Primul recensământ în Serbia a avut loc în anul 1856, când Serbia a fost principat autonom în cadrul Imperiului Otoman. Până la anul 1918 Serbia era doar în sudul Dunării și până atunci românii din Banat și Voivodina nu erau cuprinși la recesamantul din Serbia.
Anul 1856: au fost în total 104.343 de români care făceau 16.81% din populația Serbiei pe vremea respectivă;
Anul 1859: 122.593 de români. adică 14.47% din populația Serbiei;
Anul 1866: 127.545 de români, reprezentând 10,5% din populația Serbiei;
Anul 1884: 149.727 de români sau 7.87% din populația Serbiei. Aici trebuie de știut că după obținerea independenței, în anul 1878, în Serbia județele din sud, de la Niş până la Vranje (aproape granița cu Macedonia de Nord prezentă), au fost adăugate Serbiei și atunci procentul de români în populația Serbiei a scazut!
Anul 1895: 159.000 de Români său 6.43% din populația Serbiei.
După primul războiul mondial, în 1918, și Români din Voivodina încep să fie cuprinși în statistică și ca atare, în 1921 au fost 224.476 de Români;
În anul 1931, numărul de români era de 130.695. Aici se observă, pentru prima dată, scăderea drastică, pusă în primul rând pe seama asimilării. După al doilea război mondial asimilarea începuse să se accelerează, la fel ca și introducerea de categoriei de vlahi!
Anul 1948: numărul de români ajunge la 63.130 (împreună cu vlahii);
În anul 1953 este consemnat în statistici un număr de 59.705 de Români (0.85% din populația țării), și 28407 de Vlahi (0.4% din populația țării);
În anul 1961 erau 59.505 români (0.78% din populație) și 1330 de Vlahi (0.02%). Observăm aici că Vlahi au aproape dispărut și că români se considerau atunci doar cei din Voivodina.
Anul 1971: 57.419 români (0.68% din populație) și 14.724 de vlahi (0.17% din populație);
Anul 1981: 53.693 de români (0.58% din populație) și 25596 de vlahi (0.27% din populație);
Anul 1991: 42331 de Români (0.43% din populație) și 17807 de vlahi (0.18% din populație);
Anul 2002: 34576 de Români (0.46% din populație) și 40054 de vlahi (0.53% din populația).
Anul 2011: 29332 de Români(0.41% din populație) și 35330 de Vlahi (0.49% din populație).
Când ne uităm pe evoluția datelor observăm câteva lucruri:
1. Mai întâi că diviziunea s-a stabilit (indiferent cum e, artificială și ilogica), adică la nordul Dunării sunt Români, la sudul Dunării sunt Vlahi;
2. Numărul se români din Voivodina scade constant în mod natural, prin emigrații dar și asimilari. În același timp la ultimele două recensăminte numărul de vlahi a crescut cumva și nu e constant, ceea ce demonstrează cum conștiința națională a Românilor din sudul Dunării nu e ferm stabilită și fluctuează între Români, Vlahi și Sârbi.
La final trebuie să subliniem că identitatea vlahă se promovează de către statul sârb în sudul Dunării doar din motivul de a se face diferența și delimitarea de identitatea românească.
În aceste condiții, recensământul care urmează ar putea să fie unul cheie pentru minoritatea națională Română în sudul Dunării pentru determinarea vitorului.
