Foarte interesante sunt rezultatele ultimului recensământ al populației, efectuat în luna octombrie a anului trecut! Din datele oficiale, publicate la finele lunii aprilie 2023, se observă o scădere foarte mare a populației generale, iar în ceea ce privește populația de români și vlahi, cele două minorități în care statul sârb i-a împărțit pe românii din Serbia de Răsărit, se observă o scădere în comparație cu recensământul din anul 2011. Vom analiza mai întâi aceste aspect, urmand ca la finalul acestui material să vă oferim datele complete pentru toate minoritățile declarate ca tare din Serbia.
Scad și românii, dar și vlahii, în același ritm cu întreaga populație a Serbiei
Așadar, dacă ne referim doar la ceea ce împreună ar fi trebuit să fie populația de etnici români din Serbia, dar care s-a împărțit dureros în români și vlahi, din totalul de 6.647.003 locuitori cât mai are astăzi Serbia, avem:
Români: 23.044, adică 0.35% din populația țării (la recensământul din anul 2011 am avut 29.332, adică 0.41% din populație); Observăm o scădere de 21,43 de procente.
Vlahi: 21.013, adică 0.32% din populația țării (la recensământul din anul 2011 am avut 35.330, adică 0.49% din populație). Observăm o scădere de 40.52%.
În Serbia de Răsărit (Valea Timocului și Valea Moravei) s-au declarat la recensământul de anul trecut 2.385 de români, în timp ce în anul 2011 au fost 2.640 de etnici Români declarați ca atare în Serbia de Răsărit. Mai exact, se observă o scădere de 9.66%, care putem spune că e mai mică în comparație cu cea a etnicilor români din Voivodina. Când vorbim despre Serbia de Răsărit ne referim la județele Bor, Branicevski, Zaiecarski și Pomoravski. Ceea ce e caracteristic pentru întreaga zonă respectivă este cunoscută că o zonă ce are tradițional o rată de emigrație mare. Trebuie știut că minoritatea națională română din zonă e împarțită artificial la Români (partea mică) și Vlahi (partea mare) și astfel au două consilii naționale: Consilul Național a Minoritații Naționale Române (CNMNR) și Consilul Național al Minoritații Naționale Vlahe (CNMNV).
În Voivodina, unde tradițional este cel mai mare număr de români declarați, pentru că aici nu funcționează împărțirea artificial în români și vlahi, ultimul recensământ indică un număr de 19.595 (1.13% din populația Voivodinei). La recensământul precedent, cel din anul 2011, numărul românilor declarați a fost de 25.410 său 1.32% din populația Voivodinei. Între cele două recensăminte, numărul de etnici Români din Voivodina a scăzut cu 5.815 persoane său cu 22.88%. În același timp populația generală în Voivodina a scăzut cu 9.92%. E evident că scăderea numărului de etnici Români în Voivodina este atât din motiv de asimilare, o parte mai mică din motivul de scăderii naturale (îmbâtrnirea populației), dar este pregnant și motivul de emigrației. În comparație cu recesâmântul din 2002 numărul de etnici Români din Voivodina a scăzut cu 35.58%, în același timp când populația generală din Voivodina a scăzut cu 14.36%.
Tabloul general al populației din Serbia, după etnie:
Sârbi: 5.360.239 său 80.64% din populație, (anul 2011: 5.988.093 sau 83.32% din populația); (- 10.48%);
Unguri: 184.442 său 2.77% din populație, (anul 2011: 253.899 sau 3.53% din populație); (- 27.36%);
Bosnieci: 153.801 său 2.31% din populație (anul 2011: 145278 sau 2.02% din populația); (+ 5.86%);
Romi: 131.936 sau 1.98% din populație, (anul 2011: 147.604 său 2.05% din populație); (- 10.61%);
Albanezi: 61.687 său 0.93% din populația (nu există datele comparative pentru 2011);
Slovaci: 41.730 său 0.63% din populație (anul 2011: 52.750 său 0.73% din populație); (- 20.89%);
Croați: 39.107 său 0.59% din populație ( anul 2011: 57.900 său 0.81% din populație); (- 32.45%);
Iugosloveni: 27.143 său 0.41% din populație (anul 2011: 23.303 său 0.32% din populație); (+ 16.47%);
Români: 23.044, adică 0.35% din populația țării (la recensământul din anul 2011 am avut 29.332, adică 0.41% din populație); Observăm o scădere de 21,43 de procente.
