cache/resized/52c83c962ddcd11ef256c044725c24df.jpg
UCRAINA
La data de 1 aprilie 1941 a avut loc masacrul de la Fântâna Albă, în care au pierit peste 3.000 de români bucovineni,
cache/resized/d4ac4817e408b2be6d9766915f94c7f6.jpg
CHISINAU
România a donat azi, chiar de Ziua Unirii Basarabiei cu România, Republicii Moldova. un nou lot de vaccin anti-Covid-19
cache/resized/4230a4043286817384def9a0d424bf12.jpg
VOIVODINA
Este un scandal monstru la Casa de Presă și Editură LIBERTATEA din Panciova (Voivodina)! Actualul președinte al CA al
cache/resized/dcf8367924e32747efc4289a427aec5a.jpg
CHISINAU
Sărbătorim pe 27 martie ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA. Este o zi importantă pentru istoria României și a fost
cache/resized/af6c873eed85f9a1dba0a4841a7a39b0.jpg
EVENIMENTE
A început, în sistem online, în direct pe IRIS TV, simpozionul cu tema: COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR.
cache/resized/e936b74841003c4f7e2e0580ddd2190e.jpg
DIASPORA
Sâmbătă, 20 martie 2021 ora 17,00 (ora României) are loc, în sistem online, în direct pe IRIS TV,
cache/resized/4ab20ad5401c7c74a86dfcdb0dadfa3f.jpg
EVENIMENTE
9.061 de vârstnici sprijiniți pe perioada unui an de pandemie de Fundația Regală Margareta a României și partenerii
cache/resized/165cd924a1c2d452d9a9620beba5d2aa.jpg
EVENIMENTE
România a fost pusă pentru a doua oară la loc de cinste pe harta recordurilor mondiale, de către sălăjeanul Gabriel
cache/resized/72a0c970a313ea33d317d10c67b3eba7.jpg
UCRAINA
Programul burselor oferite elevilor români din Ucraina de către Guvernul României, prin Departamentul pentru românii de
cache/resized/82f293bd25f382f5aaab753e858308c0.jpg
EVENIMENTE
Experimentul de frângere a sufletelor de la Pitești este acolo în istoria noastră și acest act de genocid fizic, mintal
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Romeo Crîșmaru

Romeo Crîșmaru

 

NU AVEM DREPTUL SĂ UITĂM! Se împlinesc 80 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă.

La data de 1 aprilie 1941 a avut loc masacrul de la Fântâna Albă, în care au pierit peste 3.000 de români bucovineni, împușcați de militarii sovietici. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi. Nu avem drepul să uităm vreodată martiriul bucovinenilor, dar nici faptul că Bucovina e tot ruptă de Țara Mamă! Un documentar tulburător a fost realizat de TVR, în colaborare cu Departamentul pentru românii de pretutindeni (VIDEO, sus!)

„Comemorăm, așadar, Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor care au fost victimele masacrelor, deportărilor, foametei și ale altor forme de represiune din cauza regimului totalitar sovietic, în ținutul Herța, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea nr. 68/2011. Falsificarea datelor istorice îi ucide încă o dată pe cei care au ales să trăiască în libertate. Ne înclinăm în fața acestor martiri ai neamului românesc, care au făcut sacrificiul suprem pentru păstrarea identității naționale. Rănile trecutului pot fi vindecate doar printr-o istorie scrisă împreună, de români și ucraineni deopotrivă. Iar acest lucru e ușor de făcut, martorii oculari încă există, copiii celor uciși încă trăiesc. Și pot fi întrebați, și pot fi ascultați”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru românii de pretutindeni din cadrul Secretariatului General ala Guvernului României.

Mărturiile lor se regăsesc în documentarul realizat de TVR 1, disponibil aici:

https://www.youtube.com/watch?v=r3Azzv5DtNY

Amintirea vie a unei dureri fără margini

Circa 3.000 de români din Bucovina au murit pe 1 aprilie 1941, seceraţi de mitralierele ruşilor. Pentru că au vrut să părăsească teritoriul ostil ocupat de Armata Roşie şi să revină la paria mamă de care fuseseră dezlipiţi forţat, românii au plătit cu viaţa şi au sfârşit aruncaţi în gropi comune.

„În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei şi Basarabia. Aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe pământ străin. Teritoriul a fost ocupat de Armata Roşie şi sovieticii un instaurat un regim de teroare în care românii erau pedepsiţi pentru simplu fapt că aparţiuneau naţiei române. Mulţi dintre bucovineni s-au văzut separaţi pentru totdeauna de familiile lor rămase în România. Cei mai mulţi dintre românii ocupaţi de ruşi au avut un singur vis: să-şi întregească familiile şi să se întoarcă acasă. 3000 dintre ei au pornit pe 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paşte către România, convinşi că vor putea trece graniţa nestingeriţi. Au plătit aspiraţia la libertate cu preţul vieţii. Se spune că masacrul de pe 1 aprilie 1941 a fost unul orchestrat de ruşi. Agitatorii sovietici a împânzit în preajma Paştelui zvonul că se vor deschide graniţele cu România şi bucovineni vor putea trece nestingheriţi către patria mamă. Aproximativ 3000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului au plecat, pe jos, în ziua Paştelui către graniţa. Îmbrăcaţi în alb, încolonaţi cu preoţi în faţă, purtând icoane şi steaguri au plecat către România, dar s-au oprit la doi kilometri de frontieră, în localitatea Fântâna Albă, unde ruşii i-au aşteptat cu mitralierele NKVD”, scrie adevărul.ro.

„Peste sate se abătuse teroare bolşevică. Dacă nu făceai cârdăşie cu noii stăpâni, erai pierdut. În aceste condiţii insuportabile, o parte din populaţia română a ţinutului a hotărât să fugă din ţară ca să scape de prigoană. La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid”, povesteşte Gheorghe Mihailiuc, unul dintre supravieţitorii masacrului din 1 aprilie 1941, în cartea „Dincolo de cuvintele rostite”.

România donează Moldovei peste 50.000 de doze de vaccin

România a donat azi, chiar de Ziua Unirii Basarabiei cu România, Republicii Moldova. un nou lot de vaccin anti-Covid-19 de 50.400 de doze. „Această tranșă ne permite să continuăm și să accelerăm procesul de vaccinare, așa încât să protejăm viața câtor mai mulți cetățeni. Vă mulțumesc din suflet, domnule Președinte Klaus Iohannis, domnule Prim-ministru Florin Cîțu. Mulțumim, România, pentru acest sprijin generos și necondiționat!”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Astăzi, când marcăm Unirea Basarabiei cu România, putem afirma cu încredere că între Republica Moldova și România se construiesc tot mai multe poduri în beneficiul oamenilor. Ne leagă de România nu doar cultura, limba română, trecutul, ne leagă o colaborare și o prietenie tot mai strânse pentru un viitor mai bun. Fiecare lot de vaccin primit de Republica Moldova înseamnă pentru noi speranța că vom opri pandemia și că ne apropiem de ziua în care să putem reveni la normalitate. Țările care au rate înalte de vaccinare au reușit să scadă cifra persoanelor grav bolnave și a deceselor. Asta îmi doresc și pentru Republica Moldova!”, a mai precizat președintele Maia Sandu.

