În VOIVODINA, cei care se declară ROMÂNI sunt grupați în două județe: JUZNOBANATSKI OKRUG (BANATUL DE SUD) și SREDNJEBANATSKI OKRUG (BANATUL DE MIJLOC). Județul BANATUL DE SUD este județul cu cel mai mare procent de persoane care s-au declarat ca etnici români si cuprinde orașul Pancevo (Panciova), municipalitatea Alibunar, Bela Crkva (Biserica Albă), Kovačica (Covăcița), Kovin, Plandiște și Opovo, dar și orașul Vârșeț.

În total, în județul Banatul de Sud trăiesc 260.244 de locuitori.

După recesâmântului din anul 2011 au fost 293.790 de locuitori.

La precedentul recensământ, cel din 2002, au fost 313.937 de locuitori.

Scăderea este de 11.41% între două recesâminte. Din 2002 încoace, județul Banatul de Sud s-a confruntat cu o scădere de populație de 17.1%. Ceea ce e interesant pentru acest județ, este existența celor două orașe puternic dezvoltate din punct de vedere economic: Pancevo (Panciova) care are cea mai mare rafinărie de ulei, și marele complex petrochimic, și Vârșeț, la fel puternic oraș economic cunoscut după gigantul farmaceutic „Hemofarm”. Majoritatea dintre municipalități sunt situate între aceste două orașe – Pancevo, la partea sud-vestică al județului și Vârșeț care se află pe capătul nord-estic al județului pe lângă granița cu România și punctul de trecere a frontierei Stamora-Moravița.

Pe teritoriul județului Banatul de Sud trăiesc în total 13.914 de etnici Români, care fac 5.35% din populația totală a județului. La recensământul din anul 2011 aici erau 18.000 de români (6.13% din populație).

Orașul Pancevo (Panciova)

115.910 locuitori și cuprinde orașul Pancevo (Panciova) împreuna cu 8 sate.

La recensământul din anul 2002 au fost 126.031 de locuitori, iar la cel din anul 2011 au fost 123.414 de locuitori. Observam scădere cu 6.08% în comparație cu recesâmântul din anul 2011 și o scădere cu 8.03% în comparație cu anul 2002. Ceea ce e interesant pentru Pancevo este fapt că orașul este de fapt foarte aproape de capitala Belgrad și deși teritorial nu aparține Belgradului, se află la vreo 15 kilometri din centrul Capitalei. În ciuda faptului că este un oraș economic dezvoltat din Serbia, se află foarte aproape de Belgrad, populația orașului este în scădere.

Pe teritoriul orașului Pancevo trăiesc în total 2.398 de etnici români care reprezintă 2.07% din populație. În anul 2011 erau 3.173 de români declarați (2.57% din populație), iar în anul 2002 erau 4.065 români declarați (3.2% din populație). Între două recesâminte numărul de etnici Români pe teritoriul orașului Pancevo a scăzut cu 24.42%. Scăderea este drastică și mult mai mare decât scăderea populației generale, iar cauza principală pentru această scădere se poate atribui asimilării. Totuși, având în vedere că e vorba de Banatul sârbesc, unde etnicii români se bucură de toate drepturile, au și scoli și biserici în limba maternă, putem spune că e vorbă de nimic altceva decât asimilare voluntară.

La fel, observăm trendul general: În cursul de 50 de ani, numărul de etnici români a scăzut cu uimitorul procent de 64.05%! În toate așezările de pe teritoriul orașului Pancevo, etnicii români sunt minoritari și atunci posibil acesta este motivul pentru asimilarea lor accelerată.

Orașul Vârșeț

VÂRȘEȚ are 45.972 de locuitori și cuprinde administrativ orașul Vârșeț, împreuna cu 23 de sate.

În anul 2011 erau 52.026 de locuitori, iar în anul 2002 erau 54.369de locuitori. Populația orașului a scăzut cu 11.63% între cele două recesâminte. În cursul ultimilor 20 de ani populația orașului a scăzut cu 15.44%. În ciuda faptului că orașul Vârșeț este una dintre zonele mai dezvoltate în Serbia, nu a reușit să evite scăderea generală a populației.

Pe teritoriul orașului Vârșeț trăiesc 4.178 de etnici români și ei fac 9.09% din populația totală. În anul 2011 erau 5.420 de locuitori (10.47% din populație), iar în anul 2002 erau 5.913 (10.87% din populație). Observăm că numărul de etnici români a scăzut cu 22.91% între cele două recesâminte și cu 29.34% în comparație cu recesâmântul din 2002.

Pe teritoriul orașului Vârșeț, etnicii români sunt majoritari în satele: Coștei, Voivodinț, Iablanca, Jamu Mic, Srediște Mic, Marcovaț, Mesici, Oreșaț, Râțișor, Sochiță, și Straja.

Și în zona orașului Vârșeț se obseră că numărul de etnici români scade constant, la fel ca și procentul lor în populația generală, cea ce spune clar că și aici e vorba de asimilare ca motiv principal pentru această scădere. Merită de menționat că în orașul Vârșeț se află și sediul administrativ al Eparhiei Dacia-Felix care reprezintă centrul spiritual al Românilor din Serbia. Diferența cu orașul Panciova este că, deși numărul de etnici români aici scade, săcderea este într-un ritm mai lent, și se trage concluzia că procesul de asimilare, deși încă present, se face mai lent în satele și așezările unde etnici români au majoritatea din populație.