cache/resized/a4e88a5b78aeb527c2df22102a27cc9a.jpg
KLADOVO
Una din tablele interactive achiziționate de către Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia
cache/resized/8a9927a490e089b9a9849b1096d2daea.jpg
UCRAINA
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) apreciază efortul, implicarea, dedicația, corectitudinea și buna
cache/resized/e9d09dadc55e0a8a65a023d5b57aba18.jpg
UCRAINA
O delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni condusă de secretarul de stat Ovidiu Burdușa s-a aflat
cache/resized/b3dda5bd0a9e54240e29d9e19947ee9c.jpg
CHISINAU
Ceea ce până acum ceva timp părea doar un vis, a devenit realitate în măreața și istorica zi de 15 noiembrie 2020. Este
cache/resized/b6ca3a452458e61e834b2caa33f94227.jpg
DIASPORA
La Iași au fost lansate, de către Primăria Municipiului Iași, Școala Informală de IT și BCR Social Finance IFN SA, două
cache/resized/1ac176b8ea3044ef845003d589298b87.jpg
VOIVODINA
În bilanțul binefacerilor din această toamnă își găsește un loc anume și Revista de Filologie, Limbă, Literatură și
cache/resized/ae8abc5188f057413dcc38123a3afbc6.jpg
KLADOVO
Urmăriți o nouă producție jurnalromanescTV! Cum trăiesc românii din Serbia cumplitele vremuri ale pandenmiei COVID-19?
cache/resized/b9d3fbfa85e880d7d8d3e52e30f9595f.jpg
CHISINAU
Diaspora moldovenească a furnizat, pe 1 noiembrie 2020, cea mai mare surpriză a alegerilor prezidențiale. Maia Sandu a
cache/resized/773ad124d6604049fb355f1bb343bb7d.jpg
CHISINAU
Diana Crudu este o tânără româncă din Basarabia care a fost pedepsită de rușii și de comuniștii locali pentru a fi
cache/resized/dbb2f54c836e9fb0c42f7a49e1c11cc8.jpg
EVENIMENTE
Fundația Culturală Ideea europeană lansează proiectul de anvergură europeană Cultura acasă, cu sprijinul Administrației
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Romeo Crîșmaru

Romeo Crîșmaru

 

Tablă interactivă donată Școlii din Podvrška

Una din tablele interactive achiziționate de către Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia (CNMNRS), în cadrul unui proiect finanțat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a ajuns zile trecute în localitatea Podvrška, la școala unde s-au implementat primele cursuri de limba română cu elemente de cultură națională din Serbia de Răsărit.

Școala general din satul Podvrška, ce aparține comunei Kladovo este prima școală care în anul 2013 a intrat în programul cursurilor oficiale de limba română cu elemente de cultură națională. Pentru elevii care învață aici limba română, dar nu mai, CNMNRS a trimis una dintre tablele interactive achiziționate în baza unui proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Școala a fost aleasă cu ajutorul domnului Tihan Matasarevici, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia.

„Am fost onorat să îl reprezint pe domnul președinte al CNMNRS, Daniel Magdu, la predarea către școala din satul Podvrška comuna Kladovo a unei table interactive pentru copiii care învață limba română. Activitatea aceasta este realizata prin proiect din partea DRP, prin CNMNRS”, a declarat Tihan Matasarevici, membru al CNMNRS, prezent la evenimentul festiv de predare a materialelor didactice.

Potrivit lui Matasarevici, după Școala gimnazială „Ljubica Radosavljevic” din Podvrška, va urma o donație similar și la școala „Vuk Karađić′′ din Kladovo.

 

Bursele elevilor români din Ucraina: DRP va verifica fiecare dosar în parte

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) apreciază efortul, implicarea, dedicația, corectitudinea și buna credință a asociațiilor partenere care în condițiile grele, create de pandemia COVID-19, au făcut posibilă colectarea dosarelor de bursă de la părinți și reprezentanții legali ai elevilor. În același timp, DRP apreciază ca bune practici în domeniul comunicării publice formularea sesizărilor strict bazate pe dovezi obiective, referindu-se la o scrisoare deschisă a Alianței Societăților Național-Culturale a românilor din Ucraina, care a cerut să fie oprit proiectul de acordare de burse în legătură cu unele nereguli identificate.

Potrivit scrisorii deschise, „Alianța Societăților Național-culturale a românilor din Ucraina consideră inadmisibil, Strigător la Cer, acordarea de burse copiilor care studiază în clase cu predare în limba ucraineană”, „Circulă vorbe urâte că de acest proiect de burse beneficiază copiii din școlile 100% ucrainene, părinții cărora au făcut o înțelegere cu câțiva directori (necinstiți) ai școlilor cu predare în română. Iar directorul, contra cost scrie o adeverință că copilul face parte din școala lui”. Potrivit scrisorii, în care se mai spune că „Alianța nu are dovezi, dar este convinsă că așa posibilitate poate exista și cerem să fie luate măsuri”. 