Scandal monstru la LIBERATEA, ziarul românilor din Serbia

Este un scandal monstru la Casa de Presă și Editură LIBERTATEA din Panciova (Voivodina)! Actualul președinte al CA al CPE LIBERTATEA și fostul director de acuză reciproc, chiar în celebrul ziar al românilor din Serbia, după ce Marinel Petrică i-a cumva luat locul la conducere lui Nicu Ciobanu. În timp ce Petrică spune, într-un interviu, că „Românii au dreptul să știe totul!”, Nicu Ciobanu îi transmite acestuia un mesaj cu subînțeles: „Gândacul rătăcit în butoiul cu miere”.

Schimbările operate de către Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia la Casa de Presă și Editură LIBERTATEA, editorul celui mai celebru ziar românesc din Serbia, cu o vechime neîntreruptă de 76 de ani, generaează un scandal monstru între actualul președinte al CA și fostul director, Marinel Petrică și, respectiv, Nicu Ciobanu. Cei doi își aduc acuze publice, chiar în ziarul LIBERTATEA.

Marinel Petrică pretinde că „românii au dreptul să știe totul”

„După mai multe încercări de a induce în eroare comunitatea românească cu scopul de a ascunde adevărul și tot ceea ce s-a făcut în perioada precedentă, totul sub pretextul „în interesul comunității românești”, am ajuns la concluzia comună că românii au dreptul să știe totul!”, scrie liberatatea în preambulul unui interviu realizat cu Marinel Petrică. https://libertatea.rs/romanii-au-dreptul-sa-stie-totul/

De fapt, actualul președinte al CA al CPE LIBERTATEA adresează la finele interviului un set de întrebări fostului manager, Nicu Coibanu, întrebări despre care spune: „Fie ca aceste zece întrebări să fie cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu pentru toți oficialii care au singura sarcină de a apăra și de interesul și de a îmbunătăți minorității naționale românești”.

1. De ce și cu ce drept v-ați acordat, domnule Nicu Ciobanu, aproape în fiecare lună, stimulare de aproximativ 30%, la salariul care și fără stimulări era de peste 100.000 dinari, când despre drepturile, obligațiile și responsabilitățile dvs. decide Consiliul de Administrație? După ce criterii, valori și principii ați decis cărora dintre angajați vor fi acordate stimulări, dar mai ales cum v-ați apreciat singur propria muncă și cum v-ați recompensat singur?

2. De ce, domnule Nicu Ciobanu, l-ați angajat pe fostul președinte al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, domnul Daniel Petrovici și i-ați acordat salariu lunar cu coeficientul 6, când pentru acel post de muncă este prevăzut coeficientul 4, prin Regulamentul privind sistematizarea posturilor de muncă și astfel i-ați asigurat salariu de peste 60.000 dinari, la postul de muncă șef de marketing și coordonator de proiecte?

3. De ce, domnule Nicu Ciobanu, l-ați angajat pe domnul Mircea Lelea ca redactor responsabil al revistei ,,Tinerețea” pe timp nelimitat, fără a deschide concurs public, știind că redactorul responsabil trebuie să fie numit de către Consiliul de Administrație, după desfășurarea concursului public, pe o perioadă de 4 ani, în conformitate cu articolul 16 al Legii privind mass-media și informarea publică?

4. De ce, domnule Nicu Ciobanu, ați încheiat câteva contracte privind drepturile de autor cu dvs. înșivă, ați decis să vă angajați suplimentar în C.P.E. ,,Libertatea” și să vă asigurați venituri suplimentare, când despre drepturile, obligațiile și responsabilitățile dvs. trebuie să decidă Consiliul de Administrație?

5. La care ședință a Consiliului de Administrație al C.P.E. ,,Libertatea” din Panciova au avut loc dezbateri referitoare la statutul sediului C.P.E. ,,Libertatea” Panciova din strada Žarka Zrenjanina nr.7 sau la care ședință a Departamentului de Informare al Consiliul Național al Minorității Naționale Române, în fruntea căruia v-ați aflat ani în șir, ori la care ședință a Consiliul Național al Minorității Naționale Române al cărui membru ați fost și încă sunteți? Spuneți-ne date precise ale acestor ședințe.

6. De ce, domnule Nicu Ciobanu, în toți acești ani cât ați fost director al C.P.E. ,,Libertatea” din Panciova, nu ați adoptat regulamentul privind utilizarea vehiculelor oficiale, pentru a ști cine utilizează mașina oficială, de ce o utilizează și cum o utilizează?

7. După ce principii, domnule Nicu Ciobanu, i-ați plătit pe unii jurnaliști cu mult sub salariul minim de bază, fără niciun contract?

8. De ce, domnule Nicu Ciobanu, ați cheltuit resursele financiare fără a respecta procedurile și dispozițiile Legii privind achizițiile publice și prin urmare, ați pus în pericol instituția să plătească daune de câteva milioane?

9. De ce, domnule Nicu Ciobanu, ca director al C.P.E. ,,Libertatea” Panciova, ați angajat persoane care de mai mulți ani sunt în pensie, atât în administrație, cât și în domeniul jurnalismului, asigurându-le astfel, pe lângă pensie, venituri suplimentare și stimulări, în timp ce tinerii cu competențe profesionale erau fără venituri și fără contract de muncă?

10. De ce și pe ce bază, domnule Nicu Ciobanu, ați acordat surse financiare ce aparțin C.P.E. ,,Libertatea” Asociației Cetățenilor Centrul Românesc Pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului în valoare de 250.000 dinari în anul 2017, pentru realizarea Proiectului Colonia de Arte Plastice ,,Lumea colorată a copilăriei”, când C.P.E. ,,Libertatea” nu este înregistrată pentru a finanța manifestări culturale organizate de sectorul nonguvernamental și de ce ați sprijinit financiar chiar această asociație și nu ați susținut o altă manifestare culturală? De unde dreptul ca banii C.P.E. ,,Libertatea” să fie acordați asociației cetățenilor?

