cache/resized/ff86725122244b216a9620ab8bfe4626.jpg
VOIVODINA
După cum deja se cunoaște, rezultatele alegerilor pentru Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din
cache/resized/25d719098d25c26444fc2647f1bca423.jpg
SERBIA
Despre zona Balcanilor de Vest se vorbește poate pre puțin în ultima vreme, deși aici este o scenă de istorie mereu
cache/resized/295670c0b54ec0d096eeb7d285d60a5f.jpg
KLADOVO
Apar primele rezultate de la alegerile desfășurate duminică, 13 noiembrie 2022, în Serbia pentru desemnarea membrilor
cache/resized/79b3c26e1855efb7bc93a291354afc06.jpg
VOIVODINA
Duminică, 13 noiembrie 2022, românii din Serbia își vor alege membrii Consiliului Național al Minorității Naționale a
cache/resized/611e79baced808e9d8dead52ab55f6e7.jpg
DIASPORA
Nu prea mulți oameni în România, mai ales cei care trăiesc departe de granița cu Ungaria, știu că în Ungaria trăiește o
cache/resized/a249bf4f0c6b4db5d3d83cd7fffe9715.jpg
EVENIMENTE
Sărăcia său bogăția unui oraș său a unei țări cel mai negreșit se vede după starea locuințelor, caselor, blocurilor său
cache/resized/1610d76dbc025cd7fe72de1715a09874.jpg
EVENIMENTE
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), beneficiar al proiectului cu finanțare europeană și proprie,
cache/resized/87c1e894277d80212ba673d219eae650.jpg
DIASPORA
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat în perioada 14-16 octombrie 2022 o
cache/resized/03d57270157a7575ff66cee29418d7be.jpg
KLADOVO
Recensământul populației în comuna Kladovo se desfășoară fără probleme și până la această data peste 10500 de persoane
cache/resized/34681cfe185fddbcf511669951d2c82f.jpg
KLADOVO
Primă navă de croaziere a ajuns în portul Kladovo. Este vorbă despre „PRIMADONA”, sub pavilion austriac, care
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Romeo Crîșmaru Scris de  Aug 21, 2021 - 11780 Views

jurnalromanescTV: PE URMELE LUI BRANKO OLAR. Întâlnirea cu PERA KOSOVLJANOVIC, acordeonistul DUKATI

Urmăriți un material de excepție! VIDEO: 27 de minute de muzică populară inegalabilă și de destăinuiri tulburătoare despre marele BRANKO OLAR, pe care nu trebuie să le ratați! Destăinuirile acordeonistului de la DUKATI, magicul PERA KOSOVLJANOVIĆ! Povestea tulburătoare despre talent, dăruire și pasiune, despre dragoste pentru muzica populară românească continuă.

După un an și jumătate de la prima incursiune în zona în care a trăit și a cântat marele Branko Olar, ne întoarcem în Serbia pentru a continua povestea celui mai mare și mai îndrăgit interpret de muzică populară românească din Serbia, inegalabilul Branko Olar.

Demersul nostru jurnalistic s-a întrerupt brusc în martie anul trecut, când pandemia de COVID-19 a blocat întreaga Europă și când intrarea în țara vecină devenise imposibilă.