Secretarul de stat Ovidiu Burdușa, în răspunsul DRP din 23.11.2020, menționează că Comisia de evaluare verifică fiecare dosar și cerere, însă DRP va face demersurile necesare în baza oricărui caz sesizat pentru care vor fi primite „dovezi obiective” cu privire la neregulile observate.

De asemenea, DRP consideră ca fiind sănătoasă o comunicare bazată pe dovezi și probe. „Asumarea acestor bune practici constituie pentru DRP o condiție a dialogului cu orice partener”. Ovidiu Burdușa menționează că beneficiarii de burse sunt elevii etnici români înscriși în clasele I-III în școlile cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba maternă. DRP consideră că toți elevii români din Ucraina trebuie susținuți să își păstreze identitatea lingvistică în cadrul școlii. De asemenea „DRP ia în considerare conținutul lingvistic specific limbii române, indiferent de denumirea atribuită acestuia”, ceea ce deschide posibilitatea acordării de burse în sudul Basarabiei.

DRP a adus mulțumiri asociațiilor care au sprijinit acest proiect: Organizația Civică Malanca de la Crasna, Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, Uniunea Tinerilor Români din Transcarpatia, Uniunea Regională din Transcarpatia Dacia, Organizația Publică Asociația Românilor din Izmail „Gavriil Musicescu”.

Ovidiu Burdușa precizează că operațiunile din cadrul procesului de acordare a burselor sunt prevăzute de procedura Ordinului Secretariatului General al Guvernului privind controlul managerial intern, având un înalt grad de încredere.

Reamintim că o delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni condusă de secretarul de stat Ovidiu Burdușa s-a aflat zilele acestea la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației și Siret pentru a prelua dosarele de burse pentru elevii etnici români din Ucraina care studiază la școli în limba română sau cu predarea limbii române ca limbă maternă. Dat fiind contextul special provocat de pandemia cu noul coronavirus, oficialii DRP au ridicat personal dosarele pentru a le aduce la București, unde vor fi evaluate.

Anul acesta, peste 5.000 de elevi etnici români din clasele I-III din Ucraina beneficiază de burse în valoare de 1.000 de lei/elev, oferite de DRP. În acest sens, Guvernul României a adoptat proiectul de Hotărâre privind suplimentarea cu 6.000.000 de lei a resurselor financiare ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în scopul acordării de burse de studiu elevilor etnici români înscriși în clasa I, a II-a și a III-a, în anul școlar 2019-2020.

În timpul unui interviu din iulie 2020 pentru Agenția BucPress din Cernăuți, secretarul de stat Ovidiu Burdușa a menționat că această inițiativă a statului român a contribuit în mod semnificativ la creșterea numărului de etnici români care doresc să își înscrie copiii în unitățile de învățământ cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina.

În același timp, proiectul acordării de burse a fost ținta unor atacuri în presa ucraineană, inclusiv prin diseminarea de știri false.

Dosarele de burse, preluate de o delegație a DRP

O delegație a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni condusă de secretarul de stat Ovidiu Burdușa s-a aflat zilele acestea la punctele de trecere a frontierei de la Sighetu Marmației și Siret pentru a prelua dosarele de burse pentru elevii etnici români din Ucraina care studiază la școli în limba română sau cu predarea limbii române ca limbă maternă.

Miracolul MAIA SANDU

Ceea ce până acum ceva timp părea doar un vis, a devenit realitate în măreața și istorica zi de 15 noiembrie 2020. Este o zi care va rămâne pentru totdeauna în istoria republicii surori de peste Prut, în țara furată cu nerușinare de sovietici. De ani și ani de zile biata republică ruptă din trupul României Mari se zbate în ghiarele unui regim ticălos, anacronic, corupt și, peste toate acestea, comunist până în măduva oaselor. Și, tot de ani și ani de zile, o mână de oameni curajoși, patrioți și pro-europeni se luptă cu bolșevicii. Dar, de această data, au reușit să învingă balaurul! Dumnezeu să binecuvînteze Moldova noastră!