Ce răspunde Nicu Ciobanu

Nicu Ciobanu îi răspunde public lui Marinel Petrică chiar în ziarul LIBERTATEA, într-o manieră originală și aluzivă. „Gândacul rătăcit în borcanul cu miere”, se intitulează perdaful tras de Nicu Ciobanu celui care i-a preluat funcția. (https://libertatea.rs/gandacul-ratacit-in-butoiul-cu-miere/?fbclid=IwAR22UdPHUPHmZObujIvcF8ZIj_DxPBhohb7AxIdas0r2Xi9UMwTrL9cHNVI

Vă prezentăm, integral, articolul acid publicat de Nicu Ciobanu:

Inițial m-am gândit să nu răspund ziarului Libertatea (care în data de 20 martie 2021 publică acel așa-zis interviu, prin care și-a permis să îngenuncheze în fața ridicolului lipsit de valoare, să scormonească prin 20 de ani în care Casa efectiv a fost continuu zidită, apoi să se afișeze cu păreri bazate pe presupuneri). Mi-am zis că Libertatea, totuși, măcar oficial are și director și redactor responsabil, așadar angajați responsabili cu ceea ce apare în ziar, poate că pentru aceștia e bine să răspund. Mâine, poimâine, se schimbă realitatea și să nu se spună că nu au fost informați – tăcerea unora înseamnă acceptare, iar ea durează deja de luni de zile! Înțeleg că ziarul Libertatea (care așa cum e azi, prin concept, încă mai apare în forma și conținutul pe care eu l-am creat, pagină cu pagină, zi de zi, an de an) este în cursul unei campanii de discreditare, defăimare, a imaginii mele. Accept! Demult am scris că nimic nu mă mai mișcă, iar una din cărțile mele de acum șapte ani poartă titlul A fost odată Libertatea. Nimic nu este întâmplător! Ultimul an la Libertatea e parcă o filă desprinsă din mitologie în care prinde viață blestemul prin care monștrii și zeii trădători se răzbună… iar după un precedent, știu, mărgelele continuu se vor deșira de la sine până la ultima mărgea, apoi urmează tăcerea. Din păcate nu sunt nici primul, dintre cei câțiva, față de care această Casă și-a arătat fața întunecată, dar aș vrea să fiu ultimul – deși, personal, cât am fost director, am încercat să protejez atât lumea, cât și Casa, de micile complexe și răutățile celor din jur, să creăm o insituție de vârf, modernă, a minorității noastre și categoric că am reușit.

În acest așa-numit răspuns al meu, nu prea aș avea despre ce să discut cu acel sau altul, Marinel Petrică, și de ce aș răspunde întrebărilor lui. Ceea ce el nu știe, eu nu-l mai pot învăța. Nu e jurnalist, nu e scriitor, nu a făcut nimic în viața culturală, literară, publicistică, în mass-media românească și îndeobște în lumea minoritarului român ca să înțeleagă alfabetul acestei limbi de zbucium și creație minoritară dar, el fiind încă student, și la propriu și la figurat, îl înțeleg, mai are de învățat. Aș putea să zic, dar nu-i zic: atunci când vei publica câteva sute de articole, vreo zece cărți, s-au măcar să semnezi șase rânduri de recenzie la vreo carte, măcar o analiză literară (așa cum se face la școala primară) când vei conduce vreo editură, măcar una mică, fie ea și virtuală, când îți vei lăsa amprenta creației în orice domeniu al identității românești… am putea vorbi. Nu că am putea vorbi, dar atunci vei fi în stare să valorifici și să apreciezi munca într-o casă de editură și presă. Iar dacă ar trebui ca tu, Marinel Petrică, să-i trasezi unei asemnea case proiecția de viitor, e clar că îi vei predestina dezastrul. Dar, chiar nici astea nu contează. Atunci ce ar conta?

Contează să înțelegi (știu că nu vei înțelege) că tu, Marinel Petrică, tu nu ești cel important, și alături de tine, cu atât mai puțin, fratele tău (reangajat de tine la Libertatea), niciodată nici nu ai fost important, mereu te-ai amăgit, ai avut speranțe deșarte și n-ai știut că cel care seamănă vânt, culege furtună. Marinel, oamenii care nu au integritate sunt de unică folosință. Nu vorbesc neapărat de tine, vorbesc și la modul general. Dacă e să te consideri președinte al Consiliului de Administarție, la întrebări puse de tine deja ți-am răspuns oficial la una din ședințele de anul trecut. Oricum, îți fac plăcerea. Am înțeles din numărul de săptămâna trecută, și la pagina Focar, că există și oameni veniți de nicăieri în lumea literelor care nu au niciun sentiment față de această instituție. Să fi tu acela?! Nu știu! Știu doar că viața e plină de capcane și o vorba a lui Lev Tolstoi ar putea fi de mare ajutor: Oamenii au înălțat răutatea, spiritul de răzbunare la rang de sentiment legitim, de justiție, iar propria lor mârșăvie o atribuie lui Dumnezeu.

Se pare că totul se învârtește în jurul banilor (la care vom reveni). Lumea se întreabă cum se face că de când te-au instalat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație, anul trecut, în doar jumătate de an, ai cheltuit cât alte consilii în doi și poate trei ani. Nimeni nu te întreabă de ce mașinile Libertății au dispărut din curtea instituției, văzute de lumea din Vârșeț în locuri care nu au nimic comun cu Libertatea. Întrebări care nu țin de lume și nici de mine. Asta ține de conducerea Casei, nu eu sunt umilit, ei acceptă umilințele de toate felurile. Eu aș putea să te întreb până unde merg aberațiile tale să afirmi că la Alibunar „veți” deschide redacție, la Torac etc. E clar că ești complet pe dinafară, pentru că altfel ar trebui să fi învățat deja că Libertatea are corespondenți la Alibunar, Torac… o rețea bine organizată care funcționează de ani de zile. Fiind vorba de bani, de ce cheltuieli în plus pentru redacțiile promise. Ah, am scăpat din vedere, probabil că „aveți” vreo promisiune pentru cineva din Alibunar, ca Libertatea să aibă redacție acolo și un nou angajat, deși deja există corespondent din comuna Alibunar. Dacă așa vedeți dezvoltarea Casei, e clar că nu „aveți” nici o viziune asupra viitorului acesteia, ați rămas în anii 50.

Însă, dacă nici tu, Marinel Petrică, nici învățăcelul care ți-ar fi luat așa-numitul interviu (de altfel din comuna Alibunar), nu știți că Rapoarte de activitate ale Casei au fost publicate în ziarul Libertatea, chiar se confirmă ceea ce am susținut mai sus că ai venit de nicăieri, altfel nu-mi explic cele afirmate de voi doi: „- Este firesc ca raportul de activitate al unei insituții de prestigiu cum este C.P.E. „Libertatea” să fi e prezentat românilor, cititorilor… S-a practicat aceasta până acum? – Din păcate, nu a existat această practică! Acum a ajuns momentul ca raportul de muncă să fie prezentat minorității naționale române și nu „către sine însuși”, așa cum era practica până în prezent”. Petrică, ești comic! Altfel zis, acum a ajuns momentul, să aflați voi, românilor, cine e Marinel, ce știe Marinel. Petrică, nu descoperi tu apa caldă! Află că ziarul Libertatea a publicat Rapoarte de activitate după ce au fost aprobate de Consiliul de Administrație. Nicu Ciobanu nu a depus Rapoartele de activitate Departamentului pentru informare al Consiliului Național (pe care l-a condus) ca practică obligatorie, de verificare, ci, eventual informativ – Departamentul pentru informare a putut doar să le înainteze, spre aprobare, Consiliului Național. Rapoartele de activitate, după adoptarea în Consiliul de Administrație, au fost înaintate Consiliului Național spre aprobare. Nicu Ciobanu ca și coordonator al Departamentului a luptat, și a avut susținere din partea conducerii Consilului Național, împotriva cenzuri și presiunilor (care astăzi există din belșug) asupra mediilor de informare, împotriva implicării Consiliului Național în politicile de redactare, până și la detaliul de genul care poză și la ce pagină să meargă (cum se face astăzi)… am susținut libertatea de exprimare (citește, te edifică, răsfoiește măcar vreodată completele Libertății din ultimii 20 de ani). Departamentul pentru informare a fost un serviciu al mass-mediei românești, nu invers.

Tu, Marinel Petrică, vorbești de actele generale ale Casei, tu și cei din Consiliul Național, care ați schimbat Statutul Casei Libertatea ca să poată îndeplini condițiile și să concureze (și clar ca să fie primit) actualul director? Da, Nicu Ciobanu n-a fost înlăturat din funcția de director, el a deranjat și se pare că continuă să deranjeze! Ați conlucrat așa încât redactorul responsabil al ziarului să demisoneze înainte de a i se încheia mandatul, iulie 2021 (probabil că și pentru acest post aveți instrucțiuni, rămâne de văzut), la Bucuria copiilor ați numit pe cineva care ani de zile a redactat pagina de agricultură. Ruinați totul ceea ce s-a construit în 75 de ani, inclusiv munca colectivului Casei din ultimii 20 de ani!

De ce ascunzi că unul dintre membrii Consiliului de Adiminstrație al Casei Libertatea a demisonat? De ce ascunzi că doi dintre membrii Consiliului de Adiminstrație sunt în conflict de interese și nu pot face parte din acesta? Tu știi că există și un Comitet de control/supraveghere? Rolul acestuia l-ai eliminat sau ai uitat că are o funcție?!

Problema Libertatea este o problemă inventată, o găselniță

Doar din respect față de cititorii Libertății consider că este cazul să clarific unele situații prezentate de tine, acuzator – nimic nu te califică pentru asta, nefiind licențiat în drept darămite judecător.

Stimulările au fost parte din aprecierea muncii și textelor publicate în fiecare număr al publicațiilor. Era dreptul meu și e conform legii. Criteriile și principiile erau cele valorice. Textele tuturor erau și sunt publice, inclusiv ale mele. Le-am scris în afara obligațiilor din contractul de muncă. Marinele, poate te-a deranjat faptul că fratele tău, Vasilie, pe care recunosc, eu, singurul din colectiv, l-am susținut să-și depășească condiția, foarte rar a primit stimularea care confirmă valoarea muncii lui? Motivul îl poți afla și de la actualul director sau îl găsești singur în textele lui pline de greșeli pentru că nici lectorii nu făceau față la îndreptarea textelor.

Unele angajări, pe timp limitat, au fost făcute în baza complexității proiectelor. La două proiecte transfrontaliere apreciate ca valoroase și complexe am fost parteneri ai părții românești. Pentru că nimeni din redacție nu avea calificarea necesară scrierii acestor proiecte a fost angajat Daniel Petrovici.

Așa cum au fost numiți și ceilalți redactori la publicațiile Casei, respectiv Editura Libertatea, în baza Statutului Casei, a fost angajat și Mircea Lelea. Dar, pentru că tu nu ai capacitatea profesională să apreciezi, te asigur că Mircea Lelea este cel mai bun tânăr ziarist care trebuia să fie păstrat în colectivul Libertatea, atât ca jurnalist, cât și ca poet, tânăr cu licență în I.T., vorbitor de limbi străine, iar din Tinerețea a făcut o revistă atractivă pentru cei cărora le este destinată (nu cumva și Mircea Lelea vă incomondează, pe tine și pe cei din Consiliul Național?). În plus, în acea perioadă a fost în vigoare interdicția cu privire la angajările în sectorul public. Personal m-am luptat pentru a obține, printr-o Hotărâre de Guvern, două posturi pe timp nedeterminat, fapt care ulterior a facilitat deschiderea a încă două posturi pe timp limitat, când a fost angajat și fratele tău (toate cele în acei ani în care o treime din colectiv s-a pensionat și când nici o altă Casă de presă n-a obținut dreptul de noi angajări).

Dacă e vorba de contractul privind dreptul de autor între Casa Libertatea și Nicu Ciobanu, trebuie să știi că e vorba de proiectul: Dialogul intercultural – impuls al creației și noilor valori prin care, printre altele, s-au asigurat bani pentru tipărirea revistei Lumina, s-a cumpărat un scaner performat, au fost tipărite câteva suplimente la ziarul Libertatea, s-a digitalizat întreaga producție editorială a Editurii Libertatea (de la primele cărți) și, da, s-a editat prima antologie de poezie bilingvă a românilor din Serbia și a sârbilor din România. Eu sunt unul din coautorii antologiei. Am dreptul la onorar de autor, care a fost acceptat de către Comisia de evaluare a proiectului. Da, am încasat suma de 30.028,00 dinari ceea ce e o valoare infimă raportat la munca depusă, valoarea totală a proiectului fiind de 704.000,00 dinari. Trebuie să știi că onorariul pentru digitalizarea cărților a fost de 140.000,00 dinari și niciodată aceste cifre nu au fost un secret. Însă pentru că tu abia acum ai apărut, trebuie să mai știi că acel proiect a fost nominalizat pe locul trei din cele 90 de proiecte acceptate, din cele 300 depuse la Ministerul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală din Republica Serbia.

Referitor la problema sediului Casei Libertatea nu văd de ce trebuia să o discut la Departamentul pentru informare al Consiliului Național. Tu, Marinel Petrică, mereu uiți că Libertatea a avut Director care pentru propria părere nu trebuia să alerge, în fiecare zi la Consiliul de Administrație, dar nici la Consiliul Național. Și totuși Consiliul de Administrație a fost informat despre problema sediului, numai că atunci erau clare atribuțiile directorului și cele ale Consiliului de Administrație. Tu îți acorzi singur niște ingerințe și mă faci să cred că ești atât de însetat de puterea, pe care crezi că o ai, încât oamenii își pun semne de întrebare. Coboară pe pământ. Nu inventezi tu roata. Tu crezi că totul ce respiră în Casa Libertatea trebuie să se petreacă cu consimțământul tău?! Despre problema sediului Casei am scris acum câteva săptămâni în Libertatea pe care ar fi bine să o citești. E adevărat, articolul nu a fost publicat cum era corect, la pagina Voivodina, fiind replică la alt articol apărut la pagina Voivodina și care a vizat problema sediului, ci, mușamalizat, la o pagină mai lăturalnică, în partea de jos a paginii. Asta ca să ne dăm seama de cât de profesioniști sunt ziariștii noștri și cât de mult le pasă de Libertatea. Păi dacă doar atât le pasă, atunci să rămână și fără Casă, așa cum au rămas și fără de alte valori.

