Economistul american Jeffrey D. Sachs, profesor la Universitatea Columbia consideră că Serbia nu ar trebui să își accelereze cu orice preț aderarea la Uniunea Europeană. În opinia sa, Bruxellesul nu transmite în prezent semnale că ar fi pregătit pentru integrarea rapidă a Serbiei, iar Belgradul ar putea juca un rol important în promovarea unei Europe mai echilibrate, bazate pe cooperare și securitate colectivă.

Într-un amplu interviu acordat cotidianului sârb „Politika”, Jeffrey Sachs a analizat transformările majore ale sistemului internațional, ascensiunea Asiei, diminuarea influenței globale a Statelor Unite și perspectivele unei lumi multipolare.

Serbia ar trebui să își păstreze politica externă echilibrată

Potrivit economistului american, Serbia procedează corect prin menținerea unor relații constructive atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia și China, fără a fi obligată să aleagă între marile centre de putere.

„Serbia are dreptate să promoveze o politică externă echilibrată, care îi permite să colaboreze atât cu Europa, cât și cu Rusia și China. Problema este că însăși Uniunea Europeană ar trebui să mențină relații normale cu Moscova și Beijingul, în loc să le trateze exclusiv ca adversari strategici. Actualul val de rusofobie din Europa este, în opinia mea, irațional, periculos și contraproductiv”, afirmă Sachs.

Acesta consideră că Serbia ar trebui să facă parte dintr-o Europă „înțeleaptă și rațională”, însă apreciază că Uniunea Europeană traversează în prezent o perioadă în care deciziile sale geopolitice sunt insuficient fundamentate.

Lumea multipolară este deja o realitate

În analiza sa, Jeffrey Sachs susține că sistemul internațional traversează cea mai importantă transformare de la sfârșitul Războiului Rece.

Potrivit acestuia, perioada dominației globale exercitate de Statele Unite după 1991 se apropie de sfârșit, fiind înlocuită de o ordine internațională multipolară, în care Asia revine în centrul economiei mondiale.

Economistul argumentează că această evoluție este determinată de factori structurali precum demografia, dezvoltarea tehnologică și redistribuirea puterii economice către state precum China și India.

„Economia Chinei este deja mai mare decât cea a Statelor Unite dacă este măsurată în funcție de paritatea puterii de cumpărare. Asia produce aproximativ jumătate din produsul intern brut mondial și găzduiește peste jumătate din populația planetei. Nu asistăm la o anomalie, ci la revenirea la ordinea istorică tradițională”, explică Sachs.

Washingtonul nu acceptă noua distribuție a puterii globale

În opinia economistului, principalele tensiuni internaționale sunt generate de refuzul Statelor Unite de a accepta diminuarea propriei hegemonii.

Jeffrey Sachs apreciază că Washingtonul continuă să acționeze ca și cum ar fi singura superputere globală, încercând să își mențină influența prin presiuni economice, sancțiuni și alianțe militare.

El consideră însă că această strategie este incompatibilă cu noile realități economice și geopolitice și că proiectul unei hegemonii americane permanente este sortit eșecului.

Europa și-a diminuat autonomia strategică

O parte importantă a interviului este dedicată situației Uniunii Europene. Sachs susține că Europa și-a subordonat politica externă intereselor Washingtonului, renunțând la relațiile energetice cu Rusia, deteriorând relațiile economice cu China și angajându-se într-un amplu proces de reînarmare.

În opinia sa, aceste decizii afectează competitivitatea economiei europene și nu reflectă interesele pe termen lung ale continentului.

„Din punct de vedere geografic și economic, Europa aparține spațiului eurasiatic. Viitorul său firesc constă într-o cooperare pașnică cu Rusia, China, Orientul Mijlociu și Africa, nu în transformarea sa într-un avanpost militar occidental”, afirmă economistul american.

Acesta apreciază că o Europă cu o autonomie strategică consolidată ar putea deveni unul dintre principalii piloni ai unei ordini internaționale stabile și un actor important în promovarea păcii.

Conflictul din Ucraina și extinderea NATO

Referindu-se la războiul din Ucraina, Jeffrey Sachs afirmă că tragedia actuală este rezultatul incapacității Occidentului de a trata cu seriozitate preocupările de securitate exprimate de Federația Rusă în legătură cu extinderea NATO.

În ceea ce privește China, profesorul american apreciază că Beijingul urmărește în principal dezvoltarea economică și modernizarea tehnologică, utilizând comerțul și investițiile ca principale instrumente de influență internațională, și nu dominația militară globală.

Donald Trump și viitorul politicii americane

Comentând posibilul rol al fostului președinte Donald Trump, Sachs afirmă că acesta înțelege într-o anumită măsură că ordinea internațională unipolară se apropie de sfârșit.

Cu toate acestea, economistul apreciază că politicile comerciale și sancțiunile promovate de Trump contribuie, paradoxal, la accelerarea procesului prin care alte state caută alternative la influența Statelor Unite.

În opinia sa, fostul lider american nu dispune de o strategie coerentă pe termen lung și rămâne afectat de numeroase vulnerabilități politice.

Cele mai mari riscuri pentru securitatea internațională

Jeffrey Sachs avertizează că cea mai mare amenințare la adresa stabilității globale o reprezintă posibilitatea escaladării conflictelor dintre marile puteri.

El indică drept principale puncte de risc războiul din Ucraina, tensiunile din jurul Taiwanului și conflictele din Orientul Mijlociu, apreciind că oricare dintre acestea ar putea degenera într-o confruntare directă între state care dețin arme nucleare.

În același timp, economistul critică influența complexului militar-industrial din Statele Unite și Europa, despre care afirmă că promovează politici de confruntare, deși opinia publică susține, în majoritate, soluțiile diplomatice.

ONU și cooperarea internațională trebuie revitalizate

În final, Jeffrey Sachs pledează pentru revenirea la principiile care au stat la baza înființării Organizației Națiunilor Unite în 1945, respectiv cooperarea între state suverane și respectarea dreptului internațional.

El apreciază că lumea intră într-o nouă etapă istorică, în care nicio putere nu va mai putea impune singură regulile ordinii internaționale.

„Întrebarea fundamentală nu este dacă lumea multipolară va deveni realitate, ci dacă această transformare va avea loc pe cale pașnică sau prin confruntări între marile puteri. Viitorul trebuie construit prin dialog, respect reciproc și aplicarea consecventă a dreptului internațional. Numai astfel această schimbare istorică va reprezenta o evoluție și nu o catastrofă”, concluzionează economistul american.

Sursa: kosovo-online.com