Pe scurt, istoria arată cam așa: Candidata PAS, Maia Sandu a câștigat detașat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, ea având un avans de peste 15 puncte procentuale după numărarea a 100% de procese verbale, obținând 57,75%. Astfel, Maia Sandu devine prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova. Contracandidatul său, candidatul independent, Igor Dodor, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a fost votat de 690.139 dintre alegători, respectiv 42,25%. Maia Sandu a fost aleasă de 943.486 de cetățeni, devenind astfel, primul președinte al țării votat de un număr atât de mare de alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova s-au prezentat la urne 1.633.625 alegători. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, în cadrul celor 139 de secții de votare constituite peste hotare și-au exercitat dreptul constituțional de vot – 262.739 de alegători, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de votanți de la organizarea secțiilor de votare peste hotare.

Ce putem reține de aici? Că diaspora moldovenească, acești minunați frați ai noștri, plecați de acasă de răul unor regimuri pro-ruse sau corupte până în măduva oaselor, care îi aduseseră în pragul sărăciei, și-a salvat patria și, în același timp, au salvat și spiritul românesc ce fusese aproape ucis între Prut și Nistru. Mai mult decât atât, este cea mai mare prezență la vot din istoria modernă a Republicii Moldova, iar Maia Sandu a primit aprope un million de voturi. Victoria primei femei președinte din istoria tragică a micii republici românești este una detașată, la o diferență de peste 15 procente, iar următorul pas ar putea fi înfrângerea comuniștilor lui Dodon și în Parlament.

Imediat după aflarea rezultatelor finale, ba chiar înainte de acest moment, când semnalele erau deja clare, toți liderii lumii democrate au salutat cu mult respect și admirație victoria doamnei Maia Sandu. Iar această victorie este cu adevărat un miracol, un moment de cotitură de la care Republica Moldova ar putea privi din nou către Europa. Asta, după ce i se înroșiseră ochii plânși, întorși cu forța către Mama Rusie!

Miracolul Maia Sandu înseamnă, însă, cu mult mai mult decât un simplu scrutin prezidențial. Maia Sandu este femeia luptătoare care a reușit să creeze acea emoție supraomenească ce a clintit poporul, l-a trezit din adormire și i-a redeșteptat speranța. Activitatea politică a Maiei Sandu, scurta, dar profunda sa experiență în funcția de prim-ministru, încrederea în oameni și credința că va ajunge acolo unde și-a dorit, toate acestea au mișcat din temelii o națiune, au trezit spiritul românesc adormit al moldovenilor și au produs marea schimbare.

Evident că greul de abia acum începe, iar Maia Sandu va fi, așa cum foarte frumos a numit-o un mare analist politic, femeia ce va trebui să urce acum Golgota. Maia Sandu va trebui să se lupte crâncen cu ultimele rămășițe ale comunismului lăsat moștenire lui Dodon de căte Voronin, va trebui să lupte cu fiara de la Răsărit care și-a arătat deja colții, prin mesajul de felicitare plin de subînțelesuri, transmis de Vladimir Putin („Sper că activitatea dumneavoastră de șefă a statului va contribui la dezvoltarea constructivă a relațiilor dintre țările noastre. Acest lucru, fără îndoială, ar satisface interesele fundamentale ale popoarelor din Rusia și Moldova”). Doar că pentru această mândră și ambițioasă doamnă politician, pentru magnifica MAIA SANDU, niciun obstacol nu va fi prea mare. Ea va învinge sistemul, așa cum l-a învins pe Dodon, la jumătatea lui Brumar.

Nu se așteaptă nimeni ca situația din Moldova să se schimbe radical chiar de mâine și nici ca Moldova soră de peste Prut să vireze brusc către Uniunea Europeană. Drumul lung și anevoios, chinuitor, abia de acum începe! Doar că MIRACOLUL MAIA SANDU ne dă posibilitatea să răsuflăm în sfârșit ușurați și să ne reîntoarcem fața către frații pe care îi văzusem deja sfâșiați de Marele Urs de la Răsărit, pierduți pentru totdeauna și împăcați cu soarta lor atât de crudă. Poate că moldovenii rămași acasă, manipulați, sărăciți, dezamăgiți de guvernele rapace ale lui Plahotniuc se obișnuiseră cu idea că nu mai scapă de comuniștii lui Dodon, dar diaspora a reușit să taie nodul gordian, să reaprindă speranța și să își pună toate speranțele europene în MAIA SANDU. Iar Maia Sandu nu îi va dezamăgi!

Firava, gingașa, delicata și, la prima vedere, fragila Maia Sandu s-a dovedit a fi, dimpotrivă, mai tare ca o stâncă, mai puternică și mai tenace decât toți bărbații politici ce s-au perindat prea degeaba în ultimele trei decenii pe la conducerea Republicii Moldova. Unii s-au grăbit să spună că victoria Maiei Sandu va reaprinde speranța UNIRII. Personal, nu cred încă în unirea propriu-zisă, dar cred cu tărie într-o unire la nivel European. Dacă Maia Sandu va duce Moldova în UE, atunci e clar că unirea se va face simbolic și definitiv!

