Pe data de 15 septembrie 2016 se împlinește exact un an de când a fost publicată în Monitorul Oficial al României OUG 37/2015 privind modificarea Legii Cetățeniei Române, nr. 21/1991. Potrivit acestor modificări, s-a introdus, după art. 8, un articol 8 indice 1, potrivit căruia „Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizației şi spiritualității românești, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e)”.

Dacă Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), prin toate birourile deținute în țară, a început să primească dosarele celor care solicită obținerea cetățeniei române în baza acestor noi prevederi, cele 3 consulate ale României de pe teritoriul Republicii Serbia (Belgrad, Vîrșeț și Zajećar) au început să primească dosarele celor interesați abia cu data de 1 iunie 2016, motivația oficială fiind aceea că au așteptat să primească metodologia de lucru necesară lucrului cu acest tip de dosare. Chiar și așa, în cele două luni care s-au scurs de atunci, doar 54 de dosare au fost depuse în total la cele trei consulate din Serbia.

Majoritatea celor care doresc să ceară acordarea cetățeniei române în baza articolului 8 indice 1 spun că preferă să meargă mai bine la sediul central al ANC din București, decât să apeleze la consulatele României. Așa se face că la București au fost depuse în perioada noiembrie 2015 – iulie 2016 aproape 600 de dosare de acest fel, potrivit informațiilor publicate de site-ul oficial al ANC, http://cetatenie.just.ro. Românii din Serbia călătoresc spre capitala României, în unele cazuri preferând să închirieze mini-autocare sau microbuze pentru a merge în grup, unde dacă merg fără programare uneori stau la cozi imense.

Doar 54 de dosare de cetățenie depuse la consulatele românești din Serbia

Pentru o mai bună informare a cititorilor noștri din Serbia, jurnalromanesc.ro a solicitat un punct de vedere oficial de la Biroul de Presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Cu foarte multă promptitudine, transparență și eleganță, așa cum ne-a obișnuit deja, Direcția Purtător de Cuvânt și Comunicare din cadrul MAE a răspuns solicitării noastre. „În baza prevederilor OUG 37/2015 privind modificarea Legii Cetățeniei Române, nr. 21/1991, atât la Ambasada României la Belgrad, cât şi la Consulatul General al României la Zajecar şi la Consulatul General al României la Vîrșet, au fost primite, în total, 54 de dosare de redobândire a cetăţeniei române”, se arată în răspunsul furnizat de MAE.

„Pe website-ul oficial al misiunii diplomatice române sunt disponibile toate instrucțiunile referitoare la paşii de urmat în vederea obţinerii cetăţeniei, procedura de primire a dosarelor fiind iniţiată la data de 1 iunie 2016. De asemenea, informaţii detaliate privind obţinerea cetăţeniei române şi taxele percepute pentru serviciile consulare pot fi obţinute prin intermediul paginii de internet a Centrului de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate, cel mai nou instrument de informare pus la dispoziţia cetăţenilor români, care beneficiază şi de un call-center în regim de permanenţă 24/7”, se mai arată în răspunsul transmis de Direcția Purtător de Cuvânt și Comunicare din cadrul MAE.

Acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8 indice 1, din Legea nr. 21/1991

Dispozițiile prevăzute la art. 8 indice 1, din Legea nr. 21/1991 se adresează persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești și care îndeplinește cumulativ următoarele condiţii: dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni; a împlinit vârsta de 18 ani; este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.

Conform art. 9 din Regulamentul Consular, aprobat prin HG nr. 760/1999, cu modificările ulterioare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României pot prelua solicitările de acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 8 indice 1 din Legea nr. 21/1991 cu respectarea competenţei teritoriale a misiunii diplomatice/oficiului consular. Punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, alături de alte documente necesare soluționării cererii, este luat în considerare de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie în raportul de constatare a îndeplinirii sau, după caz, neîndeplinirii condițiilor pentru acordarea cetățeniei române prevăzute la art. 8 indice 1.

Pentru emiterea punctului de vedere, solicitantul va trebui să depună la dosar documente şi informaţii relevante privind activitatea de protejare și promovare a culturii, civilizației și spiritualității românești.

Solicitantul va pune la dispoziție documente și informații relevante din următoarele domenii:

• activitate publicistică în limba română sau cu tematică românească,

• activitate cultural-artistică de prestigiu cu promovarea valorilor româneşti

• activitate didactică și științifică de promovare a limbii şi culturii române

• activitate de management cultural-artistic, de afirmare şi popularizare a valorilor româneşti

• activitate de susținere a mediului asociativ românesc şi a comunităților religioase românești

• activitate de promovare a imaginii României sau de apărare a drepturilor românilor din străinătate.

Vor fi luate în considerare doar acele documente și informații relevante pentru promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești:

• lucrări de autor, tipărite sau în formă electronică, relevante pentru evidențierea contribuției la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești;

• documentaţie consistentă şi convingătoare, cu caracter public (bibliografie critică, albume de artă, afişe de spectacol etc.), care atestă prestigiul autorului, precum şi preocuparea pentru abordarea, în demersul artistic propriu, a unor elemente cu specific cultural şi identitar românesc;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unei activităţi cu profil didactic socio-uman în cadrul unor unităţi de învăţământ cu predare în limba română, din ţară sau din străinătate;

• documentaţie care atestă desfăşurarea unei activităţi de cercetare (articole publicate în reviste de specialitate, comunicări ştiinţifice, referate, contracte de cercetare ştiinţifică etc.);

• diplome sau certificate de absolvire ale studiilor liceale sau universitare finalizate în limba română;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unor activităţi de promovare publică a produselor culturale româneşti în spaţiul cultural din statul de cetăţenie (impresariat, management cultural, voluntariat, mecenat, schimburi culturale etc.);

• documentaţie care atestă desfăşurarea unor demersuri semnificative de organizare a comunităţii româneşti în vederea asigurării participării acesteia la viaţa publică a societăţii gazdă, de sprijinire a coagulării confesionale, de afirmare a identităţii spirituale româneşti, de solidaritate faţă de membri ai comunităţilor româneşti din străinătate, prin sponsorizări, donaţii, colecte publice, acte filantropice sau umanitare;

• elemente documentare concrete care atestă notorietatea unor demersuri de promovare a imaginii României în mediul public din statul de cetăţenie;

• documentaţie care atestă implicarea în demersuri de combatere a unor situaţii de discriminare etnică;

• elemente documentare concrete care atestă existenţa unor demersuri de cooperare şi solidaritate cu colectivităţi locale din România, prin susţinerea de parteneriate în domeniile cultural şi educaţional;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unor activităţi de promovare publică a mărcilor şi produselor fabricate în România, precum şi a unor activităţi de promovare publică a obiectivelor turistice româneşti.

Îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor pentru acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8 indice 1 din Legea 21/1991 este constatată, conform art. 15 alin. (6), Comisia pentru cetățenie, entitate fără personalitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, printr-un raport motivat.

Cererile de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 8 indice 1 pot fi depuse la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, precum și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul.