Contextul istoric în Serbia de Răsărit este destul de complicat și cu siguranța nu se poate sublinia într-un un singur articol. Dar trebuie să se știe că minoritatea națională română în Serbia de Răsărit niciodată nu a fost recunoscută că atare și, de-a lungul timpului putem trage concluzii amare: conștiința lor națională niciodată nu a fost dezvoltată, din motivul principal că niciodată nu aveau acces la învățământul în limba maternă și au fost de-a lungul timpului supuși unei asimilari drastice. Ca atare, rezultatele se văd astăzi.

Istoria recesămintelor în Serbia de Răsărit, în ceea ce-i privește pe etnicii Români – o dată recunoscuți ca Români, altă dată ca Vlahi, este foarte interesantă și arată în fel următor:

1921: Români (împreună cu Vlahii din Serbia de Răsărit): 219.720 (4.57% din populația dintre granițele Serbiei prezente, fără provincia Kosovo). Recesâmântul a fost efectuat după limbă maternă, nu după aprtenență etnică.

1948: Vlahi – 93.440 (1.47% din populație), Români (precum din Voivodina) – 63.630 (0.96% din populație);

1953: Vlahi – 28.047 (0.4% din populație), Români: 59.705 (0.86% din populație);

1961: Vlahi – 1.377 (0.02% din populație), Români: 59.505 (0.78% din populație);

1971: Vlahi - 14.724 (0.17% din populația), Români: 57.419 (0.68% din populație);

1981: Vlahi – 25.596 (0.27% din populație), Români: 53.693 (0.53% din populația);

1991: Vlahi – 17.807 (0.18% din populație), Români: 42.331 (0.43% din populație);

2002: Vlahi - 40.054 (0.53% din populație), Români: 34.576 (0.46% din populație);

2011: Vlahi - 35.330 (0.49% din populație), Români: 29.332 (0.41% din populație);

2022: Vlahi – 21.013 (0.32% din populație), Români: 23044 (0.35% din populație);

Dacă aruncăm o privire la datele recesăminelor în ultimi 100 de ani în Serbia, observăm că numărul de Români (împreună cu Vlahi) a scăzut cu aproximativ 80%, iar procentul lor în populația generală a scăzut de la 4.57% în anul 1921, la 0.67% acum. Observăm la prima vedere că numărul de Vlahi variază de-a lungul timpului, de la anul 1948, dar scade aproape constant. Cele mai corecte datel au fost publicate pe vremea comunismului cel mai accentuat, adică în anul 1948. Numărul de Români din sudul Dunării recunoscuți că atare a fost aproape de cel mai corect (deși și atunci subestimat). De atunci începe scăderea constantă, din diferite motive, dar cel mai important motiv este asimilarea prin diferite mijloace.

Observăm că după recesâmântul din anul 1961, Vlahii practic au dispărut, dar după aceea au revenit din nou. La fel, observăm că după recesâmântul din anul 2002, Vlahi au revenit din nou și numărul celor care se declară ca Vlahi a sărit cu 124.9%, în comparație cu recesâmântul din 1991. Așa ceva ar fi de mirare pentru toți cei care nu cunosc situația din zonă, dar trebuie știut că populația din zonă nu are nici acum cunoștință despre apartenența etnică clară, iari conștiința lor etnică și națională variază între Vlahi, Români și Sârbi.