană, are dreptul să solicite studiul limbii materne maghiare.

II. Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale

Solicitând studiul limbii materne, în mod implicit se solicită şi studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor.

Formarea grupelor/claselor de studiu al acestei discipline se face asemănător cu formarea grupelor/claselor de studiu al Limbii şi literaturii materne, disciplina face parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învăţământ.

Predarea disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale se va face în limba maternă câte 1 oră/săptămână la clasele a VI-a şi a VII-a, pentru toate minorităţile naţionale, aceasta însemnând că orice elev din clasele a VI-a şi a VII-a, care studiază disciplina Limba şi literatura maternă, va studia automat şi disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale.

III. Religia

Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, religia va fi predată în limba maternă a elevilor. Uniunile şi reprezentanţii confesiunilor sunt invitaţi să contribuie la asigurarea personalului specializat. În şcolile cu predare în limba română această prevedere se aplică în cazul elevilor care studiază disciplina Limba şi literatura maternă. În acest caz, nu mai este nevoie de nici o cerere suplimentară din partea părinţilor. Şcoala are obligaţia de a lua legătura cu confesiunile pentru asigurarea personalului calificat.

IV. Dispozitii finale

1. Inspectoratele şcolare judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi conducerile de şcoli vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii prezenta Metodologie, şi o vor afişa permanent în loc vizibil şi protejat, pentru ca aceştia să poată beneficia - în cunoştinţă de cauză - de drepturile pe care le au.

2. În conformitate cu prevederile legale, directorii de şcoli au obligaţia să comunice din timp inspectoratelor şcolare judeţene de care aparţin necesarul de manuale pentru limba maternă.

3. Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile şcolare au obligatia de a asigura cartea şcolară pentru minorităţi, transmitând corect şi la timp necesarul de manuale.

4. Directia Generala Învăţământ pentru Minorităţi Naţionale din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale – prin inspectorii săi de specialitate - acordă sprijin în derularea corectă şi eficientă a procesului de învăţare a limbilor materne ale minorităţilor naţionale prin colaborare cu toţi factorii responsabili şi interesati din reteaua învăţământului si din afara acesteia.

5. Prezenta Metodologie, elaborată în spiritul aplicării legislaţiei în vigoare, reprezintă un cadru pentru implementarea neîntârziată de către întreaga reţea şcolară din România a măsurilor pozitive pe care Ministerul Educaţiei Naţionale şi le asumă. (Director General László Murvai)

C. Legea educației naționale din România. Legea nr. 1/2011

Secțiunea 12 – Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale

Art. 45

(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar.

(3) La toate formele de învățământ în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregăti orice cetățean român indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.

(5) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.

(7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontul transportului la cea mai apropiată școala cu predare în limba maternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul unității de învățământ cu predare în limba maternă.

8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente.

(9) În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităților respective.

(10) În unitățile conexe învățământului preuniversitar din unitățile administrative în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale.

(11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare în limba minorităților naționale au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare, în țară sau în străinătate.

(12) Ministerul Educației asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.

(13) Pentru elevii aparținând minorităților naționale, Ministerul Educației asigură gratuit manualele școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba romană sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației.

(14) În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai preșcolarilor se poate folosi și limba de predare.

(16) În cadrul Institutului de Științe ale Educației din subordinea Ministerului Educației va functiona și o secție de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.

(17) În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, costul standard per elev și per preșcolar se calculează dupa un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedere izolarea lingvistică, geografică și numarul redus de elevi și preșcolari, precum și elevii prevăzuți la alin. (7).

Art. 46

(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.

(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar dupa programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.

(6) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de educare la Limba și literatura maternă, la istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective.

(7) Elevilor aparținând minorităților naționale, care frecventează unități de învățământ cu predare in limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, ca disciplină de studiu, limba și literatura maternă, precum și istoria și tradițiile minorității naționale respective, precum și educația muzicală cu elemente ale culturii naționale ca parte a trunchiului comun. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate de Ministerul Educatiei.

(8) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, dupa programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.

(9) În învățământul gimnazial cu predare în limbile minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei.

(10) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.

Varianta în limba sârbă:

Udruženje prosvetnih radnika etničkih Rumuna iz Srbije; Generalno udruženje učitelja iz Rumunije; Ogranak GUUR prosvetnih radnika srpske etnije iz Rumunije; Udruženje građana "Nezavisni Rumuni Srbije"; Udruženje roditelji koji žele da im deca uče rumunski u školi ”Sandu Timok”; Udružeje ”Preporod Rumuna Srbije”; Društvo za rumunski jezik Vojvodine-Republika Srbija; Udružeje "Inicijativa rumuna iz Srbije"; Vlașka kulturna inicijativa Žagubica; Udruženje građana ”Vlasi pečke doline”; Evropski forum za istoriju i kulturu-Filijala Srbija