Cred că prea te-ai îngâmfat în rolul de președinte și ai uitat că Libertatea are director care o conduce. Se zice că unii asociază comportarea ta cu cea a comisarilor politici din anii 40-50. A conduce Libertatea, dar tu nu ești cel care trebuie să o conducă, e mult mai complex decât a te împăuna cu această funcție, vremelnică, pe care o deții. Tu nu că nu ești pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație (ești cel mai nepregătit președinte din istoria Casei de peste 75 de ani, vorbind din aspectul pregătirii profesionale și cunoștințelor tale despre ceea ce reprezintă Libertatea.), iar dacă e să vorbim despre limba română, ești un agramat și o întâmplare, iar calificările tale deloc nu te recomandă pentru funcția de președinte, eventual pentru postura de cititor ca mai întâi să înveți ce este o publicație, ce este o carte și cum se scrie o carte, ce este jurnalistica, ce este literatura, ce este identitatea românească, firesc toate cele să le faci secondat de un bun profesor.
Resursele financiare ale Casei au fost cheltuite cu chibzuință, am avut o gestionare raţională, moderat ambiţioasă, responsabilă. În câteva rânduri controalele amănunțite ale Inspecției Bugetarea Provinciale au verificat act cu act, dosar cu dosar, și n-au avut obiecțiuni la gestionarea Casei. La achizițiile publice (că tu doar la asta te și pricepi, iar Libertatea, recunosc, nu a trimis pe cineva la acel curs de specializare pe achiziții publice), probabil că au fost scăpări de ordin administrativ. Însă, documentele contabile ale Casei dovedesc că prin licitație publică întotdeauna am achiziționat cel mai convenabil, respectiv cel mai ieftin serviciu (tipografie). De fiecare dată cei care au depus ofertele au fost prezenți la deschiderea plicurilor sigilate, care conțineau toate ofertele și dacă nu am fi respectat criteriile anunțate în concurs (cel mai ieftin serviciu) ar fi contestat licitația pentru achiziție serviciu. Deci, întotdeauna am respectat procedura. Ai uitat să amintești că în Casa Libertatea, în Procesul verbal de predare-primire către noua conducere, am lăsat valută în valoare de 8.515,46 euro, 3.442,65 dolari (SUA), 3.711.786,71 dinari. Le amintesc eu pentru că în opinia publică ați creat imaginea Casei Libertatea din care unii au profitat financiar, mai rău, o ea pe Facebook ți-a ținut isonul în acuzațiile tale. Opinia publică trebuie să știe că tu nu ești salvatorul Casei! Dimpotrivă!

De ce am angajat persoane care de mai mulți ani sunt în pensie, atât în administrație, cât și în domeniul jurnalismului, asigurându-le astfel, pe lângă pensie, venituri suplimentare și stimulări, în timp ce tinerii cu competențe profesionale erau fără venituri și fără contract de muncă? În primul rând pentru că a existat interdicția pentru noi angăjări, apoi pentru că tinerii care vor să devină jurnaliști cu performanțe la concursile Casei ar fi trebuit să vină deja pregătiți (dar n-au fost) și ne era teamă să nu mai repetăm greșeala gravă pe care am făcut-o cu fratele tău, Vasilie Petrică. Nu o spun doar eu, au spus-o colegii din colectiv și cititorii. Totuși, contra unui onorariu și a cheltuielilor de deplasare, tinerilor li s-a oferit șansa să vină la redacție și să învețe, iar textele acceptabile să le fie publicate. Cine te mai plătește ca să înveți meserie?! Niciun pensionar nu a avut contract de angajare la Libertatea, iar onorariul l-au primit în baza unei negocieri, în funcție de contribuția în sine.

Libertatea este mai mult decât o Casă de Presă și Editură în viața românilor. De aceea de fiecare dată când posibilitățile financiare ne-au permis am sprijinit manifestările cu tradiție și nu numai: organizatorii/gazdele „Cupei Libertății”, ,,Lumea colorată a copilăriei”, manifestările cu caracter cultural-muzical-folcloric, literar, teatral… Libertatea ca motor cultural în comunitate cred că trebuia să fie alături de școala noastră, de organizațiile românești și nu doar un simplu privitor. Libertatea, financiar vorbind, a avut și resursele proprii, nu doar din bugetul statului, sau dacă vreți a contribuabililor, așa că sponsorizările au fost făcute din alte izvoare.
Dar, ciudat cum, în timp ce scriu, îmi amintesc de vorbele unor cunoscuți precum că ai declarat, după ce eu am avut o discuție strict profesională, în redacție, cu fratele tău Vasilie Petrică, discuție în care am evaluat cunoștințele lui de limbă română și jurnalistică, „că îmi voi blestema ziua în care te-am cunoscut”. Probabil că ura ta provine tocmai din faptul că nu înțelegi jurnalistica, nu cunoști instituția în care te-au instalat, mai rău, nu cunoști istoria și frământările prin care a trecut, de oamenii valoroși care au ținut-o în viață nici să nu mai pomenim, tu ai redus totul la problema personală. Libertatea e mai mult decât vrajba, frustrările, unuia sau altuia și nici colacul din care să înfulece unii membrii ai Consiliului Național cu protejații lor!

Ziarul în care opinia ta contează! Opinia cui?

În final „în interesul comunității românești”, chiar că românii au dreptul să știe totul! Trebuie să știm că pe români îi interesează să citească un ziar cu articole scrise corect, cu conținut, actuale, comentarii (care acum în ziar lipsesc cu desăvârșire – calea cea mai sigură ca Libertatea să devină o amărâtă gazetă de perete). Pe români nu-i interesează cum a fost angajat fratele lui Marinel Petrică, Vasilie Petrică, căruia i-a expirat contractul de muncă, apoi fratele lui, același Marinel, din poziția de președinte al Consiliului de Administrație, l-a reangajat la Libertatea. Pe români mai puțin i-ar interesa de ce abia după plecarea mea din funcția de director, la Libertatea lucrează nevasta unuia, rudenia altuia din conducerea Consilului Național. Dar, iată, fiind vorba de Consiliul Național, pe români i-ar interesa cum se poate califica modificarea votului dat de membrul Consilului Național, în ședința din 29 decembrie 2020, care la ora 16,30 votează schimbarea președintelui Daniel Magdu (în prezența martorilor), apoi la ora 19,33 același votează diferit, după ce este luat de acasa, adus la Vârșeț, unii spun la Centrul Cultural, unde, vai! tocmai Marinel Petrică este angajat și de unde se votează împotriva schimbării președintelui (sunt fapte pe care membrul Consilului Național le-a mărturisit în prezența mai multor martori, oficialități, unii zic că există și înregistrare audio). Poate că pe români i-ar interesa cum se poate ca un membru al Consiliului Național care cu o zi înainte de ședința Consilului demisionează irevocabil, iar demisia o legalizează la notarul public, a doua zi votează în ședința Consiliului (să asigure cvorumul pentru ședință) la care, vai! se adoptă și Raportul de activitatea al Casei de Presă și Editură Libertatea din care lipsește Raportul finaciar. Poate că pe români i-ar interesa mult mai mult cum se face ca la întâlnirea din 15 martie a.c. la Dialogul social pe tema Strategiei învățământului până în anul 2030, organizat de Ministerul pentru drepturile omului și minorităților, dintre toate consiliile naționale prezente au absentat reprezentanții așcalilor, evreilor și… ghici? ROMÂNILOR! Să înțelegem că pentru români strategia nu este importantă sau că banii pe care îi primește acea persoană responsabilă, și pentru învățământ, de la Consiliul Național Român nu sunt îndeajuns sau că nu sunt meniți pentru implicarea acesteia în sectoarele vitale ale minorității noastre. Pe români i-ar mai interesa până când suntem prizonierii politicului care învrăjbește minoritatea? Pe români i-ar interesa să aibă presă liberă, apropo, acel motto din fața logoului ziarului: ziarul în care opinia ta contează, tu, Marinel Petrică, trebuie să știi, chiar dacă te-ai preface că e din bun simț, că eu l-am zămislit, așa cum și ziarul încă apare după concepția pe care am oferit-o cu mulți ani în urmă. Cândva a contat opinia, azi ziariștii, probabil că și pentru propria opinie trebuie să întrebe în altă parte… Iată câteva subiecte pe care ziariștii ar putea să le trateze în interesul românilor. Încă ceva, Marinel și cei din Consiliul Național ar trebui să știți că ziariștii și scriitorii sunt oameni liberi, ei nu sunt mineri, muncitori la banda rulantă, ei au conștiință, totuși, chiar dacă la unii se va trezi mai târziu. Pe români cu siguranță i-ar interesa, nu Nicu Ciobanu (el totul ce a scris a publicat, totul ce a făcut a rămas), însă cele legate de Consiliul Național, aici amintite fugar, cele extrem de multe nici nu le-am amintit, i-ar interesa pe români. Pot să deduc că așa-numita problemă Libertatea este doar o improvizație, o găselniță, de a se sustrage atenția românilor de la adevăratele probleme care distrug minoritatea, de la adevăratele probleme care sunt în Consiliul Național. Până când ziariștii nu vor „mușca” din adevăratele probleme ale românilor, până atunci, ziarului Libertatea și lui Petrică, oricare ar fi dintre ei doi, să le amintesc o pildă: Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeţi odată cu ea şi grâul. Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina, până la seceriş, şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunaţi-l în jitniţa mea. (Evanghelia după Matei, Cap. 13).

