Vineri, 1 iunie 2023, Republica Moldova a găzduit cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE). Reuniunea a fost găzduită în splendidul Castel Mimi din localitatea Bulboaca, un imobil spectaculos, recent restaurat, un cadru boem în care lideri din toate colțurile Europei s-au simțit ca acasă, în ciuda faptului că, cei mai mulți dintre aceștia, s-au aflat mai aproape ca oricând de epicentrul luptelor de rezistență purtate de ucraineni în fața invadatorilor ruși. Formatul, la care au luat parte președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, reprezentanți din toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și 18 lideri ai unor state non-UE, unele dintre acestea aflate în diferite etape de aderare, a vizat discuții pe subiecte de actualitate. Astfel, au fost avute în vedere eforturile comune vizând pacea și securitatea în Europa, promovarea conectivității și a mobilității de-a lungul Europei, precum și consolidarea rezilienței energetice și climatice ale bătrânului continent.
Cel de-al doilea summit al CPE a avut loc într-un context delicat, în vecinătatea conflictului din est, pentru buna desfășurare a acestuia fiind necesare nu doar măsuri sporite de securitate, cu nimic deplasate pentru un forum de o asemenea anvergură, ci și contracarări permanente pentru fake news-urile promovate de presa rusă de propagandă. Între știrile vehiculate de mașinăria de dezinformare și intoxicare de la Kremlin în marja summitului de la Bulboaca au fost câteva ce au ținut capul de afiș câteva zile, atât înainte, cât și după încheierea întâlnirii. Mai precis, ne referim la articole și luări de poziție ce au insistau asupra faptului că scopul ultimul al reuniunii CPE de la Bulboaca a fost reprezentat de închegarea unei coaliții împotriva Federației Ruse. Sau că Republica Moldova se află sub cizma unui regim autoritar polițienesc, în care cetățenii sunt persecutați, ori că perfidul Occident abate Republica Moldova de la matca ei firească pentru a o monta împotriva marelui tovarăș din est.
Inutil să spunem că niciuna dintre tezele de mai sus nu are corespondent în realitate. Inutil să spunem și că cei ce colportează asemenea intrigi nu sunt inocenți. Nici pe departe. Sunt asumați și consecvenți față de un proces care nu cunoaște niciodată pauză la Moscova: distorsionarea realității și condamnarea oricăror alte narative ce intră în coliziune cu cel de extracție rusească, singurul ce are dreptul de a monopoliza adevărul absolut. În vreme ce unii dintre liderii europeni, cei mai mulți de fapt, sunt angrenați într-un efort de construire a unor punți de dialog pentru domenii ce depășesc cadrul instituțional al Uniunii Europene, Federația Rusă caută breșe și audiențe lipsite de discernământ și cultură istorică pentru a șubrezi solidaritatea europeană.
Dincolo de retorica înșelătoare a Kremlinului, CPE este o platformă ce acordă fiecăruia dintre participanți șansa de a discuta și dezbate chestiuni de actualitate de pe picior de egalitate, indiferent de mărimea, influența sau prestigiul de care se bucură oricare dintre cele 45 de state participante. Respectul pentru valorile și principiile europene, precum și apartenența geografică la continentul european se află la temelia acestei comunități. Nu doar că Federația Rusă nu este marginalizată avant la lettre. Dimpotrivă. Viziunea pe care o proiectează asupra lumii de astăzi e responsabilă pentru autoexcluderea Federației Ruse din acest format.
Decuplarea progresivă a UE de Federația Rusă a atras cu sine schimbări de ton și de ritm în privința dinamicii dintre cele două entități politice. Deși entuziasmul e mare, trebuie să subliniem că de la CPE nu se pot pretinde mari realizări în domeniile politic și militar. Totuși, nu poate fi neglijată ambiția acestui format de a edifica un hub cu valențe diplomatice, o coaliție a statelor preocupate de asigurarea securității și a rezilienței în raport cu șocurile provocate de actori ce nu fac un secret din ambiția de a răsturna actuala ordine internațională. Criticile nefondate ale Federației Ruse vor continua, poate că se vor intensifica, dar la fel se va întâmpla și cu reuniunile europenilor ce s-au aliniat la adăpostul principiului forței dreptului.
Întrucât sub umbrela CPE sunt organizate două reuniuni pe an, una găzduită de un stat membru al UE și o alta de către un stat non-UE, e doar o chestiune de timp până când una dintre țările Balcanilor de Vest va deveni gazda acestui format. Să fie Serbia prima? Ori Macedonia de Nord sau Albania? Nu are prea mare relevanță. E doar o chestiune de timp până când inevitabilul se va consuma. Până una alta, Spania și Regatul Unit sunt următoarele țări ce vor găzdui summituri CPE.
În loc de concluzie, în cât mai puține cuvinte, ceea ce contează cu adevărat este semnalul pe care o asemenea desfășurare îl atrage cu sine: sprijin pentru țara gazdă, asistență financiară și un spor de vizibilitate pe scena internațională.