Uvaženi Gospodine Ministre, Mladen Šarčević

Obraćamo vam se sa poverenjem i nadom da ćete naći rešenja po kojima nastava maternjeg jezika (u našem slučaju rumunskog jezika) u školama Srbije koje je ustavno i prirodni pravo svakog deta iz Srbije da uči i maternji jezik u okviru zakonske regulative i postojeće infarstrukture , tako da svako dete koje pripada nekoj nacionalnoj manjini i njekovi roditelji osete da :
U Srbiji njegovo pravo da se opredeli za učenje maternjeg rumunskog jezika u školi je prirodna stvar i da se zbog toga ne traba imati osećaj « krivice2.
Do sada ministarstvo, školske uprave i rukovodstva škola nikada nisu objavila u štampi ili na njihovim sajt-ovima informaciju da u Srbiji postoji pravo učenja rumunskog maternjeg jezika. Sve se odvija pod nekim velom tajnosti. Dokumenti o načinu opredelenja za učenje rumunskog jezika poslati su školskim ustanovama 22.06.2016. godine nisu bili pristupačni, transparentni, naprotiv, u njima je precizirano da cela anketa je poverljiva i da se odvija iskljuivo u školama i to samo jednog dana, 28.06.2016.
2.U Srbiji na to pravo, da uči rumunski maternji jezik, tretira se kao ozbiljna stvar (kao srpski jezik ili matematika), a ne kao neka sporedna preokupacija grnčarenje, sakupljanje smeća u jarugama, crtanje na asfaltu, pravljenje lutaka od testa itd.
Sada, u Srbiji rumunski maternji jezik ima isti status kao i grnčarenje, sakupljanje smeća u jarugama, crtanje na asfaltu, pravljenje lutaka od testa itd.
3.Da zato što se opredelio da uči u školi maternji jezik u Srbiji neće biti kažnjen.
Danas, u Srbiji, ako se opredeli đak da uči rumunski jezik kao maternji jezik, on je kažnjen i gubi pravo da studira informatiku.
4. Ako je prošle godine učio rumunski maternji jezik da li će moći da nastavi i naredne godine (narednih godina), da li će 1. Septembra biti naredna godina učenja rumunskog maternjeg jezika po službenoj dužnosti.
U ovom trenutku u Srbiji ne postoji nijedan trag kontinuiteta učenja rumunskog jezika kao maternji jezik. Bilo bi za žaljenje ako naredne školske godine više neće moći da nastavi učenje rumunskog maternjeg jezika. U Srbiji je pravilo da učenje rumunskog maternjeg jezika nema kontinuiteta. Isto kao što nema sigurnost da će nastaviti i u 2. ili 3. ili 4. godini grnačarenje, ili sakupljanje smeća po jarugama,crtanje na asfaltu, ili pravljenje litaka od testa, isto tako ne postoje garancija da će učenje rumunskog maternjeg jezika (na višem nivou) biti nastavljeno i u 2., 3. ili 4. Godini čkolovanja. Svakog 1. Septembra sve je pod znakom pitanja.
5. U školama Srbije već godina se uči rumunski materni jezik i da postoji grupa profesora rumunskog jezika određenog statusa i da su zaposleni na neodređeno vreme.
Tih 4 profesora rumunskog jezika koji su u istočnoj Srbiji imaju nneodređen status, nisu zaposleni na neodređeno vreme. Kao de se pčekuje da učenici koji su prošle godine pohađali časove rumunskog maternjeg jezika i njjihove porodice će se ispariti, tako danaredne godine ti profesori više nisu potrebni. Isti tiprofesori nigde se ne pojavljuju na sajt-ovima školskih ustanova, niti se pojavljuje njihov nastavni predmet. Izgleda da Rumunski matenji jezik u Srbiji, u pogledu svog statuta, je pod znakom privremenosti i improvizacije.
6. Da mu se dozvoljava učenje rumunskog maternjeg jezika u javnim školama Srbije.
Počev sa školskom godinom 2016/2017. ako se učenik rumunske narodnosti iz Srbije opredelio za informatiku, više ne može da nastavi u školi rumunski maternji jezik (kao prošle godine), već če nastaviti « učenje » na sportskom terenu ili turističkim letnjim ili zimskim kampovima ili u radionicama. Izbacivanje rumunskog maternjeg jezika iz škole je poslednja « novina » ministrarstva obrazovanja Srbije, a za koju se nadamo da neće ni biti sprovedena, već da će se nastaviti učenje rumunskog maternjeg jezika u razrednim prostorijama, pa iako je 28.06.2016. učenik odabrao jezik sa tabele A ili ako se opredelio za jezik sa tabele B.
7. U Srbiji zakonske izmene u pogledu rumunskog maternjeg jezika će doprineti poboljšanju predavanja tog jezika u školama i da neće imati suprotne efekte.
