Când vorbim despre minoritatea românească din Serbia de Răsărit, la ce ne referim? Cine se poate considera că aparține minorității române? Cine sunt așa numiți „Vlahi”? Care sunt similitudinile și care sunt diferențele dintre ideologiile de 'vlahism' în Serbia de Răsărit și 'moldovenism' în Basarabia? Care ar trebui să fie rolul al statului român în păstrarea identității românești în Serbia de Răsărit?
După ultimul recensământ în Serbia de Răsărit, care avut loc în anul 2011, în Serbia de Răsărit, adică în sudul Dunării, au fost vreo 35.330 de „Vlahi” și vreo 2.600 de români. Motivul acestui eșec este crearea unei mari confuzii, în mare parte provocată și instigată și din partea partidelor și asociaților românești, care i-a determinat pe mulți români să se declare „Vlahi”.
Există și o explicație clară - conștiința națională a etnicilor români în Serbia de Răsărit niciodată nu e formată clar cum a fost în Voivodina, iar conștiința națională se formează prin învățământ și educație, ori învățământ în limbă maternă pentru românii din Serbia de Răsărit nu există din 1833 deloc și ei sunt supuși asimilării de vreo 200 de ani. Dar povestea e atât de lungă și cu aceste considerente abia începe.
Când vorbim despre minoritatea românească ne referim la cei care se declară ca români, nu la cei care au rădăcinile românești. Da, pentru că cei care au rădăcinile românești sunt vreo 300.000, chiar și mai mulți, dar majoritatea dintre ei nu se declară că atare, în afară de 2.600 de români, și o parte dintre cei 35.330 de „Vlahi”. Statul român trebuie să se lupte doar pentru cei care se declară ca români, și în niciun caz nu trebuie să încerce să convingă pe nimeni ca să se declare ca roman, dacă el său ea nu se simt că atare.
Care este rolul „vlahismului” și cum diferă de „moldevenismul” care se promovează în Basarabia
În primul rând ideologia de „moldovenism” se promovează de imperiul rusesc din anul 1812 când împăratul rus a cucerit Basarabia și în primul rând vrea să spună că Moldovenii sunt altceva decât Românii și limba „moldovenească” este altceva decât limba română. „Argumentul” cel mai des care se folosește este că limba „moldovenească” folosește alfabetul cirilic și ca atare e o limbă limbă separată.
E un argument destul de hazliu pentru toți lingviștii serioși, fiindcă, în primul rând, alfabetul e doar o convenție și nu are nicio legătură cu limba, adică alfabetul latin este ales din partea Academiei Române că alfabet oficial pentru limba română, din motivul că el corespunde cel mai bine cu sistemul fonetic a limbii române, dar la fel dacă altfel se hotărăște se poate folosi și alfabetul chirilic, și alfabetul grecesc, și cel arabic, și cel chinezesc. Totul va fi la fel pentru limba română! Plus că alfabetul chirilic nu are nicio legătură cu rușii, nici cu slavii, fiindcă e inventat de Chiril și Metodie, în secolul al IX-lea, aceștia fiind greci.
În fine în Kazakhstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kîrgîstan s-a folosit pe perioada Uniunii Sovietice alfabetul chirilic, deși limbile lor sunt limbile turcofone și n-au absolut nicio legătură cu limbă rusă, la fel ca și în Mongolia s-a folosit alfabetul cirilic. Dar în fine nu contează cum se numește limba română sau „moldovenească”, ea se folosește în Basarabia ! „Vlahismul” în Serbia de Răsărit, deși seamănă cu „moldovenismul”, are și mari diferențe. În primul rând, limba „vlahă”, în ciuda faptului că este creată cu scopul de afirmare a minorității „valahe”, de fapt nimeni nu o folosește! Nici creatorii ei nu o folosesc. Nici Consiliul Național Vlah nu conduce ședințe în limbă „vlahă”, ci în limba Sârbă! Un singur scop de creare a identității 'vlahe' și limbii 'vlahe' este ca să fie împotriva românismului. Adică 'vlahismul' se promovează din partea celor care sunt deja asimilați, care se declară ca Sârbi și celor care în majoritate nici nu mai vorbesc și folosesc o limbă, măcar că e denumită 'vlahă'.