Ivan Vrzogic
Corespondent jurnalromanesc.ro din Kladovo și Negotin
Nume cu rădăcină românească în Serbia de Răsărit
Când e vorba să determinăm numărul adevărat de români din Serbia, mai ales de români din sudul Dunării adică din Serbia de Răsărit, cea mai mare provocare este în primul rând că foarte puțini dintre ei nu se identifică că atare, și mulți dintre ei sunt deja asimilați.
Biserica vlahă din Muntenegru
Capitală istorică a Republicii Muntenegrul, Cetinje este un oraș istoric, plin de monumente istorice. Una dintre cele mai vechi biserici de aici este Biserica Vlaha, ridicată în jurul anului 1450.
Rezultatele recensământului în Serbia de Răsărit (județele BOR, ZAJEČAR, BRANIČEVO): scade numărul românilor declarați
Numărul de români declarați că atare scade aproape cu trendul populației generale și putem spune că e stabil deși foarte mic. Cu vlahii lucrurile sunt mult mai complicate. Cei mai mare număr de români din sudul Dunării nu se declară nici ca Români, nici ca Vlahi, ci pur si simplu ca Sârbi. Vă prezentăm rezultatele din Serbia de Răsărit!
Marinica Tepici, atacată etnic: „Dacă ea e româncă, nu poate conduce opoziția sârbă!”
Cântareața sârbă Jelena Kaleuša a atacat-o pe Marinica Tepić, unul dintre liderii marcanți ai opoziției din Serbia, deputat în Adunarea Națională a Serbiei, pe bază de apartenență etnică. Într-o scrisoare publică postată pe Instagram, cântăreața îi spune politicianului că nu poate conduce un partid sârb, dacă nu e sârbă, făcând trimitere la naționalitatea română a liderului opoziției.
RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA, o radiografie tristă a românilor din Valea Timocului
Minoritatea Națională Română din Serbia este împarțită în românii declarați și recunoscuți că atare în Voivodina și români din sudul Dunării, adică Serbia de Răsărit (Valea Timocului și Valea Moravei), unde autoritațile sârbe îi recunosc ca “Vlahi”. De fapt minoritatea națională Română în Serbia de Răsărit este împărțită în două părți – „Români” declarați ca atare (minoritate) și „Vlahi” autodeclarați ca atare (majoritate). Datele cu care se operează în public și care sunt prezente în presă și mass-media, în România, arată că în Serbia de Răsărit trăiesc în jur de 300.000 de Români. După ultimul recesâmânt doar 2.385 de persoane din Serbia de Răsărit s-au declarat că români și 21.013 de persoane s-au declarat ca vlahi.
RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA: Rezultate în Voivodina (Banatul de Mijloc) – partea a IV-a
Continuăm prezentarea situației din Voivodina și ne mutăm în BANATUL DE MIJLOC, cu municipalitățile din ZREJANIN, SECEANI și NOVI SAD. Județul Banatul de Mijloc a înregistrat, la recensământul din octombrie 2022, 157.711 locuitori. Și aici, populația a scăzut vizibil, în ultimii 20 de ani. Dacă în anul 2011 erau 187.667 de locuitori, în anul 2002 erau 208.465 de locuitori.
RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA: Rezultate în Voivodina (Banatul de Sud) – partea a III-a
Continuăm prezentarea situației din Voivodina, cu municipalitățile din PLANDIȘTE și OPOVO.
RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA: Rezultate în Voivodina (Banatul de Sud) – partea a II-a
Minoritatea națională română din Serbia, trăiește în două regiuni ale Serbiei – nordul Dunării, în Voivodina – precum și în Banatul sârbesc și în sudul Dunării, în Serbia de Răsărit (Valea Timocului și Valea Moravei). Continuăm prezentarea situației din Voivodina. După ce în prima parte am vorbit despre orașele Panciova și Vârșeț, continuăm cu ALIBUNAR, COVĂCIȚA ȘI KOVIN.
RECENSĂMÂNTUL DIN SERBIA: Rezultate în Voivodina (Banatul de Sud) – partea I
Minoritatea națională română din Serbia, trăiește în două regiuni ale Serbiei – nordul Dunării, în Voivodina – precum și în Banatul sârbesc și în sudul Dunării, în Serbia de Răsărit (Valea Timocului și Valea Moravei). În Serbia de Răsărit, minoritatea e împărțită în cei care se declară că români și cei care se declară Vlahi. Vom începe o serie de analize din toate aceste zone. În prima parte, vom vorbi despre VOIVODINA – orașele Panciova și Vârșeț.
Rezultatele ultimului recensământ din Serbia, date interesante! Scade numărul de români, dar și cel de vlahi
Rezultatele oficiale al ultimului recesâmânt al populației din Serbia, care a avut loc în perioada 1 - 31 octombrie 2022, au fost publicate pe data de 28 de aprilie 2023. Populația Serbiei, fără Kosovo, este de 6.647.003 locuitori. În comparație cu recesâmântul din anul 2011, când populația a fost de 7.186.862 de locuitori, se observă o scădere considerabilă de 539.859 de locuitori, adică o scădere procentuală de 7.51 la sută. Interesant este faptul că și numărul de români și de vlahi a scăzut comparativ cu recensământul precedent, cel din anul 2011.