Do 2013. Godine rumunski maternji jezik nije se mogao učiti u istočnoj Srbiji. Prilikom ankete organizovane u martu 2013. samo od strane Školske uprave iz Zaječara zvanično je saopšteno školama da nareedne školske godine žele da uče rumunski maternji jezik 1617 učenika. Ministar, umesto da preko leta obezbedi profesore i udžbenike, promenio je zakonsku regulativu tako da se praktično ne mogu naći profesori za tih 1617 đaka. Od jula 2013. Časove rumunskog jezika mogu predavati jedino professori koji su studirali rumunski jezik kada su bili učenici ili studenti.
Poznato je da u tom regionu nikada nije postojala nastava na rumunskom jeziku, tako da nijedan od sadašnjih profesora kojima su naučili rumunski jezik u svojim porodicama nisu se školovali za rumunski jezik. Od tih 1617 učenika koji su se opredelili da uče rumunskijezik, jedino je za njih oko 400 obezbeđeni su profesori. Ostali, oko tri četvrtine ostalo je da čekaju a i dalje čekaju, bez ikakvog izgleda, mogućnost da uče rumunski maternji jezik. U skladu sa postojećim zakonom nijedaan od stotine profesora rumunske narodnosti iz ovog regiona ne ispunjava uslove da predaje azbuku na rumunskom jeziku. Do jula 2013. Zakonodavstvo je dozvoljavalo da časove rumunskog jezika i onima koji su rumunski jezik naučili u porodici. Zaahtevati sada profesorima rumunske narodnosti da imaju diplomu da su studirali na maternjem jeziku tokom školovanja je začarani krug po kojem nijedan ne može predavati učenicima taj jezik jer to nisu radili ni ranije ( !).
Trabalo bi da, pod hitnom, Ministarstvo obrazovanja Srbije poništi izmene iz čl.121 zakona koji je objavljen u Službenom glasniku ministarstva obrazovanja Srbije br.55 od 03.jula 2013., i tako da omogući stotinama profesora i učitelja iz istočne Srbije koji znaju rumunski iz porodice da predaju azbuku na rumunskom jeziku sostvenim mučenicima.
Ministarstvo obrazovanja Srbije trebalo bi da hitno organizuje tečaje za usavršavanje tih profesora koji su naučili rumunski samo u porodici, kao što se to organizuje za profesore romskog jezika. Ni jedni ni drugi nisu imali raije priliku da pohađaju škole na maternjem jeziku.
Školske uprave okruga Zaječar, Braničeva, Pomoravski, Podunavski i grad Beograd trebali bi da konsultuju nučenike ako žele da uče rumunski jezik, objavljujući istovremeno na njihovim sajt-ovima obaveštenje da profesorii koji su naučili rumunski u porodici mogu predavati azbuku na rumunskom jeziku sosptvenim učenicima a da će se za vreme raspusta organizovati kursevi za stručno usavršavanje.
Školske uprave okruga Zaječar, Braničeva, Pomoravski, Podunavski i grada Beograda da pruže mogućnost, bez novih anketa, da učenici koji to žele da uče rumunski jezik, a čiji su roditelji tražili to 2013., 2014., 2015. aškole su im odbile to ustavno pravo.
Časovi rumunskog jezika budu programirani u razumnim vremenskim periodima (odmah posle poslednjeg redovnog časa). Školski autobusi da podese red vožnje imajući u vidu program đaka koji uče rumunski jezik. To se može ostvariti jedino ako se angažuje veći broj profesora (i onih koji su naučili rumunski jezik u porodici). Ako se zaposle samo 4 profesora za hiljade đaka iz desetina lokaliteta, tada će se sigurno predavanje rumunskog jezika moći održati samo u večernjim satima. Normalno je da se u Srbiji i Rumuniji traže u prvom redu stručan kadar, tj. visokoobrazovani profesori za sve nastavne discipline (počev od matematike pa do maternjeg jezika). Ali u nedostatku kvalifikovanog osoblja mogu se zaposliti i niže kvalifikovani kadar.
NIJEDAN RAZRED NE TREBA OSTATI BEZ PROFESORA ! To je pravilo u Srbiji za sve ostale predmete, izuzeće je rumunski jezik, jer se učenicima kaže da se ne mogu naći superkvalifikovane osobe da preaju azbuku !
Treba da se postupi i za rumunski jezik kao što se postupa za ostale discipline, tako da se zaposli potreban broj profesora ili učitelja iz samih dotičnih škola.
Da se javi da više ne treba da se odustaje od informatike ako se želi učiti maternji jezik.
Sve narodnosti imaju u okviru ministarstva po jednog školskog inspektora, izuzev rumunske narodnosti.
Molimo vas da, do organizovanja konkursa, imenujete jednog inspektora i za rumunsku nacionalnu manjinu.

POŠTOVANI GOSPODINE MINISTRE,
MLADEN ŠARČEVIĆ
Želimo da vam perenesemo nekoliko opštih karakteristika, kao i da vas upoznamo sa zakonskim odredbama koji se odnose na studiranju maternjeg jezika u Rumuniji. Posebno iz razloga što je Rumunija zemlja koja ističe da u okruženju ima 2 prijatelja: Crno More i Srbiju. Izabrali smo Rumuniju pošto se u toj zemlji studira kao maternji jezik, srpski jezik. Ubeđeni smo da će te uvideti velike razlike i da če te uzeti veliki deo tih zakonskih odredbi za model. Takođe, želimo da vas obavestimo da u Rumuniji naša udruženja, u čije ime vam se obraćamo, i dalje rade na unapređejhu zakonske regulative u korist srpske nacionalne manjine.
Opšte karakteristike u pogledu učenja maternjeg jezika (uključujući i srpski jezik) u Rumuniji
U Rumuniji je pozitivan odnos prema nacionalnim manjinama, a posebno prema tamošnjem srpskom življu, pošte biti Srbin u Rumuniji je pravi trend.
Taj odnos neguje se u školama gde svi rumunski đaci obavezno uče (a ne fakultativno) o svimnacionalnim manjinama ponaosob, (srpskoj nacionalnoj manjini posvećene su dve stranice koje upoznavaju rumunske đake sa tom nacionalnom manjinom).
U Rumuniji postoje 18 nacionalnih manjina a svaka od njih, shodno zakonu, ima svog predstavnika u rumunskom parlamentu, bez obbzira na broj dobijenih glasova. Razume se da manjine koje izbore veći broj glasova imaju i veći broj predstavnika u parlamentu.
U Rumuniju nacionalne manjine mogu da biraju škole u kojima svi nastavni predmeti se predaju na njihovom maternjem jeziku ili mogu da se opredele za 4 nastavna predmeta koja da budu na maternjem jeziku (6-7 časova nedeljno – u Srbiji samo 2 časa):
- maternji jezik i književnost (3-4 časova nedeljno),
- istorija i tradicije dotične nacionalne manjine (1 čas nedeljno),
- muzičko obrazovanje sa elementima nacionalne kulture (1 čas nedeljno),
- veronauka na maternjem jeziku (1 čas nedeljno).
e) Časovi maternjeg jezik u Rumunije su (obavezno) sastavni deo školskog programa i ne mogu biti svrstane u kategoriji opcionalnih časova koji su na raspolaganju škole.
f) U Rumuniji se garantuje stabilnost učenja na maternjem jeziku. Nakon opredelenja za učenje maternjeg jezika, isti postaje obavezan nastavni predmet za ceo prvi i drugi stepen osnovnog obrazovanja, a po izboru, i tokom srednješkolskog obrazovanja.
g) U Rumuniji svaki đak ima pravo da započne učenje maternjeg jezika u bilo kojoj godini studija bez obzira o kojem je maternjem jeziku reč i koji je jezik studirao ranije.
h) Zahtev za studiranje maternjeg jezika može se podneti bilo kad i u bilo kojem obliku: roditelji, učenik, udruženje dotične nacionalne manjine, usmeno ili pismeno, individualno ili putem spiskova, na sastancima sa roditeljima, putem pošte, u razredu ili sekretarijatu školske ustanove. U Rumuniji zakon kažnjava direktore koji ne objavljuju i obaveštavaju prabo na maternji jezik ili ne obezbeđuju učenje maternjek jezika đacima koji su to tražili.
i) Obavezno se formiraju razredi ili grupe za učenje maternjeg jezika bez obzira od broja đaka koji to zahtevaju. U Rumuniji ministarstvo dopunski finansira ako je manje od 7 učenika.
j) U Rumuniji svi učitelji koji predaju i maternji jezik imaju veća primanja od učitelja koji drže nastavu samo na jeziku većinskog naroda.
k) U Rumuniji nastavu na maternji jezik može predavati bilo koji kvalifikovani vaspitač, učiteljica ili kvalifikovani ili nekvalifikovani nastavnik koji govori dotični jezik (i u nedostatku atesta da je studirao taj jezik). Maternji jezik mogu npredavati i profesori drugih specijalizacija ako su govornici tog jezika i mogu imati veća primanja, preko didaktične norme, mimo primanja koja ostvaruju predavanjem časova svoje struke.
l) U Rumuniji svi učenici (od 1. Do 12. Razreda) primaju besplatno udžbenike koji se štampaju u Rumuniju ili su uvozni uz saglasnost ministarstva.