În toate satele românești din Serbia de Răsărit, dar și în România, amintirea acestui rapsod popular este vie și acum, la trei decenii de la moartea sa fulgerătoare și prematură. A încântat, timp de peste 20 de ani, mii și mii de oameni cu vocea sa caldă și cu melodiile autentice românești, al căror text era plin de mesaje profunde. A cântat despre dragoste, despre satul său natal, Slatina de Bor, despre bucurie, speranță și durere, dar și despre copilăria sa tristă, petrecută fără mamă. Tezaurul folcloric lăsat posterității de Branko Olar este unul impresionant, iar multe dintre melodiile sale se mai regăgăsesc și astăzi în repertoriul unor mari artiști populari din România. Drumul nostru pe urmele moștenirii impresionante lăsate de Branko Olar, a continuat într-o zi fierbinte de august, la Zajecar, acasă la unul dintre membrii formației Dukati, formația cu care Branko Olar a încântat sufletele românilor de pretutindeni. Este vorba de acordeonistul Pera Kosovljanovici. De fapt, cei care l-au acompaniat pe Branko, pe drumul către succes și legendă, trăiesc și astăzi. Chiar dacă majoritatea sunt la o vârstă venerabilă, iar unii nu mai cântă, amintirea lui Branko Olar este vie în memoria lor și încă îl mai plâng și astăzi. Pera este și omul care ne-a dezvăluit tainele numelui care a ajuns să facă istorie în zona Văii Timocului, peste două decenii, mai exact DUKATI, celebra orchestră a lui Branko Olar.

În urmă cu peste o jumătate de veac, din Slatina Borului pleca către cele mai înalte culmi ale consacrării ca interpret de muzică populară românească, unul dintre cei mai rafinați cântăreți, ce avea să răscolească inimile și sufletele a mii și mii de români. Cântecele sale, profunde și expresive, vocea inconfundabilă și sufletul cald și deschis l-au dus pe Branko Olar pentru totdeauna în conștiința românilor din Serbia și, de acolo, în cea a întregii românități. Branko Olar s-a născut în anul 1948 în satul Slatina, de lângă oarșul minier Bor. La doar 11 ani a rămas fără mamă, ucisă de boală cumplită și a fost crescut de bunica lui. Din acele vremuri cumplite a rămas o melodie care descrie sărăcia și disperarea în care a crescut marele artist: „Am crescut copil sărac!”

După un an și jumătate, marcat în cea mai mare parte de restricții cumplite, datorită pandemiei de COVID-19, m-am întors pe drumul Borului, cum ar fi spus marele Branko, în melodiile sale, pentru a continua să descopăr moștenirea acestui artist de excepție. Doar că de această dată, am dorit să fac cunoștință cu încă unul din membrii celebrei formații DUKATI, cea cu care Branko Olar scria istorie în urmă cu 30 de ani. Așa că, împreună cu un prieten, am ajuns mai întâi la Zajecar, la consulatul general al României. Cu ajutorul domnului consul general Marius Diloff, l-am găsit, în orașul cu o populație majoritară românească, pe acordeonistul atît de celebru din trupa lui Branko Olar, PERA KOSOVLJANOVICI. Este greu de descris emoția care te încearcă atunci când dai mâna cu o legendă, dar mai ales când acești oameni care au trăit alături de Branko Olar și au cunoscut toate culmile succesului, încep să povestească despre amintirea celui care i-a părăsit atât de fulgerător. Tot de la minunatul acordeonist am aflat și secretul numelui dat de Branko orchestrei sale de pomină, DUKATI. Numele vine de la denumirea celebrelor monede de aur austriece, ducații. Așadar o formație de aur, o adevărată nestemată a muzicii populare românești. Pera este cel de-al doilea membru al orchestrei DUKATI, cu care am avut plăcerea și onoarea să stau de vorbă, după ce anul trecut l-a întânlit, la Sanmarinovac, pe saxofonistul Dragan Pîrvulovici. Trebuie spus că în 1980, Branko Olar și câțiva muzicanți de mare valoare înființează Orchestra DUKATI, o formație etalon, cu care în următorii 11 ani cunoaște adevăratul succes profesional.