Nicu CIOBANU

27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România

Sărbătorim pe 27 martie ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA. Este o zi importantă pentru istoria României și a fost instituită ca sărbătoare națională în anul 2017, prin Legea nr. 36. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul de la acea vreme Eugen Tomac, în prezent europarlamentar din partea PMP. Urmăriți VIDEO, mesajul europarlamentarului Eugen Tomac!

Europarlamentarul Eugen Tomac transmite un mesaj, de la Bruxelles, cu ocazia zilei de 27 martie.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei Zile a fost iniţiată de deputatul Eugen Tomac, acesta susţinând, în expunerea de motive, că „Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. (…) Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăsat moştenire”.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, la 13 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Potrivit proiectului, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.

La 27 martie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 36, care stabileşte că 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România este zi de sărbătoare naţională. Într-un comunicat transmis AGERPRES, la acea vreme, Administraţia Prezidenţială arăta că legea promulgată are o semnificaţie deosebită, aceea de marcare a acestui moment important din istoria României.

Istoric

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.”, se arăta în Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ şi de secretarul Ion Buzdugan.

Legea 36/2017

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Se declară ziua de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională.

Art. 2. - Guvernul României și autoritățile administrației publice centrale și locale iau măsurile necesare pentru ca, în data de 27 martie, drapelul României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Art. 3. - Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural-științifice dedicate acestei sărbători.

Art. 4. - Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijinii material și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute la art. 3.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

VEZI AICI SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL ONLINE, DE LA GRĂDINARI: „COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR”

A început, în sistem online, în direct pe IRIS TV, simpozionul cu tema: COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR. jurnalromanesc.ro, jurnalmehedinti.ro și Informația de Severin sunt parteneri media.

Vezi evenimentul LIVE!

UN NOU SIMPOZION INTERNAȚIONAL ONLINE, DE LA GRĂDINARI: „COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR”

Sâmbătă, 20 martie 2021 ora 17,00 (ora României) are loc, în sistem online, în direct pe IRIS TV, (https://youtube.com/c/IRISTVirinatirdea09) simpozionul cu tema: COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR. Jurnalromanesc.ro, jurnalmehedinti.ro și Informația de Severin sunt parteneri media.

Peste 9.000 de vârstnici, sprijiniți, în pandemie de Fundația Regală Margareta a României

9.061 de vârstnici sprijiniți pe perioada unui an de pandemie de Fundația Regală Margareta a României și partenerii săi; Ajutorul material și informații actualizate despre servicii din comunitate, principalele nevoi ale vârstnicilor în această perioadă; 365.000 de Euro investiți în acțiuni de ajutor pentru seniori, în perioada martie 2020-martie 2021

În urmă cu un an, în martie 2020, în contextul instaurării stării de urgență și al impunerii izolării sociale ca măsură de prevenție împotriva COVID-19, Fundația Regală Margareta a României a lansat Fondul pentru Vârstnici, un fond de urgență prin care a deservit nevoile a 9.061 de seniori singuri și vulnerabili, din mai multe zone ale țării, contribuind în acest fel la gestionarea crizei determinate de pandemie.

Situația mondială inedită a adus noi provocări pentru întreaga populație, dar mai ales pentru vârstnicii care trăiesc în condiții dificile de viață. Dacă mulți dintre seniori au primit sprijin moral și material din partea familiei sau a persoanelor din cercul lor social, în România, aproape o treime din cei 3,7 milioane de vârstnici, au înfruntat singuri provocările acestei perioade. Pentru aceștia, izolarea socială a însemnat lipsa accesului la servicii și produse indispensabile, iar distanțarea le-a adâncit sentimentul de singurătate.

Prin serviciul național Telefonul Vârstnicului, Fundația a identificat și a cartografiat în timp real nevoile urgente exprimate de vârstnici din toată țara, în perioada stării de urgență, între care: obținerea de ajutor material (alimente, medicamente, igienico-sanitare), solicitarea de informații despre serviciile disponibile în comunitate, îngrijire și sprijin practic la domiciliu, dar și informații medicale. Noile tipuri de solicitări adresate în perioada menționată au vizat facilitarea cumpărăturilor și consilierea psihologică prin telefon. Pentru a rezolva o parte dintre aceste nevoi, Fundația Regală Margareta a României a dezvoltat noi servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice și a suplimentat echipa de specialiști și voluntari, începând chiar cu 17 martie 2020.

În noul context social, Fundația a lansat campania de atragere de resurse pentru Fondul pentru Vârstnici, și a prioritizat una dintre misiunile proprii, aceea de a contribui la îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice din România. În acest sens, Fundația a activat o rețea de servicii sociale și de suport, a extinzând proiectele proprii și susținând ong-uri și initiative civice dedicate seniorilor aflați în dificultate.

Fondul pentru Vârstnici acționează prin 4 componente menite să rezolve diverse nevoi ale vârstnicilor:

• Telefonul Vârstnicului – singura linie telefonică de ajutor, gratuită accesibilă la nivel național;

• Fondul pentru Comunități – sprijin oferit ONG-urilor din țară pentru a implementa activități de ajutor pentru persoane vârstnice din comunitate;

• Acțiuni de solidaritate – ajutor material sau financiar pentru cei care trăiesc în condiții precare;

• Voluntari pentru vârstnici – acțiuni logistice realizate în sprijinul persoanelor vârstnice.