Informare Digital People si Code4Home - programe pentru romanii din diaspora

La Iași au fost lansate, de către Primăria Municipiului Iași, Școala Informală de IT și BCR Social Finance IFN SA, două proiecte-pilot care își propun stimularea reîntoarcerii în Iași a persoanelor din diaspora, prin intermediul unor programe de reorientare profesională specializate pe diverse tematici din sfera IT& software. Vezi detalii la rubrica „Descarcă atașamente”, la finalul textului!

Cele două proiecte supuse analizei dumneavoastră sunt:

1. Digital People – un program care face legătura între persoanele afectate de criza generată de pandemia COVID-19 (mulți provenind din rândul românilor din diaspora care și-au pierdut locurile de muncă în străinătate) și companiile care angajează specialiști din domeniul IT. Companiile care angajează absolvenți ai acestui program vor beneficia de anumite scutiri de impozite. În cadrul acestui program, beneficiarii au ocazia să învețe noțiuni digitale noi, aliniate cu cerințele actuale ale angajatorilor.

2. Code 4 Home (proiect dedicat exclusiv cetățenilor români din diaspora) – linia de cod care te duce acasă – un program dedicat tinerilor ieșeni plecați în străinătate cu scopul susținerii reîntoarcerii lor în România, prin oferirea unui sistem complet de informare, suport (prin programe locative și oportunități creditare preferențiale) și training, în vederea reorientării lor profesionale către domeniul IT.

Programul Digital People pornește de la prezumția că multe din societățile la care lucrează se pot confrunta cu necesitatea de a face disponibilizări, cursurile de reorientare profesională oferite putând fi benefice reintroducerii acestora în piața muncii.

În ceea ce privește programul Code4Home, românii din diaspora sunt încurajați să urmeze acest program dedicate românilor plecați peste hotare, în vederea susținerii reîntoarcerii lor acasă, prin oferirea unui pachet de relocare/ sistem complet de informare, suport (prin programe locative și oportunități de finanțare preferențiale) și training în vederea reorientării profesionale către domeniul IT & Software.

LOGOS 6 – ÎNTR-O TOAMNĂ CUM NU A MAI FOST ALTA

În bilanțul binefacerilor din această toamnă își găsește un loc anume și Revista de Filologie, Limbă, Literatură și Folclor „Logos”, nr. 6, care a văzut lumina tiparului în luna septembrie a anului în curs. Este imposibil să fie lipsită de atenția cititorilor, pentru că în paginile ei se află tot mai multe inscripții, care delimitează o lepeză de interese survenite din diferite colțuri ale lumii. (Numărul 6 al revistei LOGOS poate fi descărcat la finalul articolului, rubrica „descarcă atașamente”).

Împărat sau om de rând, cel mai fericit este cel ce-și găsește fericirea acasă.
J.W. Von Goethe

O înțeleaptă zicală românească ne aduce aminte că Toamna se numără bobocii!

Dacă depășim măcar și pentru o clipă temerile din noi și din jur, ne vom bucura și în această toamnă, o toamnă cum n-a mai fost alta, de bunurile materiale și spirituale care au ieșit la lumina zilei acasă sau în lumea cea mare, în pofida fierbințelilor impuse de vreme și vremuri.

În bilanțul binefacerilor din această toamnă își găsește un loc anume și Revista de Filologie, Limbă, Literatură și Folclor „Logos”, nr. 6, care a văzut lumina tiparului în luna septembrie a anului în curs. Este imposibil să fie lipsită de atenția cititorilor, pentru că în paginile ei se află tot mai multe inscripții, care delimitează o lepeză de interese survenite din diferite colțuri ale lumii.

Așadar, „Logos” 6 continuă să „vorbească” în mai multe limbi (română, sârbă, franceză, italiană, rusă, germană, engleză, poloneză), să aducă la masa comună a prieteniei și însemnelor contemporane numeroși colaboratori, unii deja cunoscuți, alții dornici de a ne împărtăși trăiri și preocupări noi. Rămâne și pe mai departe în grija Editurii Societății de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia și a partenerului său loial - Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, România, precum și a structurilor internaționale de conducere și redactare.

Cel mai proaspăt număr al revistei „Logos”, prima și unica revistă de filologie a românilor din Serbia, se îndreaptă către publicul cititor cu un corpus eterogen de texte, însoțite de fotografii și ilustrații. Cele 256 de pagini personalizează abilități științifice, puncte de vedere, evenimente, atitudini multiculturale, pășiri cugetate ... care își găsesc relevanță în cele treizeci și cinci de contribuții scriitoricești. Bogăția de rubrici (19 ) exprimă și ea emergența sporită a revistei, în calitate de promotor al domeniilor care i-au dat nume (Filologie, Limbă, Literatură și Folclor).