Acordeonistul de aur al Orchestrei Dukati trăiește în orașul Zajecar, iar pentru a ajunge acasă la el, trebuie să străbați străzile înguste și întortocheate ale micului oraș. Locuiește într-o casă cochetă, împreună cu soția sa. Ne-a primit cu brațele deschise și ne-a poftit înăuntru cu o grijă aproape părintească: „Intrați câta, că afără e zăpuc!”. Omul este o adevărată comoară, iar amintirea lui Branko Olar, cel împreună cu care a cutreierat Serbia de Răsărit, îi stârnește emoții puternice. Orchestra DUKATI, din care a făcut parte i-a marcat existența și i-a oferit cele mai frumoase experiențe de viață. Astăzi, Pera nu mai cântă, dar fiul său i-a moștenit talentul excepțional. Dar poveștile spuse de pera au un farmec aparte: cum a luat ființă DUKATI și de unde vine denumirea, cum au scos primul disc de vinil și cum au devenit celebri, toate acestea, precum și sentimentul pe care l-a avut la auzul cumplitei vești că Branko Olar a pierit.

Într-o discuție caldă și colocvială, Pera Kosovljanovici își amintește de anii de glorie ai Orchestrei Dukati, atunci când aceasta era condusă de Branko Olar. De la mica formație adorată la nunți și petreceri, DUKATI ajunge la momentul maxim de glorie atunci când este invitată la cea mai mare casă de discuri a acelor vremuri pentru a imprima primul disc de vinil. Prima melodie care a dat și titlul acelui album cu 12 melodii de colecție se numea „Rabdă inimă și taci!”. Pera povestește că după apariția acelui disc formația lor a ajuns pe cele mai înalte culmi, iar oamenii se înghesuiau să le cumpere albumul, dar și să îi vadă pe viu. Unul dintre cele mai elocvente episoade se petrece într-un sat din Valea Timocului unde, spune Pera, oamenii cumpărat discul de la magazin și apoi veneau în număr mare să îi vadă la o petrecere ce avea loc în acea localitate. Tot Pera ne dezvăluie și faptul că numele celebrei formații vine de la ducații de aur austrieci. De asemenea, Pera își mai amintește cum cântau peste tot, lipsind de acasă săptămâni întregi, iar oamenii erau vrăjiți de muzica lui Branko. Despre moartea lui Branko, în cumplitul accident de lângă Slatina-Bor, pera își amintește că mașina cu care a pierit Branko, o superbă Lada Jiguli, fusese a lui, dar i-o vânduse lui Branko. Tot el și prietenii lui l-au sfătuit pe Branko Olar să își ia permisul de conducere, gest regretat mai târziu chiar de către Pera. Magicul acordeonist nu a putut efectiv să vorbească prea mult despre cel care i-a fost cel mai apropiat prieten, Branko Olar, deoarece l-au năpădit lacrimile.

Vestea că Branko Olar a murit nu a fost crezută prima dată de către Pera, care ne spune că de mai multe ori s-a auzit, așa în glumă că a murit. De fapt, nimeni nu credea această nenorocire. Se pare că în ziua în care Branko a pierit în acel accident, el s-a întâlnit la Bor cu mai mulți prieteni, iar la plecare a dat mâna cu ei, ca și cum și-ar fi luat rămas bun. Unul dintre ei chiar l-a întrebat de ce îi salută așa ca și cum ar vrea să se ducă de tot. Mai mult, destinul a făcut ca Branko olar să moară în același loc în care s-a născut. Această întâmplare este confirmată și de către fiul său, Deni Olar. Mama lui Branko l-a născut în car, în timp ce mergea la munca câmpului, chiar în locul în care a avut loc accidentul, 43 de ani mai târziu.

Povestea lui Branko Olar este, deopotrivă, una tristă, dar și una optimistă. Deși a sfârșit tragic, în floarea vârstei, ca lovit de un crunt blestem, Branko a lăsat în urmă o moștenire imensă, inestimabilă și nepieritoare. Branko Olar este și va rămâne unul dintre cei mai mari rapsozi ai muzicii populare din Serbia de Răsărit. Să păstrăm mereu vie amintirea acestui om minunat!

Mai multe din această categorie: « EUGEN TOMAC A VOTAT ÎN VALEA TIMOCULUI

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…