Imprimă această pagină
Romeo Crîșmaru Scris de  Iun 02, 2016 - 181445 Views

CONSULATELE ROMÂNIEI DIN SERBIA POT PRIMI CERERILE PENTRU CETĂȚENIA ROMÂNĂ

Site-ul oficial al Comunității Românilor din Serbia anunță faptul că se pot depune cererile pentru obținerea cetățeniei române, în baza modificărilor aduse Legii Cetățeniei Române nr. 21/1991, prin introducerea articolului 8 indice 1, și la consulatele României în Serbia. Asta după 8 luni în care românii din Serbia au fost nevoiți să călătorească la București pentru a-și depune dosarele.


Știre bombă pe site-ul oficial al Comunității Românilor din Serbia, chiar în prima zi a lunii iunie a anului 2016! „Se pot depune cererile pentru cetățenia română la oficiile consulare ale României din Serbia” – titrează site-ul CRS. Știrea cu titlul respectiv aduce în atenția românilor din Serbia faptul că, gata, pot depune cererile pentru dobândirea cetățeniei române, în baza articolului 8 indice 1, la consulatele României din Serbia. Amintim românilor din Serbia faptul că poartă această titulatură de „români din Serbia” toți etnicii români care locuiesc în statul vecin, adică și cei din Voivodina, dar și cei din Valea Timocului. În aceste condiții trebuie spus că, în Serbia, România deține trei consulate generale: la Belgrad (în capitala Serbiei), la Vârșeț (în Voivodina) și la Zajecear (În Valea Timocului). Potrivit informației furnizate de site-ul CRS, în mod normal, toate aceste trei consulate pot primi dosarele pentru obținerea cetățeniei române.

Acum mai bine de 8 luni!

Anul trecut, în luna septembrie s-a modificat, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului României, Legea 21/1991 – Legea Cetățeniei Române. Prin modificarea adusă legii s-a introdus articolul 8 indice 1, potrivit căruia „Persoana fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, poate solicita acordarea cetățeniei române dacă îndeplineşte concomitent și condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române (dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni; a împlinit vârsta de 18 ani; este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român) și având posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate".

La scurt timp după ce modificarea adusă Legii 21/1991, prin ordonanță de urgență, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a publicat condițiile și documentele necesare pentru obținerea cetățeniei române în lumina noilor modificări.

La numai o lună după publicarea modificărilor legislative aduse Legii Cetățeniei Române în Monitorul Oficial al României, mai exact pe 14 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Externe al României răspunde unei solicitări adresate de jurnalromanesc.ro, cu proptitudine și eleganță. La întrebarea „Cum credeți că se va derula procesul de acordare a cetățeniei române, în condițiile în care misiunile diplomatice spun că încă nu au primit toate instrucțiunile necesare?”, MAE, prin Direcția Purtător de cuvânt și Comunicare, răspundea cam așa: „Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României au primit instrucțiuni în legătură cu modificările survenite în ceea ce privește Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Persoanele îndreptățite să dobândească cetățenia română în temeiul art. 8 indice 1 al Legii (articol nou introdus prin OUG nr. 37/2015) – în speță, cetățenii străini sau persoanele fără cetățenie care au contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti – pot depune deja cereri în acest sens (fie la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC), fie la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are domiciliul)”. În realitate, niciunul dintre cele trei consulate românești din Serbia nu au primit dosarele de cetățenie, motivând că încă nu au toate normele metodologice necesare aplicării prevedrilor legale. În aceste condiții, sute de români din Serbia au luat drumul Bucureștiului și și-au depus dosarele direct la sediul ANC.

După 8 luni și jumătate, consulatele primesc dosarele de cetățenie

Revenim la știrea publicată de site-ul CRS și amintim faptul că aici se arată că acum consulatele României din Serbia primesc dosarele românilor care doresc cetățenia română. Ba mai mult, potrivit aceleiași surse, consulul general al României la Vârșeț, Dan Constantin, explică și ce condiții trebuie să îndeplinească cei care cer cetățenia română în baza articolului 8 indice 1, adică ce trebuie să fi făcut pentru a dovedi că „au contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti”.

„O simplă adeverință de membri de la oricare asociație românească, nu va fi suficientă pentru a evidența contribuția deosebită la protejarea și promovarea culturii românești. După cum am fost informați la Consulatul General al României din partea domnului Consul Dan Nicolae Constantin, contribuția deosebită la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești se va dovedi prin activitățile de promovare a imaginii României, activități de apărare a drepturilor românilor din străinătate, activități de susținere a mediului asociativ românesc, activități de management cultural-artistic, activități cultural-artistice de promovare a valorilor românești, activitate didactică și științifică de promovare a limbii și culturii române sau activitate publicistică în limba română. Documentele justificative pot fi de exemplu premiile și diplomele din activitățile sus menționate, articole de presă, prezentarea lucrărilor de autor etc”, scrie site-ul CRS.

Nimic despre consulatul de la Zajecear

Informațiile deosebite și atât de mult așteptate de românii din Serbia, date de site-ul CRS nu indică nimic despre consulatul general al României din Valea Timocului, de la Zajecear. CRS vorbește doar de consulatele de la Belgrad și Vîrșeț și indică celor interesați de ce acte au nevoie și cum să încheie formalitățile notariale mai rapid, apelând la notariatele din România.

„Județul Panciova nu aparține în aria de jurisdicție consulară a Consulatului Genereal al României din Vârșeț, astfel că românii din Satu Nou, Doloave, Glogoni, Iabuca nu pot depune dosarele la Vârșeț ci doar la Belgrad. Mai multe informații puteți obține la Secția Consulară din Belgrad având numărul de telefon: 011 36 70 361. La Vârșeț se primesc dosare doar din aria de jurisdictie consulară: Novi Becej, Nova Crnja, Zitiste, Secanj, Zrenianin, Plandiste, Vârșeț, Biserica Albă, Cuvin, Alibunar şi Covăcița”, scrie site-ul CRS. Nimic, așadar, despre consulatul din Serbia de Răsărit, unde, cel mai probabil, credem că se pot depune dosare, pentru că ar fi absurd să credem că numai la Belgrad și Vârșeț s-a deschis linia cetățeniei, normele metodologice fiind transmise, de regulă, tuturor misiunilor diplomatice ale României de pe glob.

Etichetat cu
Romeo Crîșmaru

Articole recente - Romeo Crîșmaru

We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…