Un cuvânt înainte și Un punct de vedere alcătuiesc conținutul primelor pagini ale revistei. Prin intermediul acestora, redactorul-șef și responsabil Lucian Marina oferă primele informații despre structura tematică a revistei nou apărute, iar apoi conturează itinerariul parcurs de „Logos” de la lansarea primului număr (iulie 2016) și până în prezent. Apariția, momentele devenirii și ale dezvoltării „Logos”-lui în contextul acțiunilor culturale ale Societății de Limba Română din Voivodina, Republica Serbia, rânduiala internă și caracterul său inedit rămân reperele articolului Noi râuri de cuvinte ale Revistei „Logos”.

Între podoabele primelor pagini ale revistei se află și câteva mesaje de apreciere și prețuire, adresate de specialiști care ne observă și ne văd zâmbetele și, deopotrivă, mâhnirile. Nicolae Grigore Mărășanu, Ela Bălescu, Melania Rusu Caragioiu, Ligya Diaconescu, vă asigurăm că dialogul cu dumneavoastră ne sporește încrederea în noi și ne dăruiește semeție!

În urma inițierilor, se deschide orizontul de preocupări al publicației, aducând în fața cititorului opiniile și rezultatele mânuitorilor de condei.

Cel dintâi moment semnificativ se petrece în Restitutio in integrum, alături de poetul Valentin Mic, un iscusit creator al versului de acasă, care de această dată și-a asumat misiunea de a reconstitui atmosfera în care a avut loc Memorialul Radu Flora. Tradiționala manifestare cultural-științifică, dedicată operei și vieții cunoscutului om de știință Radu Flora, a avut loc și în acest an, însă în condiții speciale, specifice zilei de azi. Atât cuvintele cât și fotografiile exprimă cu fidelitate imaginea zilei de 5 septembrie 2020, când a avut loc evenimentul în cadrul căruia martorii oculari au asistat și la instalarea unei plăci memoriale pe casa părintească a lui Radu Flora. Spre cinstirea memoriei scriitorului, profesorului, omului de știință Radu Flora s-au zămislit și versurile poeziei Divinitate, semnate de Lucian Marina.

În focarul revistei „Logos” și În focar sunt rubricile care ne conduc spre comorile literaturii naționale, oferindu-ne prilejul de a reînnoi și recompune sensuri, idei, mozaicul trecutului, cel demn de cinstire. Trei articole impresionante, precum: Interviu cu Mihai Eminescu după 170 de ani de la naștere (interviu virtual), Ion Budai-Deleanu, la două secole de eternitate, autor prof. dr. Nicolae Iuga (București) și Teoria metaforei la Lucian Blaga, de prof. Ionel Narița (Timișoara) transferă înspre noi reîntregiri benefice despre scriitorii români cu aureole strălucitore și emblematice mai sus amintiți.

Rubrica Memento se transformă într-un vast capitol, pe care autorii: Zenovie Cârlugea (Drobeta- Turnu Severin), Catinca Agache (Iași) și Adrian Dinu Rachieru (Timișoara) l-au dedicat poetului și traducătorului Ion Miloș, a cărui dorință-țipăt, aceea de a-și dormi somnul de veci în pământ românesc, nu s-a împlinit niciodată. Ion Miloș, al nostru și al lumii, a slujit cu demnitate la altarul culturii române, lăsând în urma sa o operă bogată, care relevă atât drumul propriu al poetului, cât și efortul continuu al traducătorului de a face literatura română cunoscută și recunoscută în spațiul european. Ion Miloș, așa cum îl știm, sau nu-l știm, a cunoscut Durerea de a fi român (Adrian Dinu Rachieru, Editura Semne, București, 2010), iar opera sa consacră o profesiune de credință unde iubirea și viața – cele adevărate – răzbat ca simboluri perene și nealterate de sub crusta amărăciunii împietrite de indolența și de cinismul realității cotidiene (Christian Tămaș).

Cea de-a 26 ediție a Târgului Internațional de Carte de la Novi Sad, care a avut loc în perioada 3-9 martie 2020, a fost una dintre puținele manifestări culturale de amploare ale acestui an dificil pentru omenire. În cadrul rubricii Novi Sad Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, Lucian Marina, președintele Societății de Limba Română din Voivodina și Andrei Matei Bancu, secretar al Asociației Culturale „Constantin Brâncuși” din Timișoara, oferă cititorilor informații și opinii despre acest eveniment cultural semnificativ.