m) U Rumuniji ako učenici pripadaju nekoj etničkoj grupi koja nema književni jezik a za koje lingvisti smatraju da je dijalekat nekog književnog jezika, imaju pravo dastudiraju dotični književni jezik, kao što je slučaj nemačke nacionalne manjine u čijem su sastavu sasi, čvabi itd a koji oduvek uče u školi nemački jezik. (Isto je stanje i u slučaju karašovanaca – žitelji okruga Karaš-Severin, koji mogu da se opredele da uče hrvatski ili srpski jezik kao maternji jezik, etničke grupe čangaji koji žive u istočnom delu Rumunije, koji mogu da se opredele za učenje mađarskog jezika, ruteni, huculi – u severnom delu Rumunije koji se mogu opredeliti za učenje ukrajinskog jezika, kao i svim ostalima koji su toj situaciji). Samo se u Srbiji uče neki izumljeni jezici kao što je vlaški, iako naučne ustanove Srbije a i celolg sveta ukazuju da je reč o rumunskom jeziku, a ni jedan vla na svom maternjem jeziku naziva sebe samo kao “rumun”.
n) U Rumuniji ako neki đak traži da uči maternji jezik, automatski učiće Istoriju i tradicije dotične manjine.
o) U Rumuniji učenicima koji pripadaju nacionalnim manjinama omogućena je predaja veronauke na maternjem jeziku. Srpska Pravoslavna Crkva je na čelu spiska crkava Rumunije koje su konsultovane da preporuči sveštenike ili profesore veronauke srpske narodnosti. Ako je reč o učenicima koji studiraju nastavni predmet Maternji jezik i književnost, više nije potreban neki posebni zahtev od strane roditelja da se veronauka predaje na maternjem jeziku. Škola je u obavezi da traži od predstavnike dotične vere da obezbede stručni kadar.
p) Svih 42. Školske okružne uprave Rumunije, kao i rukovodstvo školskih ustanova obavestiće roditelje i učenike raznih etničkih grupa u vezi studiranja maternjeg jezika od strane đaka koji pripadaju nacionalnim manjinama i stalno će postavljati oglase na vidnom i zaštićenom mestu, da bi đaci bili obavešteni o svojim pravima. Sve okružne Školske uprave imaju jednog školskog inspektora zadužen za nacionalne manjine. U okviru munistarstva postoje uprave i odelenja za nacionalne manjine a jedan od Vice premijera je uvek jedan pripadnik nacionalne manjine.
r) U skladu sa zakonskim odredbama, direktori školskih ustanova su obavezni da blagovremeno da saopšte Školskim okružnim upravama kojima pripadaju broj potrebnih udžbenika na maternjem jeziku.
s) Školske okružne uprave i školske ustanove su obavezne da obezbede školske udžbenike pripadnicima nacionalnih manjina, saopštavajući blagovremeno i tačno potreban broj udžbenka.
t) U Rumuniji u okviru administrativno-tertitorijalnih jedinica u kojima postoji veći broj školskih ustanova u kojiuma nastava je na maternjem jeziku nacionalnih manjina, barem jedna od tih školskih ustanova ima status pravnog lica, za svaki maternji jezik, bez obzira od broja učenika. Učenici koji žive u mestima gde nemaju mogućnost da uče svoj maternji jezik obračunava im se prevoz do najbliže školske ustanove sa nastavom na maternjem jeziku ili im se obežbeđuje besplatan smeštaj i ishrana u internatu dotične školske ustanove.
u) U Rumuniji nacionalne manjine imaju pravo da budu predstavljene, srezmerno sa brojem razreda, u rukovodećim organima obrazovnih ustanova, u školskim okružnim upravama ili ekivalentnim ustanovama. U školama sa nastavom i na maternjem jeziku nacionalnih manjina, jedan od direktora će biti iz redova doteične manjine. I u visokoškolskim ustanovama gde postoje odelenja sa nastavom na maternjem jeziku nacionalne manjine obezbeđuje se stručni nastavni kadar iz redova dotične manjine.
v) Nastavni kadar koji predaje na jezicima nacionalnih manjina, bilo da je reč o grupama ili razredima, ima pravo na stručno usavršavanje i obuku za jezik na kojem predaje, u zemlji ili inostranstvu. Ministarstvo obrazovanja obezbeđuje specifični didaktički materijal za nastavne predmete koje se odvijaju na maternji jezik.
x) U nastavi na jeziku nacionalne manjine, u internom saopštavanju ili u saopštavanju sa roditeljima učenika ili predškolske dece koristi se i jezik te manjine. U okviru Instituta za Obrazovnih Nauka koji je u nadležnosti Ministartsva obrazovanja, postoji i odelenje za istraživanje i inovaciju za obrazovanje sa nastavom na jeziku nacionalnih manjina.
z) U okviru osnovnog finansiranja preduniverzitetskih školskih ustanova sa nastavom na jeziku nacionalnih manjina standardna cena koštanja po učeniku ili predškolskim detetom računa se na osnovu povećanog koeficijenta na osnovu faktora korekcije, imajući u vidu nastavu na jeziku nacionalne manjine ili predaje jezika nacionalane manjine. U takvim ustanovama vodi se računa o lingvističkoj, geografskoj izolaciji kao i smanjenom broju učenika i predškolske dece, kao i o đacima kojima treba obezbediti prevozno sredstvo.