În perioada martie 2020 - martie 2021, la Telefonul Vârstnicului, s-a înregistrat un număr triplu de apelanți unici și un număr record de convorbiri. Astfel, 3.827 de seniori au avut 17.684 de convorbiri cu operatorii specializați în asistență socială, și au găsit răspunsuri la problemele cu care s-au confruntat. Echipa de asistenți sociali a răspuns cu suflet în fiecare zi, ascultând problemele vârstnicilor și identificând resursele și soluțiile disponibile pentru ei în comunitate, prin accesarea unei baze de 400 de instituții și furnizori sociali, publici și privați. Psihologii au acordat consiliere și sprijin emoțional, iar voluntari pregătiți de Fundație au oferit alinare celor au avut nevoie de un interlocutor, creând relații telefonice cu aceștia, prin serviciul de reapelare săptămânală. Pentru a răspunde tuturor solicitărilor, echipa Telefonul Vârstnicului, compusă în mod curent din 3 specialiști în asistență socială și 15 voluntari, a fost extinsă în contexul numărului record de apeluri, prin prestația part-time a 6 psihologi și alăturarea altor 8 psihologi în echipa de voluntari.

Principalele motive pentru care cei mai mulți dintre vârstnici au apelat linia specială, în perioada martie 2020-martie 2021, au fost nevoia de sprijin material (1.253 de solicitări) și nevoia de informații actualizate despre serviciile disponibile în comunitate (1.198 de solicitări). Alte solicitări exprimate de seniori au vizat livrarea cumpărăturilor, oferirea de îngrijire și sprijin practic la domiciliu, dar și obținerea de informații medicale, sprijin emoțional sau consiliere psihologică. Suplimentarea serviciilor Telefonului Vârstnicului a fost posibilă cu sprijinul Fundației Vodafone România, Johnson Wax, Hochland și Compania Națională Loteria Română.

Prin Fondul pentru Comunități, Fundația a sprijinit, în perioada martie 2020-martie 2021, 21 de ONG-uri ce desfășoară activități dedicate persoanelor vârstnice în 11 județe și care au ajutat 3.034 de seniori. Pentru 9 dintre aceste organizații, au fost oferite granturi cu o valoare cuprinsă între 3000 și 8000 de EUR, în funcție de numărul de beneficiari. Aceste granturi le-au permis să continue serviciile sociale de îngrijire la domiciliu, sprijn practic în locuință, dar și sprijin material și emoțional oferit seniorilor afectați de singurătate, imobilitate fizică, boli cronice, cu un trai precar sau cu o vârstă foarte înaintată. Acest sprijin a fost posibil și datorită implicării partenerilor, Fundația Orange, Alliance Healthcare, Metropolitan Life, SN Nuclearelectrica, PBG Management&Engineering și Qualicaps România.

Prin acțiunile de solidaritate, Fundația a fost alături de vârstnici din 14 localități, oferind un număr de 6.150 de pachete cu produse alimentare, de igienă personală, sanitare, paramedicale, de protecție, articole de încălțăminte sau tichete sociale. 400 de meniuri tradiționale și pachete cu alimente și produse de uz cotidian au fost oferite cu ocazia sărbătorilor de Paște și de Crăciun, cu ajutorul City Grill, Fan Courier, Mega Image, Avicola Buzău. Produse alimentare au fost oferite de-a lungul anului de Albalact, Lăptăria cu caimac, Orkla Foods și McDonalds, în timp ce Alliance Healthcare, Hartmann România, Ecco Shoes, Sabon Holdings și GG Diagnostica au oferit produse de igienă personală, articole de încălțăminte, dar și măști de protecție, atât de necesare în condițiile actuale. Sute de vârstnici au beneficiat, de asemenea, de tichete sociale sau pachete de ajutor, prin contribuția Fundației Vodafone România, Hochland România, Kaufland România și Compania Națională Loteria Română.

Campania Voluntar pentru Vârstnici, inițiată de Fundația Regală Margareta a României în martie 2020, și susținută de Kaufland România, a implicat 304 voluntari de toate vârstele, cu profesii diverse și din toate zonele țării. Aceștia au răspuns apelului Fundației și s-au implicat în diverse acțiuni logistice pentru a facilita accesul la cumpărături pentru 2.200 de persoanelor vârstnice. Echipe de voluntari din companii precum Hochland, Fan Courier sau Adobe s-au alăturat, de asemenea, pentru distribuirea pachetelor de ajutor la casele vârstnicilor singuri sau cu dificultăți materiale.

Implicarea și generozitatea românilor a făcut posibilă investirea unei sume de 365.000 Euro în diverse tipuri de ajutor material, practic sau emoțional oferit vârstnicilor din România prin Fondul pentru Vârstnici. Prin campania de strângere de fonduri Avem o dragoste de dat, sprijinită de agențiile de branding, comunicare și media Heraldist&Wondermarks, Conan PR și Zenith Media, Fundația Regală Margareta a României a mobilizat diverse tipuri de contribuții de la donatori, companii și finanțatori care au dorit să se alăture eforturilor dedicate vârstnicilor singuri. Publicul s-a putut implica pentru susținerea vârstnicilor prin transmiterea unui SMS cu textul SINGUR la 8844, donând astfel 2 Euro lunar.

Fundația Regală Margareta a României dorește să mulțumească partenerilor, sponsorilor și donatorilor prin video-documentarul realizat de Emotions Philms Production, în care regizorul Laurențiu Tomoroga surprinde singurătatea vârstnicilor, sentimentul acut de înstrăinare pe care aceștia îl trăiesc și sprijinul oferit de Fondul pentru Vârstnici, care aduce o rază de speranță într-un univers de multe ori întunecat.

Programul Fondul pentru Vârstnici continuă și în 2021, iar contribuțiile pot fi realizate prin SMS la 8844 cu textul SINGUR, pentru a dona 2 Euro lunar, sau prin sponsorizări din partea companiilor în contul RO77BACX0000000129312250.

Despre Fundaţia Regală Margareta a României

Înființată în 1990 de către Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, împreună cu tatăl său, Regele Mihai, Fundația Regală Margareta a României este astăzi o organizație neguvernamentală de elită care sprijină copii, tineri și vârstnici prin intervenții durabile, bazate pe schimbul de experiență și valori între generații. Fundația este una dintre puținele organizații non-guvernamentale care derulează programe sociale dedicate vârstnicilor, cu sprijinul voluntarilor, într-o abordare intergenerațională. Încă din anul 1993, Fundația a venit în sprijinul vârstnicilor din România prin proiecte menite să combată izolarea și singurătatea și să ajute la creșterea calității vieții acestora, precum Fondul pentru Vârstnici, Telefonul Vârstnicului, Centrele Generații, Seniorii Noștri, Clubul Seniorilor, Niciodată Singur, Campania Flori pentru Suflet. Astfel, peste 180.000 de persoane vârstnice au primit sprijin din partea Fundației de-a lungul timpului.