Două eseuri inedite, cuprinse în rubrica Eseu, privesc spre orizonturi îndepărtate, conturând aspecte culturale specifice, imagini, simboluri ..., luminate din grija autorilor Cosmin Lotreanu, consul general al României la Trieste și Mirian Caloretti Castilio din Lima (Peru). Așadar, Sistemul educativ în Algeria Franceză de la o constantă a asimilării la o tardivă integrare și El erotismo en las culturas latinoamericanas sunt titlurile care deschid, desigur, noi perspective de diluare a barierelor geografice și lingvistice, biruite doar de cultură.

Studiul comparativ, Rajsko brvno simbol prelaska u drugi svet, realizat de prof. Dragan Stojanjelović (Novi Sad) confirmă o dată în plus atitudinea Revistei „Logos” de a satisface gusturile multor categorii de cititori. Traversând cu atenție cuvenită acest demers, se descoperă urmele pregnante ale interferențelor lingvistice, culturale, simbolistice, ale credințelor, superstițiilor, obiceiurilor, experiențelor care leagă lumea de aici și cea de dincolo, identificate de autor printre trăitorii din zona Homolje. Desigur că pe lângă acestea, rămân semnificative și desele incursiuni în repertoriul filosofic al lui Mircea Eliade.

Alianța redacțională Educație și Comunicare este susținută de două articole care țin pas cu realitatea contemporană. Astfel, dr. Romanța Iovanovici (Novi Sad), în Considerații asupra însușirii limbii române cu elemente ale culturii naționale în școlile din Voivodina, relevă importanța și specificul studierii disciplinei limba română cu elemente ale culturii naționale, care împlică pe lângă însușirea limbii române literare și familiarizarea cu unele elemente semnificative pentru păstrarea identității culturale românești, în iureșul globalizării, dar și al altor contexte.

Cea de-a doua parte a sintagmei Educație și Comunicare este dezvoltată de Mihaela Lazović în articolul Intercultural communication in tourism and hospitality, o interpretare care se bazează pe noțiuni cheie, precum: comunicare interculturală, manageri, angajați, oaspeți, industria ospitalieră, educație.

Ajungând la Limbaj, context, multiculturalitate ne vom spori avuția spirituală reflectând asupra șiragului de profunzimi, exprimate de Melania Rusu Caragioiu (Canada) într- O poveste cu șir, construită după anvergura luptei dintre Făt–Frumos, care a fost și va fi și scăpătații de la Dumnezeu, cei pricepuți în schilodire. În același loc, adică în contextul aceleiași rubrici, evoluează un nou traseu literar, de această dată având în centrul atenției literatura de călătorie. Protagonista inițierilor este Virginia Popović (Novi Sad), care analizează și prezintă Primele jurnale de călătorie în literatura din Voivodina.

Opinii întemeiate despre zidirea trupului nostru identitar își găsesc statornicie în articolul Literatura de referință nu se naște neapărat doar în marele centre, elaborat de Nicu Ciobanu (Sân Mihai – Serbia) și încorporat în cadrul rubricii Limbă, transculturalitate. Vom lansa și de această dată o provocare intenționată, menționând faptul că autorul amintit motivează din plin titlul ales, dezvăluind firea și rostul unei publicații unice Antologia liricii româno-sârbe din Serbia/ România, care oferă prilejul de a ne scufunda în apele cristaline ale poeziei și își asumă menirea de a aduce frumusețea rostirii poetice, prin diversitatea ei.

Lectură și critică literară este unul dintre compartimentele tematice bogate ale revistei, după numărul de articole pe care le conține și suportul științific generos. Cei cinci autori: Zenovie Cârlugea (Târgu Jiu), Lucian Marina, Nicolae Magiar (Reșița), Virginia Popović și Mariana Stratulat (Vârșeț) au ,,colindat” spațiul literar românesc din Voivodina și au lăsat în urma lor puncte de vedere referitoare la experiențele și disponibilitățile scriitoricești statornicite în cuprinsul unor realizări editoriale distincte și, neîndoielnic, victorioase în esență. Este vorba despre următoarele volume: Florian Copcea, VIRGINIA POPOVICI sau «paralaxele» criticii românești din Serbia (Craiova, 2019), antologia Radu Flora, O sută și una de poezii (Academia Română, 2020), Brândușa Juică, Privind spre copilărie (Panciova, 2018), Vasa Barbu, Nicu Ciobanu, Șapte decenii de beletristică. Mic dicționar de cărți și autori (1945-2018) (Paciova, 2018) și MONOGRAFIA – 70 de ani de program în limba română la Radio Novi Sad (1949-2019) (Novi Sad, 2019), de Lucian Marina.