Rumunija. Ministarstvo nacionalnog obrazovanja.
DRŽAVNI SEKRETAR: Jožef KOTO
Metodologija za primenu “Upustava” u vezi učenja maternjeg jezika od strane đaka koji pripadaju nacionalnim manjinama a pohađaju rumunske škole
Shodno Zakonu o obrazovanju “đaci koji su iz redova nacionalnih manjina, a koji pohađaju čkole u kojima nastava je na rumunskom jeziku, obezbeđuje im se , na zahtev i u uslovima zakona, nastavni premeti: maternji jezik i književnost, kao i muzičko obrazovanje sa elementima nacionalne kulture.”
Polazeći od ove zakonske odredbe, svesni značaja studiranja maternjeg jezika u pogledu negovanja, razcoja i izražaja identiteta osoba koja pripadaju nacionalnim manjinama (pravo na identitet garantuje i Ustav Rumunije, član 1., a Ministarstvo nacionalne prosvete preuzelo je niz mera koje da omoguće pristup maternjem jeziku i u školama gde se nastava održava na rumunskom jeziku. Pošto su uredbe i notifikacije u ovoj oblasti emitovane tokom dužeg vremenskog perioda, oseća se potreba da iste budu obuhvaćene u jednom normativnom dokumentu i da budu koherentni i jedinstveni.
Maternji jezik i književnost
Status nastavnog predmeta “Maternji jezik i književnost u školama u koje se nastavom na rumunskom jeziku.
Predmet Maternji jezik i književnost sastavni deo školskog programa, tako da je taj predmet obavezno uključen u školskim programima.
Broj časovanamenjen tom predmetu je od 3-4 časova nedeljno u svakoj školskoj godini.
Predmet maternji jezik i knjićevnost ne mogu se svrstati u kategoriji opcionalnih časova na raspolaganje škole.
Posle opredelenja, učenje maternjeg jezika postaje obavezno, tokom celog osnovnog i srednjoškolskog obrazovnog ciklusa.
Ko ima pravo da studira maternji jezik?
Svaki učenik koji smatra, ili čiji roditelj ili zakonski staratelj smatraju da mu je maternji jezik ili narodnost druga a ne rumunska. Strogo je zabranjeno uslovljavanje pristupa učenju maternjeg jezika putem davanja nekih izjava o pripadnosti nekoj nacionalnoj manjini, jer Ustav Rumunije, član 6., garantuje pravo na identitet, a podaci koje građani daju prilikom popisa stanovništva su poverljivi. Tako da ako pripadnost nekom nacionalnom entitetu ili maternjem jeziku ne može se proveriti, podrazumeva se da svaki đak bilo koje narodnosti može da se opredeli da studira predmet Maternji jezik i knjižavnost, ako on i njegov roditelj ili zakonski staratelj smatraju da je to u korist učenika.
Svaki učenik ima pravo da počne učenje maternjeg jezika u bilo kojoj školskoj godini.
Ko i u kojim uslovima može zahtevati osnivanje grupa ili razreda za učenje maternjeg jezika?
Shodno Zakonu o obrazovanju “o pravu maloletnika da pohađa školu sa predavanjem na rumunskom jeziku ili na jeziku nacionalne manjine odlučuje roditelj ili zakonski staratelj.” Po analogiji, isti paragraf se primenuje i kada je reč u učenju maternjeg jezika. Svaki roditelj, zakonski staratelj iliđak koji smatra da mu je maternji jezik ili narodnost različita od rumunske nacionalnosti, ili se smatra druge narodnosti ali želi da uči dotični maternji jezik, može zahtevati učenje maternjeg jezika.
Konkretni postupci kojim se može tražiti učenje maternjeg jezika su raznovrsni, ali svi imaju za cilj da olakšaju pristup učenju maternjeg jezika.
Najjednostavniji i najrašineriji način je da se izađe u susret zahtevima učenika i roditelja. U školama sa sa nastavom na rumunskom jeziku, a u kojima se zna da postoje đaci koji su pripadnici nacionalnih manjina, škole organizuju uslove za učenje maternjeg jezika, tako da đaku ne preostaje ništa drugo nego da se upišu na te časove.
Roditelj ili zakonski staratelj zahteva usmeno na sastanku Roditeljskog komiteta, uvođenje učenja maternjeg jezika. Zahtev se unosi u zapisniku sastanka, a škola je obavezna da preuzme mere koje se nameću da bi se stvorili uslovi za učenje maternjeg jezika.
Učenik, roditelj ili zakonski staratelj pismeno zahteva dotičnoj školi da uvede učenje maternjeg jezika. Škola je obavezna da je obavezna da preuzme mere koje se nameću da bi se stvorili uslovi za učenje maternjeg jezika.
Udruženja ili savezi dotične narodnosti ili etničke grupe nominalizuju školske ustanove kod kojih postoji interes od strane roditelja i učenika za učenje maternjeg jezika, i u tom smislu dostavljaju pismo školskoj ustanovi i okružnoj školskoj upravi. Udruženja narodnosti/etničkih grupa sačiniće na osnovu usmenih izjava na sopstvenu odgovornost, spisak sa roditeljima kojui žele da im deca uče maternji jezik.
Kada treba dostaviti zahteve?
Bilo kada, ali se preporučuje period između 1.januara i 31. Maja.
Šta treba da uradi škola, školska okružna uprava i Ministartvo nacionalnog obrazovanja posle primanja zahteva?
Škola će osnovati razrede ili grupe u kojima če se učiti maternji jezik na sledći način:
Nastava se organizuje po razredima (15-25 učenika) ili po grupama (7-15 učenika);
Ako je broj učenika manji (ispod 10 učenika po školskom ciklusu), škola će se obratiti Okružnoj školskoj upravi, a ista će podneti na usvajanju ministarstvu obrazovanja zahtev za osnivanje grupa i sa manjim brojem učenika.
Ako je broj učenika mali a pruža se na više školskih ciklusa (na primer: 3 učenika u 1. Razredu, 3 učenika u 2. Razredu, 2 u 3. Razredu) može se organizovati simultana nastava, uz poštovanje postupka iz predhodne tačke.
Ako u školi ima manje od 7 učenika podnosioca zahteva, škola će izvestiti o tome Okružnu školsuj upravu, koja će podneti na usvajanju ministarstvu obrazovanja konkretan predlog za organizovanje jedne grupe ili razreda za nastavu maternjeg jezika na nivou mesne zajednice ili okruga (našin regulisanja i obrazloženje takvog posebnog slučaja izneto je pod I.9.c. Ko če predavati predmet Maternji jezik i književnost?
U predškolskim ustanovama i u prvom ciklusu osnovnog obrazovanja, I-IV razred, časove maternjeg jezika će predavati, po pravilu, učitelji/vaspitači koji poznaju maternji jezik učenika. Učitelj koji poznaje taj jezik ima prednost u pogledu predavanja tog predmeta. Pošto u školama sa nastavom na rumunskom jeziku predmet maternji jezik ne predstavlja školsku obavezu učitelja, ti se časovi plaćaju dodatno, po broju časova predavanja.
