În data de 03 mai 2019, secretarul de stat Victor Alexeev a participat la un eveniment prilejuit de proiectul ”De la Timoc la Tisa și la Nistru” organizat de Liceul Teoretic ”Gheorghe Asachi” din Chișinău.

Această amplă acțiune a fost organizată în parteneriat cu mai multe asociații și unități de învățământ din România, Republica Moldova, Ucraina și Serbia, având drept scop activarea unei platforme de discuții în vederea dezbaterii asupra problemelor actuale cu care se confruntă românii care se află în afara granițelor.

În acest context, demnitarul român a supus atenției preocuparea permanentă pe care MRP o acordă problematicii românilor de pretutindeni, acest aspect regăsindu-se și în Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017 – 2020.

Totodată, secretarul de stat a menționat necesitatea cunoașterii drepturilor și obligațiilor românilor aflați peste hotare, subliniind importanța susținerii integrării acestora în comunităţile unde au ales să trăiască şi să muncească. În egală măsură, demnitarul MRP a punctat amplul plan de acțiuni al instituției dedicat diasporei și comunităților istorice, evidențiind programe de tipul ARC 2019, Ziua Iei-Program de distribuție de costume populare, Programul de distribuție de carte românească etc. de care pot beneficia și etnicii românii din jurul granițelor.

Inspirați de activitatea asociațiilor românești care se ocupă cu apărarea drepturilor românilor din Serbia, un grup de frați români din Kladovo au înființat Asociația EUDAVA-CLADOVA. Asociația cu același nume de la Severin spune că practic este ca și cum, peste Dunăre, li s-a născut o fiică. (VIDEO, deasupra textului!”)

Drama românilor din Valea Timocului, lupta lor seculară pentru afirmarea identității culturale, lingvistice și religioase românești a sensibilizat multe asociații non-guvernamentale din România, în special din zonele aflate la granița cu Serbia. Ajutorul acestora este de cele mai multe ori neprețuit, iar schimburile culturale și artistice țin aprinsă flacăra românismului în Serbia de Răsărit. Totuși, ca o premieră, avem o asociație românească ce a reușit practic să dea naștere, simbolic, unei fiice, la Kladovo, o zonă cu 22 de sate a căror populație este în proporție de peste 80 la sută formată din etnici români. EUDAVA a reușit să inspire un grup de români din Kladovo care au înființat, chiar pe 1 Decembrie 2018, în Serbia, Asociația EUDAVA – CLADOVA. Sâmbătă, 20 aprilie 2019, aceasta susține prima ei activitate oficială.

În Serbia de Răsărit, într-o zonă generic numită Valea Timocului, după râul cu același nume, trăiește o comunitate ce numără neoficial circa 300.000 de etnici români, în peste 150 de sate cu populație majoritară românească. Lupta lor cu sistemul și asimilarea a impresionat opinia publică din România.

Ca urmare a numeroaselor solicitări primite din partea membrilor comunităților românești din afara granițelor țării în ceea ce privește procedura și sistemul de organizare în străinătate a alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai 2019, Ministerul pentru Românii de (MRP) face următoarele precizări:

MRP nu deține atribuții în înființarea și organizarea secțiilor de votare din străinătate, aceste demersuri ținând exclusiv de competența Ministerului Afacerilor Externe. 

În conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare în străinătate pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României și, cu acordul guvernului din țara respectivă, și în alte localități decât cele în care își au sediul acestea.

Pentru a vedea lista cu secțiile de votare, accesați site-ul oficial MAE, http://mae.ro/contact unde vor fi publicate toate informațiile și materialele aferente alegerilor europarlamentare.

Ministerul pentru Românii de se află în permanentă legătură și colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și va oferi sprijin, cu ajutorul mediului asociativ românesc și al mass-media în limba română din străinătate pentru ca informațiile privind organizarea scrutinului să ajungă la cât mai mulți români de pretutindeni.

Ministrul pentru români de pretutindeni, Natalia Elena Intotero a vizitat școlile românești din orașele Limassol și Nicosia, întâlnindu-se cu elevi, cu părinți și cadre didactice.

O întâlnire specială a avut loc între ministrul pentru Românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, și membrii Alianței Românilor din Cipru, alaturi de președintele acesteia, Cristina Christodoulou-Todea și însărcinatul cu afaceri a.i. din cadrul Ambasadei României în Republica Cipru, Daniela-Mariana Sezonov-Țane, în cadrul vizitei de lucru pe care ministrul o efectuează în Republica Cipru în perioada 4-7 aprilie a.c.

În cadrul întâlnirii, ministrul le-a vorbit celor prezenți despre proiectele MRP, inițiativele pentru promovarea valorilor României în lume precum și despre programul taberelor ARC, care va găzdui anul acesta, un număr record de peste 3000 de tineri și elevi din comunitățile istorice și din .

Cu acest prilej, ministrul Intotero a premiat două membre ale Alianței Românilor din Cipru ca semn de recunoștere pentru activitatea și munca depuse în sprijinul păstrării identității culturale, lingvistice și naționale a membrilor comunității românești din această țară. Demnitarul le-a felicitat astfel pe Cristina Christodoulou-Todea și pe Elena Pintiliescu Beraru, promotoare a creării de legături între țara-mamă și Cipru, mulțumindu-i totodată și Danielei Sezonov-Țane pentru prezență și sprijin în desfășurarea vizitei.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții asociației, Natalia-Elena Intotero i-a încurajat să participe la proiectele derulate de MRP și să participe la sesiunile de depunere de proiecte pentru a obține finanțări nerambursabile.

Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” solicită, de la ambii candidați la Președinție, unele garanții privind respectarea drepturilor minorității românești, consfințite de Constituție și dreptul internațional, informează Agenția BucPress din Cernăuți. 

În adresa semnată de liderii UI „Comunitatea Românească din Ucraina”: Ion Popescu, președinte, Vasile Tărâțeanu, președintele Senatului UI și Aurica Bojescu, secretar-responsabil, este solicitată o poziție oficială sau o garanție despre faptul că noul președinte al Ucrainei va susține demersurile comunității românești din Ucraina de a conforma legile din ultimii ani privind politica lingvistică și politica etnonațională cu Constituția Ucrainei, de a susține demersul de examinare a neconstituționalității articolului 7 al Legii Educației din Ucraina, de a recunoaște că românii din Ucraina sunt o populație  băștinașă, de a recunoaște statutul de popor deportat și supus represiunilor de regimul stalinist, de a nu mai crea condiții pentru asimilare și schimbare a structurii lingvistice sau etnice în zonele locuite de români, de a stopa procesul de închidere a școlilor și grădinițelor românești, de a susține dorința de introducere în mod obligatoriu a limbii române ca materie de învățământ în toate școlile situate în satele cu populație românească, de a asigura reprezentarea etnicilor români în organele puterii de stat, de a restabili circumscripția electorală românească din regiunea Cernăuți, care a existat în 1998-2002, de a nu mai permite autorităților ucrainene să se implice în afacerile bisericești, de a detensiona relațiile interconfesionale și interetnice pe calea dialogului și cooperării.

Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” a îndemnat candidații la Președinția să reacționeze la această adresă, semnată la data de 4 aprilie 2019, fiind în așteptarea unei poziții oficiale pe marginea acestor teme de actualitate social-politică pentru românii din Ucraina.

Andrei Năstase transmite un mesaj emoționant pe contul său de Facebook: „Acum patru ani, pe 5 aprilie 2015, o echipă de oameni temerari a organizat o amplă acțiune de protest față de guvernarea coruptă și mafiotă, comemorând, totodată, șase ani de la tragicele evenimente din 7 aprilie 2009, când o grupare criminală dirijată de cardinalul negru al corupției, Vladimir Plahotniuc, a comis o lovitură de stat, folosindu-se în mod cinic și impertinent de sincera revoltă a tinerilor împotriva unui regim obtuz și desuet”.

„Evenimentul nostru a fost intitulat, simbolic, Marșul Tăcerii. Dar numai tăcere nu a fost. Pentru că atunci, anume atunci, cu mare curaj, pentru prima oară după o perioadă de mari întreruperi, de Marșul Tăcerii s-a spart tăcerea, iar hoților li s-a strigat pe nume chiar în fața parlamentului și guvernului!”, își amintește Andrei Năstase.

Actualul lider al Platformei ACUM spunea la acea vreme, la microfonul improvizat, la poate cea mai de suflet acțiune de protest că „Ceea ce vedem la Banca de Economii, Banca Națională, nu este nimic altceva decât finalul unui proiect pus la cale în 2010. Conform acestui proiect pe parcursul a 5 ani de zile beneficiarul a furat miliardul. Acest individ se cheamă Plahotniuc, susținut de alte canalii ca el pe care se menține această râie, acest cancer politic al Republicii Moldova”!

„Nu putem accepta ca torționarii să rămână la putere, să-și facă mendrele în continuare!”

„Am cerut condamnarea tuturor făptașilor crimelor din 7 aprilie 2009, identificarea și judecarea vinovaților de distrugerea sistemul financiar-bancar și sărăcirea cetăţenilor, dar și reformarea reală a sistemului de drept și asigurarea unei combateri veritabile și nu mimate a corupției. Nu s-au conformat, nu au ascultat de vocea puternică a poporului, au continuat să ne sărăcească, să ne alunge din Țară, să ne fure totul, inclusiv voturile și alegerile. De fiecare dată când ieșeam la proteste, plahotniucii încercau să ne întindă fel de fel de curse care să degenereze în violențe. Nu le-a reușit, pentru că de fiecare dată le-am dejucat intențiile, de fiecare dată am fost cu un pas în fața lor. Deprinși să-și rezolve problemele prin șantaj, sânge și tortură, așa cum au procedat pe 7 aprilie, gruparea respectivă a făcut repetate tentative de a ne provoca, de a ne obliga să acceptăm jocul lor murdar și periculos pentru viața oamenilor. Am ajuns la o nouă etapă a luptei noastre cetățenești și politice. Avem la îndemână o tribună și o platformă parlamentară care ne oferă posibilitatea să readucem țara la normalitate, să materializăm speranțele tuturor alegătorilor, fie de acasă, fie din străinătăți. Iată de ce e de Responsabilitatea fiecărui deputat din legislativul actual de a face lumină și dreptate. O responsabilitate și o obligație aparte avem față de tinerii care s-au jertfit pe 7 aprilie, care au fost schilodiți, cărora Plahotniuc și acoliții le-au confiscat revolta populară. Nu putem accepta ca torționarii să rămână la putere, să-și facă mendrele în continuare. Avem obligația sa eliberăm procuratura, instanțele de judecată, celelalte instituții ale statului de drept pentru a face lumină, în conformitate cu legea, în tot ce s-a întâmplat în fatidica, dramatica și sângeroasa zi de 7 aprilie 2009”, mai adaugă Năstase.

Incredibil, dar adevărat! Un actor de comedie, foarte popular în Ucraina este la un pas de a deveni președinte. Vladimir Zelenski nu are niciun fel de experiență politică, dar a devenit celebru datorită serialului de comedie politică "Slujitorul Poporului", în care joacă rolul unui profesor de istorie, ales președinte.