Arte plastice este secvența în care Daniela Barbulov Popov (Vârșeț) distinge și oferă lectorului oportunitatea de a descoperi Umbra și lumina pictorului Corneliu Baba. Textul, îmbogățit cu citate alese și ilustrații pertinente, relevă destinul pământean al omului și artistului Corneliu Baba, unul dintre cei mai apreciați pictori români din a doua jumătate a secolului al XX-lea și mentor spiritual al multor generații de artiști plastici. Umbra și lumina nu aparțin doar domeniului artistic, ci își fac prezența și în mersul omului, căci unde este lumină există și umbră.

Arome și gusturi ademenitoare ne întorc iarăși și iarăși în peisajul de acasă. Familia, gastronomie și, în special, Tentații-le gastronomice în rostirea lirică voivodineană, intuite, selectate și oferite în dar de Virginia Popović, vorbesc despre o „adevărată modă” a gastronomiei, lansată de-a lungul vremii în poezia din Voivodina. Delicatesele lirice tradiționale sau/ și (post)moderne emană mesaje profunde, care sunt legate de o lume de lumi.

În Memento mori, Lucian Marina ne aduce aminte de concertmaestrul Gheorghe Pintor, de care ne-am despărțit pentru totdeauna în luna martie a anului 2020. Gheorghe Pintor în drum spre stelele cerului a pornit ca violonist renumit, admirat și apreciat, care a dus faima muzicii românești pe meridianele lumii.

Un gând plin de recunoștință și un snop de cuvinte tandre încărcate cu dor nestins se revarsă din articolul: Ion Rotariu – Cordân, o dublă privire prin memorie, realizat de scriitoarea Aurora Planjanin, fiica fostului dirijor, compozitor, aranjor și a mai puțin cunoscutului poet Ion Rotariu – Cordân din Coștei. Păstrând același alean pe care l-a pecetluit în versurile dedicate celor care i-au dat viață, Aurora Planjanin încearcă și reușește să întregească o imagine semnificativă nu doar pentru sine, ci și pentru memoria noastră colectivă.

Diviziunea redacțională Evenimente culturale, devenită și ea un amplu capitol al revistei, găzduiește câteva reveniri speciale asupra unor fapte de cultură însemnate. Elementele constitutive ale capitolului, care prin titluri sugerează temele abordate de ctitorii lor, sunt următoarele: A 29-a aniversare a Academiei de Studii Economice, consemnată de Vasile Șoimaru (Republica Moldova), Lumea cu și fără Iugoslavia, autor Brândușa Juică (Vârșeț), Antologia Limba noastră cea română, de Andrada Victoria Diaconescu (România), Festivalul Internațional al Scriitorilor din Canada, de Lucian Marina și Un pont sur l 'infini, autor Yvan –Denis Dupuis (Canada).

Rubrica Revistei Logos „Vă prezentăm ...” are menirea de a finaliza profilul publicației „Logos” 6, nu înainte de a dărui însă și alte bunuri multiculturale, identificate de Brândușa Juică în Revista plurilingvă „Novi most – Podul cel nou”.

Așezată între faptele, stările și gândurile vremii noastre, Revista de Filologie, Limbă, Literatură și Folclor „Logos”, nr. 6 se dăruiește publicului cititor și exegeților implicați în desăvârșirea sa!

Brândușa Juică

jurnalromanescTV: ROMÂNII DIN SERBIA SUB IMPERIUL PANDEMIEI

Urmăriți o nouă producție jurnalromanescTV! Cum trăiesc românii din Serbia cumplitele vremuri ale pandenmiei COVID-19? Cum supraviețuiesc și ce activități mai au, în contextul în care nu pot circula în România și nici nu pot primi vizita fraților din Țara Mamă? Un reportaj de la distanță, marca jurnalromanescTV! (video deasupra textului!)

Într-un video reportaj de o oră si 20 de minute faceți cunoștință cu problemele fraților noștri din Serbia de Răsărit, cu modul lor de viață sub amenințarea COVID-19, dar și cu acțiunile lor din această perioadă. 

Despre pandemia din Serbia, despre cetățenia română și multe altele în materialul video realizat în studioul jurnalromanescTV! Am discutat prin Skype și telefonic cu trei dintre liderii comunității românești!

MAIA SANDU a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale

Diaspora moldovenească a furnizat, pe 1 noiembrie 2020, cea mai mare surpriză a alegerilor prezidențiale. Maia Sandu a ieșit pe primul loc în primul tur, la trei puncte avans față de Igor Dodon, în condițiile unei prezențe mari la vot în Diaspora. Turul al doilea, decisive, va avea loc pe 15 noiembrie 2020.