Ako učitelj/vaspitač razreda nezna ili ne želi da predaje časove maternjeg jezika, ti časovi se raspoređuju drugom školskom radniku te škole ili nekvalifikovanom licu koji govori taj jezik. Ti se časovi se posebno plaćaju.
U V-VIII razreda zanatskih škola ili srednjih škola, časove maternjeg jezika predaju profesori te struke ili nekvalifikoavno osoblje koje može dokazati putem dokumenata ili testiranjem da poznaju dotični maternji jezik.
Šta se uči u okviru tog predmeta?
Studiranje maternjeg jezika od strane učenika koji pripadaju raznim narodnostima a kojin pohađaju škole sa nastavom na rumunskom jeziku, odvija se na osnovu školskog programa koji je usvojilo Ministarstvo obrazovanja, školskih uđbenika prevedeni sa rumunskog jezika, ili iz uvoza uz saglasnost Ministarstva obrazovanja.
Profesori mogu da izaberu iz školskih uđbenika poglavlja za koje smatraju da su na nivou znanja učenika, a preporučuju kao dodatnu lektiru poglavlja koja ne mogu biti savlada u okviru predviđenog broja časova.
Kako se ocenjuju učenici?
Posle opredelenja da studiraju maternji jezik, učenici će biti podvrgnuti proveravanju znanja iz maternjeg jezika u cilju utvrđivanja nivoa znanja pre početka nastave.
Sama procena znanja tokom školske godine radi shodno metodologiji. Učenici od V do VIII razreda polažu svake pola godine pismeni rad iz maternjeg jezika.
Ako će učenici koji uče maternji jezik polagati na kraju VIII razreda odlučuje rukovodstvo škole, uz obavezno konsultovanje roditelja dotičnih đaka.
U svakom slučaju ima se u vidu da neki učenici imaju minimalna znanja maternjeg jezika.
Posebni slučajevi
Manjine koje nemaju književni jezik
U slučaju učenika koji pripadaju nacionalnim manjinama koje nemaju književni jezik a čiji se jezik lingvisti smatraju da je samo dijalekat određenog književnog jezika, isti imaju pravo da studiraju dotični književni jezik, kao što je to slučaj nemačke nacionalne manjine, u kojoj su svrstani švani, sasi itd, a koji oduvek su učili u školi nemački. (Slično je i u okrugu Karaš-Severin, gde se grupa žitelja nazivaju karašovanci a koji imaju mogućnost da se opredele da studiraju hrvatski ili srpski jezik, zatim etnička grupacija poznata pod nazivom čangaji koja može učiti mađarski, ruteni, huculi itd koji se mogu opredeliti za ukrainski jezik, kao i svi ostali koji se smatraju da su toj situaciji).
Osnivanje grupa ili razreda za učenje maternjeg jezika na nivou mesne zajednice ili okruga
Obično, učenje maternjeg jezika se odvija u školi koju pohađa dotični učenik. Ali u izuzetnim situacijama kada u nekoj školi ukupan broj đaka koji se opredeljuju dauče maternji jezik je suviše mali (manje od 7 učenika), dotični učenici će biti raspoređeni u drugoj nekoj školi iz istog mesta u kojoj je broj učenika koji uče taj maternji jezik veći.
Ako, ni na nivou lokaliteta nema najmanje 5-6 učenika (koji da opravda zahtev upućen na usvajanju Ministarstvu obrazovanja za osnivanje grupa za studiranje maternjeg jezika), učenici kioji žele da uče maternji jezik mogu biti raspoređeni u najbližoj školi iz susednog okrug u kojoj je organizovana nastava dotičnog maternjeg jezika (na primer učenici iz okruga Konstanca i Braila, kao i Bukurešta uče grčki kao maternji jezik u po jednoj školi iz Konstance, Braile i Bukurešta).
U takvim posebnim slušajevima nastava maternjeg jezika (3-4 nedeljno) održače se u dva dana (2 časa u jednom danu ? 1-2 časa u drugom danu). Dotični predmet se unosi u katalogu škole odakle potiču učenici i u školskom rasporedu časova. Škola koja organizuje nastavu maternjeg jezika dostavlja osnovnoj školi školske podatke o tom učeniku.
Situacija učenika koji pripadaju dvema manjinskim sredinama
Poseban slučaj su zahtevi za učenje maternjeg jezika učenika koji pohađaju nastavu na jezicima nacionalnih manjina. Ti učenici, koji obično dolaze iz mešovitih brakova i žive u manjinskim sredinama (na primer nemačka i mađarska sredina), imajun pravo da studiraju oba jezika. Na aprimer, učenik koji pohađa razred sa nastavom na nemačkom jeziku, ima pravo da traži da uči i mađarski jezik.
Istorija i tradicije nacionalnih manjina
Zahtevajući da uči maternji jezik, implicitno zahteva i da studira Istoriju i tradicije te narodnosti.
Osnivanje grupa/razreda za učenje tog nastavnog predmeta radi se na isti način kao za osnivanje grupa/razreda za učenje Maternjeg jezika i književnosti, predmet koji je sastavni deo okvirnog obrazovnog školskog programa.
Nastava predmeta Istorija i tradicije nacionalnih manjina je na maternjem jeziku po 1 čas/nedeljno u V i VII razredu, za sve nacionalne manjine, a to znači da svaki učenik VI i VII razreda, koji studiraju nastavni predmet Maternji jezik i književnost, automatski će studirati i predmet Istorija i tradicije nacionalne manjine.
Veronauka
Učenicima koji su iz redova nacionalnih manjina, veronauka se predaje na maternjem jeziku. Verska udruženja i predstavnici religija pozvani su da obezbede potrebni stručni kadar. U školama u kojima se nastava odvija na rumunskom jeziku ova se odredba primenjuje učenicima koji studiraju predmet Maternji jezik i književnost. U tom slučaju nije potraban nikakav dopunski nzahtev od strane roditelja. Škola je obavezna da kontaktira sa predtavnicima religije za obezbeđenje stručnog osoblja.
Konačne odredbe
Okružne školske uprave i grada Bukurešta, kao i rukovodstva škola će obavestiti roditelje i učenike raznih narodnosti o ovoj Metodologiji, koja će biti na vidljivo i zaštićeno mesto na oglasnu tablu, da bi deca i roditelji bili svesni svojih prava.
U skladu sa zakonskim odredbama, direktori škola imaju obavezu da saopšte blagovremeno Okružnim školskim upravama u čije su nadležnost, potreban broj udžbenika na maternjem jeziku.
Okružne školske uprave i školske ustanove su obavezne da obezbede udžbenike đacima nacionalnih manjina.
Generalna uprava obrazovanja nacionalnih manjina Ministarstva obrazovanja – preko svojih stručnih inspektora – pruža neophodnu potporu u korektnom i efikasnom odvijanju nastave za učenje maternjeg jezika nacionalnih manjina u saradnju sa svim odgovornim i zainteresovanim iz školske mreže i van nje.
Ova Metodologija, koja je urađena u duhu primene postojeće zakonske regulative, predstavlja okvir za neodložnu implementaciju mera koje je Ministarstvo obrazovanja preuzelo u svim školama Rumunije.