Vlahi: 21.013, adică 0.32% din populația țării (la recensământul din anul 2011 am avut 35.330, adică 0.49% din populație). Observăm o scădere de 40.52%.
Muntenegreni: 20.238 sau 0.30% din populație (anul 2011: 38.257 său 0.54% din populație)(- 47.1%);
Macedoni: 14767 sau 0.22% din populație (anul 2011: 22755 sau 0.32% din populația); (- 35.1%);
Bulgari: 12.918 sau 0.19% din populație (anul 2011: 18543 sau 0.26% din populația); ( - 30.33%);
Ruteni (Rusini): 11.483 sau 0.17% din populație (anul 2011: 14246 sau 0.20% din populația); (-19.39%);
Bunievaci: 11.104 sau 0.17% din populație (anul 2011: 16.706 sau 0.23% din populație); (-33.53%);
Ruși: 10.486 sau 0.16% din populație (anul 2011: 3247 sau 0.045% din populație); (+222.94%);
Gorani: 7.700 său 0.12% din populație (anul 2011: 7767 sau 0.11% din populație); (-0.86%);
Ucraineni: 3.969 sau 0.06% din populație (anul 2011: 4.903 sau 0.07% din populație); (-19.05%);
Sloveni: 2.829 sau 0.04% din populație (anul 2011: 4033 sau 0.06% din populație); (-29.33%);
Germani: 2.573 său 0.04% din populație (anul 2011: 4.064 său 0.06% din populația); (-36.7%);
Alții: 21.643 său 0.33% din populația (anul 2011: 17.558 său 0.24% din populație); (+23.27%);
Necunoscuți și nedeclarați: 458.347 său 6.89% din populație (anul 2011: 242.086 său 3.37%); (+89.33%).
Observăm că populația generală a Serbiei a scazut cu 7.51% și prima cauză se atribuie emigrației. Deși Serbia încă nu e membă UE, și formal nu există circulația liberă pentru cetățenii sârbi în UE, multe țări din UE, precum Germania, au relaxat condițile pentru aducerea muncitorilor străini și mulți cetățeni muncitori sârbi au plecat deja spre Occident. Să adăugăm că în țările occidentale există și emigrația veche din perioada fostei Iugoslavii, din anii 1960, 1970 și 1980, mulți cetățeni sârbi au acolo famili și rudele și atunci au găsit motiv să emigreze.
Când e vorba de apartenența etnică, la prima vedere observăm că aproape mare majoritate din etnii au picat în ambele categorii – numărul absolu și procentul din populație. Se observă că ritmul de scădere e cel mai rapid în Voivodina pentru toate minoritățile din zonă. Exemplu, minoritatea maghiară a scăzut cu 27.6% în ciuda tuturor eforturilor și sprijinului oferit de de Guvernul Ungariei. Guvernul Maghiar le oferă ungurilor din Voivodina și mecanizația agricola, și credite favorabile pentru deschiderea firmelor, și burse pentru copii, și sprijină cluburile sportive, dar și multe alte chestii, doar să îi motiveze să râmână în Voivodina, dar evident fără prea multe rezultate.
Românii de lângă Belgrad
Pe teritoriul administrative al capitalei Belgrad trăiesc 1.064 de români, adică 0.06% din populația administrativă a orașului Belgrad. În anul 2011 au fost 1.282 de etnici Români pe teritoriu a județului Belgrad sau 0.08% din populație. Românii de pe teritoriul orașului Belgrad sunt concentrați în așezarea Ovcea care geografic aparține Banatului, dar administrativ face parte de primaria urbană belgrădeană Palilula.
Un mare paradox
De foarte multe ori se spune că, neoficial, în Serbia de Răsărit trăiesc circa 300.000 de etnici români, dar numărul celor care se declară ca atare este de doar 2.385. Numărul celor care se declară ca Vlahi este 21.013. Se observă la prima vedere că numărul de persoane care se declară ca Vlahi a scăzut cu 40.52% una dintre cele mai mare scăderi. În comparație cu recesâmântul din anul 2002 numărul de persoane care se declară ca Vlahi a scăzut cu 47.54% adică s-a înjumătățit practic. În același timp numărul de Români nu a crescut deloc, atunci putem trage concluzii că în afară de motivul de emigrație, principalul motiv de scădere este că persoanele respective ori se declară ca Sârbi, ori refuză să se în vreun fel. Se observă că numărul de nedeclarați și necunoscuți în Serbia practic s-a dublat – de la 3.37% din populație în anul 2011, pânâ la 6.89% în anul 2022.