Pedepsită de comuniștii din Moldova pentru că iubește România

Diana Crudu este o tânără româncă din Basarabia care a fost pedepsită de rușii și de comuniștii locali pentru a fi arborat drapelul României. Ce răspunde Bucureștiul?

Proiectul „Cultura acasă”

Fundația Culturală Ideea europeană lansează proiectul de anvergură europeană Cultura acasă, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă susținerea formării setei de lectură, ca prilej, șansă de a rezista în vremuri de pandemie, pe de o parte, iar pe de alta, lectura ca prilej de formare de sine, susținerea artelor contemporane, promovarea dialogului cu creatorii, cu actanţii culturii scrise din diferite țări, promovarea culturii naționale într-un format accesibil și modern, lărgirea accesului publicului larg, cu accentul pe publicul în formare, la valorile de nivel european, suscitarea interesului față de lectura cărților scriitorilor români prin recursul la mulți și interdisciplinaritate.

Conform previziunii psihologilor și psihiatrilor, după declanșarea pandemiei și perioada de izolare va crește alarmant numărul depresiilor. În acest context, recursul la lectură devine vital. Lectura ca salvare. Impactul pandemiei asupra culturii, în opinia unor experți în domeniu, este devastator. De asemeni, acest proiect își propune, în condițiile pandemiei, să formeze și să cultive dorința de a citi ca suport și mijloc de a rezista în condițiile restrângerii activităților sau a desființării, iar, în unele cazuri, a amânării unora dintre acestea. Pe de altă parte, scopul acestui demers este susținerea artelor contemporane, formarea unor audiențe noi, dialogul cu creatorii, promovarea culturii naționale (europene) într-un format accesibil și modern, cu accentul pus pe publicul în formare. Suscitarea interesului pentru lectură ca o modalitate de formare în condițiile pandemiei este miza și obiectivul major al proiectului.

În acest scop, vor fi organizate conferințe, lecturi, conferințe publice, la care vor participa scriitori, artiști, editori, traducători din țară și din străinătate, profesori și alte categorii de public, totul desfășurându-se online sub genericul Cultura acasă. Participă importanţi artişti, scriitori români contemporani, personalităţi marcante ale vieţii culturale, romancieri, poeți, prozatori, critici, actori, traducători, editori și istorici literari, regizori, critici de arte plastice, critici de teatru ș.a. din țară și străinătate. Vrem să facem schimb de experiență cu scriitori, profesori, artiști, editori din România și din alte țări, ca să vedem diferențele și asemănările existente în percepția față de schimbările și impactul pandemiei asupra societății, asupra omului și asupra culturii. Unii autori vorbesc despre pandemie și cultură, impactul asupra vieții și vocației lor, alții citesc din operele lor.

E propice pandemia scrisului? Reveriei? Meditației? Rugăciunii? Cititului? Vom ieși schimbați din această experiență la limită? Ce le doriți tinerilor de toate vârstele care urmăresc și/ sau citesc, sau ascultă mesajele, poemele, muzica, spectacolele dvs.? Curaj? Rezistență? Să recurgă la lectură ca la o modalitate de a rezista presiunii psihice rezultate din lunile de izolare? E limpede faptul că va urma o altă izolare. De astă dată, mai lungă.

Printre participanți iubitorii de cultură îi vor regăsi pe Irina Țurcanu Francesconi, scriitor, traducător, publicist (Italia), Josu De Solaun, pianist, compozitor (Spania), Mircea Platon, istoric, scriitor, publicist, editor, Ștefan Borbély, profesor universitar, critic și istoric literar, Constantina Raveca Buleu, scriitor, critic și istoric literar, cercetător științific, Bogdan Popescu, scriitor, traducător, cercetător științific (Suedia), Victor Voicu, savant, medic, virusolog, Răzvan Theodorescu, scriitor, publicist, Alexa Visarion, regizor, Ding Chao, romanist, profesor universitar, traducător (China), Angela Bratsou, traducător, publicist (Grecia), Adrian Majuru, scriitor, istoric, editor, Nicolae Breban, romancier, eseist, publicist, Sorin Lavric, scriitor, publicist, Dana Pocea, actor, critic de teatru, Aura Christi, poet, romancier, editor, Dragoș Nelersa, editor, publicist (Israel) ș.a.

Proiectul este realizat de Fundația Culturală Ideea Europeană în parteneriat cu Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, Asociația Contemporanul și Visual Joy Production.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Evenimentele sunt și vor fi difuzate între 6 octombrie 2020 și 12 noiembrie 2020.

Toate evenimentele desfășurate în cadrul proiectului Cultura acasă sunt diponibile pe următoarea pagina: Cultura acasă – articole din categoria de Cultura acasă

""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
   Ministerbannernou1240x156v4

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…