Zakon o nacionalnom obrazovanju Rumunije. Zakon br.1/2011, deo 12. – Nastava za lica koja pripadaju nacionalnim manjinama.
Čl. 45.
(1)Lica koja pripadaju nacionalnim manjinama imajun pravo da studiraju i vaspitaju na maternjem jeziku, na svim nivoima, vrstama i oblicima preduniverzitetske nastave.
(3)U svim oblicima nastave na jezicima nacionalnih manjina mogu se upisati i primremiti bilo koji državljanin Rumunije bez obzira od maternjeg jezika i jezika koji je ranije učio.
(5)Na teritoriji administrativno-teritorijalne jedinicae na kojoj ima više školskih ustanova sa nastavom n maternjem jeziku nacionalnih manjina, najmanje jedna od njih će imati status pravnog lica, za svaki maternji jezik, bez obzira od broja učenika.
(7)Učenici koji nemaju mogućnost da u mestima gde žive studiraju svoj maternji jezik obezbeđuje im se obračun putnih troškova za prevoz do najbliže škole sa nastavom na maternjem jeziku ili imaju besplatan smeštaj i ishranu u internatu dotične školske ustanove.
(8) Nacionalne manjine imaju pravo da budu predstavljene, srezmerno sa brojem razreda, u rukovodećim organima obrazovnih ustanova, u školskim upravama ili ekivalentnim ustanovama.
(9) U školskim ustanovama sa nastavom na i na jezicima nacionalnih manjina, jedan od direktor biće profesor iz redova dotične nacionalne manjine.
(10) U ustanovama koje su povezane sa školskom nastavom u kojima se odvija nastava na jezicima nacionalnih manjina potrebni stručni kadar obezbeđuje se iz redova nacionalnih manjina.
(11) Nastavni kadar koji predaje u grupama ili razredima sa nastavom na jeziku nacionalnih manjina imaju pravo na pripremu i stručno usavršavanje u zemlji ili inostranstvu.
(12) Ministarstvo obrazovanja obezbeđuje školski materijal specifičan za nastavu na maternjem jeziku.
(13) Učenicima koji pripdaju nacionalnim manjinama Ministarstvo obrazovanja obezbeđuje besplatno školske udžbenike a koji mogu bii: udćbenici đtampani na jezik nacionalne manjine i udžbenike koji su prevedeni sa rumnskog jezika ili su iz uvoza uz saglasnost Ministarstva obrazovanja.
(14) U školskim ustanovama sa nastavom na jeziku nacionalnih manjina, interna saopštenja i kontakti sa roditeljima učenika i predškolske dece se mogu održavati i na maternjem jeziku.
(16) U okviru Instituta za vaspitne nauke obrazovanja koji je u nadležnosti Ministarstva obrazovanja radiće i odelenje za istraživanje i inovaciju za nastavu u jezicima nacionalnih manjina.
(17) U okviru osnovnog finansiranja preduniverzitetskih školskih ustanova sa nastavom na jeziku nacionalnih manjina standardna cena koštanja po učeniku ili predškolskim detetom računa se na osnovu povećanog koeficijenta na osnovu faktora korekcije, imajući u vidu nastavu na jeziku nacionalne manjine ili predaje jezika nacionalane manjine. U takvim ustanovama vodi se računa o lingvističkoj, geografskoj izolaciji kao i smanjenom broju učenika i predškolske dece, kao i o đacima koji su previđeni u stavu (7).
Čl.46.
U svim školskim ustanovama sa nastavom na maternjem jeziku svi se nastavni predmeti ovijaju na maternji jezik, izuzev predmeta Rumnsaki jezik i kjiževnost.
Predmet Rumunski jezik i književnost se odvijaju tokom celog školskog ciklusa u skladu sa školskim programima i udžbenicima koji su posebno štampani za dotičnu narodnost.
(6) U školskim ustanovama predavanje predmeta Maternji jezik i književnost, istorija i tradicije dotične nacionalne manjine i Muzičko vaspitanje odvijaju se u skladu sa programima i metodologijama posebno pripremljene od poznatih stručnjaka koji poznaju jezik i kulturu dotične nacionalne manjine.
(7) Učenici koji pripadaju nacionalnim manjinama a pohađaju škoslku ustanovu u kojoj se nastava idrćava na rumunskom jeziku ili nekom drugom jeziku ali ne maternjem,ima obezbeđen pristup učenja maternjeg jezika i književnosti, kao i istorije i tradicijae dotične nacionalne manjine, kao i muzičko vaspitanje sa elementima nacionalne kulture. Programe i udžbenike za istoriju i tradicije nacionalne manjine odobrava Ministarstvo obrazovanja.
(8) U osnovnom i srednjoškolskom obrazovanju sa nastavom na jeziku nacionalnih manjina, predmeti Istorija i Geografija Rumunije se odvijaju na maternjem jeziku učenika po školskim programima i udžbenicima koji su identični sa onima kod kojih se nastava održava na rumunskom jeziku, uz obavezu prepisa i usvajanja rumunskih toponima i ličnih imenica kao u rumunskom jeziku.
(9) U osnovnom drugostepenom obrazovanju sa nastavom na jeziku nacionalnih manjina uvodi sa kao školski predmet Istorija i tradicije dotične nacionalne manjine sapredavanjem na maternjem jeziku. Školske programe i udžbenike za ove predmete odobrenje daje Ministarstvo obrazovanja.
(10) Školski programi i udžbenici istorije će prikazati istoriju i tradicije nacionalne manjine iz Rumunije.

Etichetat cu
Romeo Crîșmaru

„Limba noastră e singura în Europa care se vorbeşte aproape în acelaşi chip în toate părţile locuite de români” (Mihai Eminescu - Timpul, 1878)

Website romeocrismaru.blogspot.com

Articole înrudite

  Ministerbanner1240x156v3

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…