România a fost inclusă în Academia Recordurilor Mondiale din SUA, de către sălăjeanul Gabriel Lavrincic

România a fost pusă pentru a doua oară la loc de cinste pe harta recordurilor mondiale, de către sălăjeanul Gabriel Antoniu Lavrincic, care la data de 11 martie 2021 a fost inclus în Academia Recordurilor Mondiale din SUA (WORLD RECORD ACADEMY), cu unicul record mondial: cele mai multe scrisori primite în istoria omenirii.

Bursele oferite de România, înfloresc învățământul românesc din Ucraina

Programul burselor oferite elevilor români din Ucraina de către Guvernul României, prin Departamentul pentru românii de pretutindeni, produce efecte benefice. Şcolile româneşti din Ucraina atrag tot mai mulţi elevi datorită acestor burse. Din 2018, fiecare elev primeşte o bursă anuală de 200 de euro în cadrul unui program menit să încurajeze păstrarea identităţii lingvistice a românilor din afara graniţelor.

Programul burselor școlare pentru elevii etnicilor români din Ucraina începe să își arate valoarea și eficacitatea. În 2020, peste 5500 de elevi români din Ucraina au primit burse din partea Guvernului României, iar părinţii sunt mulţumiţi că pot cumpăra cu aceşti bani rechizite şi alte lucruri de care au nevoie elevii.

TVR Moldova a luat pulsul părinților români din Cernăuți, iar aceștia se arată extrem de mulțumiți. „Noi deja de 2 ani primim această bursă. Cunosc foarte multe cazuri când părinţi, aflând despre această bursă, au decis să -şi dea copii lor la o şcoală românească”, a precizat INA BOROVIC, părinte din Cernăuţi, Ucraina, pentru TVR Moldova.

Un alt părinte din Cernăuți, GLORIA MAXIMIUC, spune: „Pe banii obţinuţi, noi am cumpărat ghiozdan, rechizite şcolare, îmbrăcăminte, necesare pentru anul de învăţământ. Eu consider că este un proiect foarte reuşit, care merită continuat”.

Ideea autorităților române este privită ca fiind una excelentă, iar acestea au subliniat, în repetate rânduri, că susţinerea elevilor români din afara graniţelor rămâne o prioritate pentru Guvernul României.

„În anul 2018 au fost acordate burse doar elevilor de clasa I şi s-a dezvoltat gradual în anii următori. În anul 2021, ulterior obţinerii acordului părţii ucrainene cu privire la derularea programului de burse, vor fi demarate procedurile de emitere a Hotărârii de Guvern privind alocarea fondurilor necesare”, subliniază oficialii Departamentului pentru românii de pretutindeni, din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.

Reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina consider că ar trebui să primească burse şi profesorii care contribuie la promovarea şi studierea limbii române.

NICOLAE ŞAPCA, vicepreşedinte, Societate pentru Cultură şi Literatura Română în Bucovina, a declarant, pentru TVR Moldova: „La noi se studiază în şcoli, fie şi facultativ, istoria poporului români, după un program aprobat de ministerul învăţământului al Ucrainei. Nu este vorba că facem acest lucru doar pentru bani. Facem acest lucru pentru noi”.

MARIN GHERMAN, membru în Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina, a declarant, citat de TVR Moldova: „Considerăm că toate proiectele şi programele strategice importante pentru românii din Ucraina trebuie să fie finanţate şi sprijinite permanent şi să existe capitole financiare separate în Bugetul de stat”.

În 75 de localităţi din Ucraina funcţionează şcoli cu predare în limba română.

Un angajament pe termen lung

„Programul de burse acordate membrilor minorității românești din Ucraina reprezintă un angajament pe termen lung al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG-DRP). Acesta este integrat în strategia de sprijinire a eforturilor pe care românii din afara granițelor le depun pentru a-și păstra identitatea lingvistică. Continuarea acestui program este asumată explicit în Programul de Guvernare 2020-2024, fiind considerată o prioritate la nivelul politicilor pentru românii de pretutindeni. Beneficiarii acestor burse sunt elevii etnici români înscriși în școlile cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba maternă din statul vecin. Programul de burse s-a realizat anual, în baza unei Hotărâri de Guvern și cu acordul părții ucrainene, constituind astfel o materializare a dialogului deschis și constructiv, precum și a bunei cooperări care există în domeniul protecției minorităților între România și Ucraina. Pornind de la bunele practici identificate, SGG-DRP își manifestă interesul pentru extinderea programului și în alte țări. În cadrul dialogului permanent avut cu românii de pretutindeni, SGG-DRP pune la dispoziție tuturor celor care sunt interesați informații corecte și reale, în mod transparent, nu doar despre programul de burse dedicat elevilor etnici români din Ucraina, ci și despre alte acțiuni adresate, atât comunităților istorice, cât și diasporei”, susține Oana Ursache, secretar de stat al Departamentului pentru românii de pretutindeni.

Iată mai jos un material video difuzat de TVR Moldova:

http://m.tvrmoldova.md/social/scolile-romanesti-din-ucraina-atrag-tot-mai-multi-elevi-datorita-burselor-oferite-de-romania/

In Memoriam Experimentul Pitești: AJUTĂ ȘI TU la dezvăluirea crimelor contra umanității

Experimentul de frângere a sufletelor de la Pitești este acolo în istoria noastră și acest act de genocid fizic, mintal și spiritual este în procesul de a fii dezvăluit omenirii de către actori și un regizor a căror vocație este de a folosi arta filmului înspre redarea realităților de martiraj al românilor sub dictatura comunistă. Ajută la finalizarea filmului și donează! VEZI MAI JOS CUM POȚI DONA!

Victoria Baltag este primul regizor din România, aflata aproape de a realiza un film artistic de lungmetraj, cu fonduri din donații prin campanii de strângere de fonduri. Subiectul filmului, Experimentul Pitești, este unul dintre cele mai negre episoade din istoria României. De altfel, este realizat în memoria studenților care au pătimit la Pitești, între 1949 și 1951. Victoria a început să lucreze la acest proiect în 2014, a filmat în 2015, iar acum se află în post-producție.

Hai să o ajutăm și noi! Întră pe link-ul de mai jos și donează!

https://www.gofundme.com/f/the-hidden-story-of-the-pitesti-experiment-film

Mai jos găsiți informații despre regizorul român Victoria Baltag care își completează lungmetrajul despre Experimentul Pitești, o parte puțin cunoscută și întunecată a istoriei recente a României comuniste. Aflați cum să o susțineți în acest proiect fenomenal!

Below info about the Romanian director Victoria Baltag who is completing her feature film about the Pitesti Experiment, a little-known, dark part of Communist Romania’s recent history. Find out how to support her in this phenomenal project!

https://www.gofundme.com/f/the-hidden-story-of-the-pitesti-experiment-film

https://www.youtube.com/watch?v=0XP7u2bzGR8

Inițiativă promovată de Gabriel Gherasim

   Ministerbannernou1240x156v4

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…