Încet și greu, dar sigur, au început să apară primele rezultate ale eforturilor supraomenești ale fraților noștri din Valea Timocului de a obține cetățenia română. Doar 7 din cei câteva sute de români din Valea Timocului, care au depus dosare în ultimul an și jumătate, sunt de acum cetățeni români. Dacă până în anul 2015, acești români din comunitățile istorice nu puteau avea acces la dobândirea cetățeniei române, decât dacă dovedeau că sunt urmașii unor cetățeni români, acum există posibilitatea ca ei să capete cetățenia română și pentru alte motive. Totul a devenit posibil după publicarea în Monitorul Oficial al României a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 37/15 septembrie 2015, prevedere legală care a modificat Legea Cetățeniei Române nr. 21/1991. Potrivit OUG 37, în lege s-a introdus, după articolul 8, un articol numit 8 indice 1, potrivit căruia „Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizației şi spiritualității românești, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e)”.

Imediat după apariția acestei oportunități, pentru Românii din Serbia a început o adevărată odisee. Cei mai mulți s-au apucat să-și întocmească dosarele, așa cum prevedeau normele prevăzute pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). Doar că majoritatea celor care începuseră această sinuoasă aventură erau nevoiți să depună dosarele la sediul din București al ANC, deoarece la sediile misiunilor diplomatice din Serbia, mai exact la cele trei consulate românești de la Belgrad, Vîrșeț și Zajecar, nu erau primate dosare, pe motiv că nu existau norme metodologice pe baza cărora consulii României să poată emite acea recomandare cerută de lege. Solicitanții cetățeniei române pe baza Articolului 8 indice 1 trebuie să dovedească faptul că au contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.

Interesant este faptul că imediat după apariția noului articol, intervenise o contradicție totală între Ministerul Justiței, care guvernează activitatea ANC, și Ministerul Afacerilor Externe, care avea în subordine consulatele din Serbia. Dacă la București dosarele se primeau fără probleme, iar în lege scria că ele pot fi primite și la consulatele României din Serbia, la acestea din urmă nu se primeau dosare, iar oamenilor și se spunea să mai aștepte. După 11 luni de la publicarea OUG în Monitorul Oficial, la consulatele românești din Serbia erau primite doar 54 de dosare (35 la Vîrșeț, 17 la Zajecar și 2 la Belgrad). Abia la un an de la apariția legii, misiunile diplomatice din Serbia au publicat și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se emite punctul de vedere al reprezentanților diplomatici din Serbia.

Citește și ROMÂNII DIN SERBIA ȘI ODISEEA OBȚINERII CETĂȚENIEI ROMÂNE

În aceste condiții, românii din Serbia au lăsat în plata Domnului consulatele și s-au dus direct la București, iar primele roade încep să apară. Primii șapte cetățeni care au depus cereri în anul 2016, și-au văsut visul împlinit. Din 2016 și până acum s-au depus mii de cereri, care așteptă să fie soluționate, însă gheața a fost spartă. Cei șapte cetățeni români din Serbia de Răsărit provin din zonele Kucevo și Petrovac și în foarte scurt timp vor depune jurământul.

Iată lista acestora, așa cum apare ea în Ordinul 84/P din 6 februarie 2018, aflat pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie:

Reamintim tuturor celor interesați care sunt condițiile legale pentru a obține cetățenia română în baza articolului 8 indice 1, din Legea nr. 21/1991

Dispozițiile prevăzute la art. 8 indice 1, din Legea nr. 21/1991 se adresează persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești și care îndeplinește cumulativ următoarele condiţii: dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni; a împlinit vârsta de 18 ani; este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.

Conform art. 9 din Regulamentul Consular, aprobat prin HG nr. 760/1999, cu modificările ulterioare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României pot prelua solicitările de acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 8 indice 1 din Legea nr. 21/1991 cu respectarea competenţei teritoriale a misiunii diplomatice/oficiului consular. Punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, alături de alte documente necesare soluționării cererii, este luat în considerare de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie în raportul de constatare a îndeplinirii sau, după caz, neîndeplinirii condițiilor pentru acordarea cetățeniei române prevăzute la art. 8 indice 1.

Pentru emiterea punctului de vedere, solicitantul va trebui să depună la dosar documente şi informaţii relevante privind activitatea de protejare și promovare a culturii, civilizației și spiritualității românești.

Solicitantul va pune la dispoziție documente și informații relevante din următoarele domenii:

• activitate publicistică în limba română sau cu tematică românească,

• activitate cultural-artistică de prestigiu cu promovarea valorilor româneşti

• activitate didactică și științifică de promovare a limbii şi culturii române

• activitate de management cultural-artistic, de afirmare şi popularizare a valorilor româneşti

• activitate de susținere a mediului asociativ românesc şi a comunităților religioase românești

• activitate de promovare a imaginii României sau de apărare a drepturilor românilor din străinătate.

Vor fi luate în considerare doar acele documente și informații relevante pentru promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești:

• lucrări de autor, tipărite sau în formă electronică, relevante pentru evidențierea contribuției la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești;

• documentaţie consistentă şi convingătoare, cu caracter public (bibliografie critică, albume de artă, afişe de spectacol etc.), care atestă prestigiul autorului, precum şi preocuparea pentru abordarea, în demersul artistic propriu, a unor elemente cu specific cultural şi identitar românesc;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unei activităţi cu profil didactic socio-uman în cadrul unor unităţi de învăţământ cu predare în limba română, din ţară sau din străinătate;

• documentaţie care atestă desfăşurarea unei activităţi de cercetare (articole publicate în reviste de specialitate, comunicări ştiinţifice, referate, contracte de cercetare ştiinţifică etc.);

• diplome sau certificate de absolvire ale studiilor liceale sau universitare finalizate în limba română;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unor activităţi de promovare publică a produselor culturale româneşti în spaţiul cultural din statul de cetăţenie (impresariat, management cultural, voluntariat, mecenat, schimburi culturale etc.);

• documentaţie care atestă desfăşurarea unor demersuri semnificative de organizare a comunităţii româneşti în vederea asigurării participării acesteia la viaţa publică a societăţii gazdă, de sprijinire a coagulării confesionale, de afirmare a identităţii spirituale româneşti, de solidaritate faţă de membri ai comunităţilor româneşti din străinătate, prin sponsorizări, donaţii, colecte publice, acte filantropice sau umanitare;

• elemente documentare concrete care atestă notorietatea unor demersuri de promovare a imaginii României în mediul public din statul de cetăţenie;

• documentaţie care atestă implicarea în demersuri de combatere a unor situaţii de discriminare etnică;

• elemente documentare concrete care atestă existenţa unor demersuri de cooperare şi solidaritate cu colectivităţi locale din România, prin susţinerea de parteneriate în domeniile cultural şi educaţional;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unor activităţi de promovare publică a mărcilor şi produselor fabricate în România, precum şi a unor activităţi de promovare publică a obiectivelor turistice româneşti.

Îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor pentru acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8 indice 1 din Legea 21/1991 este constatată, conform art. 15 alin. (6), Comisia pentru cetățenie, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, printr-un raport motivat.

Cererile de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8 indice 1 pot fi depuse la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, precum și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul.