Ziua de 31 august, Ziua Limbii Române s-a celebrat în foarte multe comunități ale românilor din afara graniței României. O astfel de comunitate este și Banatul istoric, Republica Serbia unde trăiesc aproximativ de 20.000 de români. Evenimentul de la Torac trebuia să fie organizat în curtea Casei Bănățene din localitate însă din cauza vremii nefavorabile, spre siguranța participanților și a invitaților, evenimentul a avut loc la Școala Generală ”George Coșbuc” din localitate grație doamnei directoare Renata Petrović.

N.R – Vă prezentăm o radiografie a activității unuia dintre cele mai importante structure destinate apărării drepturilor românilor din Serbia, Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia (CNMNRS), realizară de profesorul Mărioara Sfera, membru al acestui Consiliu. Analiza de mai jos aparține în exclusivitate distinsei doamne.

În perioada 22-29 iulie, anul curent, împreună cu șapte elevi de minoritate română și vorbitori ai limbii române am participat la tabăra ARC 2025, ediția a XVI-a, în județul Bistrița-Năsăud (Centrul de agrement Sângeoz-Băi) organizată de Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, via Consulatul României la Vârșeț, a Consulatului României la Zaječar și a Ambasadei României la Belgrad. O vacanță minunată și o experiență de neuitat!

Am petrecut opt zile minunate în România, alături de șapte elevi de minoritate română și vorbitori ai limbii române (Dariana Ivana Lazăr din Coștei, Anastasia Dolinga din Grebenaț, Samanta Șorgean din Petrovasâla, Isidora Colojoară din Coștei, Georgel Gârbaci din Sălcița, Leonardo Vulcu din Mesici și Filip Susa din Vârșeț).

Condițiile de desfășurare a taberei de anul acesta, spre deosebire de cea de anul trecut (Poiana Pinului 23-30 iulie care anul acesta este închisă) au fost incomparabile. Igiena în camere a fost în ordine, cu câte trei paturi și baie în fiecare cameră, mesele au fost bune, locul de desfășurare al activităților sportive și culturale a fost amenajat foarte bine.

Timp de o săptămână (7 nopți și 8 zile), elevii și tinerii din Voivodina (Banatul istoric) și cei din Serbia de Răsărit (din jurul orașului Bor), total 33, dintre care 3 coordonatori, alături de elevii și tinerii din Ucraina (un grup din Cernăuți și altul din Odessa), total 80 dintre care 9 coordonatori, și-au întărit legătura cu cultura română, s-au bucurat de experiențe memorabile de care-și vor aminti întreaga viață, au învățat să lucreze în echipă și să gândească creativ precum și să se adapteze la noi situații, abilități care le vor fi utile pe parcursul vieții.

De asemenea, am descoperit colțuri mirifice ale României (precum Lacul Colibița, unde ne-am bucurat de o croazieră minunată și Mănăstirea Piatra Fântânele), am vizitat Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud cu cele patru compartimente muzeale: Științele naturii, Istorie-arheologie, Etnografie și artă populară și Artă contemporană, un muzeu care îți taie răsuflarea și care este cu siguranță în rândul muzeelor europene. Doar la patrimoniul etnografic am putut vedea peste 6.000 de artefacte originale.

În ziua a șasea a taberei, am vizitat Casa Costumului Popular – Virginia Linul din localitatea Salva în confluența drumurilor din Maramureș, Cluj și Bistrița unde am putut auzi povestea costumului popular, a florilor și a culorilor îmbinate cu tradiția și concepția, producția și manufactura, arta și măiestria, dăruirea și continuitatea, imaginea și frumusețea, emoția și trăirea, bucuria și identitatea. În aceeași zi am vizitat și Muzeul Memorial George Coșbuc din localitatea Coșbuc și Casa Memorială cu Muzeul Memorial Liviu Rebreanu din Prislop-Năsăud.

Să intri în casa unde s-a născut marele poet român George Coșbuc și să intri în casa unde s-a născut marele romancier și nuvelist Liviu Rebreanu, este o experiență care ne va marca pentru întreaga viață.

În ultima seară, când a avut loc festivitatea de închidere a taberei, copiii s-au prezentat cu un program de cântece, jocuri, dansuri moderne, cor, recital, etc. Noi am pregătit poeziile „Rea de plată” și „Scumpă țară românească” - ambele de George Coșbuc și melodiile „Bade, pălărie nouă” și „M-o făcut mama așa” în interpretarea Isidorei Colojoară și Samantei Șorgean, îmbrăcate în port popular din Banat.

Noi, românii din diaspora suntem conștienți de efortul depus din partea DRP pentru a organiza programul taberelor în intervalul 1 iulie – 2 septembrie (nouă serii consecutive de câte 8 zile în nouă tabere pentru cca 7000 de elevi și tineri din afara României) și suntem conștienți de valoarea financiară a acestui prioiect, astfel că aducem mulțumiri Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și tuturor oamenilor implicați întru buna desfășurare.

Noi, românii din comunitățile istorice am beneficiat și de transport organizat din partea DRP (Republica Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Albania, Ungaria, Bulgaria) în schimb toți ceilalți din diaspora trebuiau să vină până la București pe costul propriu de unde au fost mai apoi repartizați în tabere.
Toți copiii au primit un rucsac de bun venit cu un conținut bogat, diplomă de participare și câte o carte din literatura română.

Mărioara Sfera, prof. de limba și literatura română și limba latină Liceul de chimie și medicină Vârșeț