Temă principală a discuției a fost fost despre proiectele care se depun la Departamentul Pentru Românii de Pretutindeni și al căror scop trebuie să fie afirmarea și dezvoltarea identității Românilor din Serbia, precum și din Serbia de Răsărit. S-a observat și s-a constatat că există probleme în cursul procesului de pregătirea proiectelor, adică la capacitatea asociaților românește, mai ales în ceea ce privește scrierea, pregătirea și depunere a proiectelor, dar apoi și în cursul derulării.
După aprobarea lui, managementul unui proiect e cheie pentru aducerea proiectului până la un bun sfârșit și utilizarea resurselor aprobate de finanțare. Ca un proiect să fie eligibil și apoi aprobat pentru finanțare trebuie să primească un punctaj anumit. Estimația se face pe bază de calitate și utilitate. Din cauza lipsei de experiență a asociaților românește din Serbia de Răsărit, multe proiecte depuse ori nu primesc suficient punctaj și astfel nu sunt eligibile, ori proiectele aprobate nu se aduc până la bun sfârșit, la fel, din cauza lipsei de experiență.
Domnul secretar de stat Gheorghe Florin Cârciu a precizat că bugetul prevăzut pentru românii de pretutindeni s-a mărit semnificativ și atunci un număr de proiecte mult mai mare va fi eligibil pentru finanțare, dar a subliniat la fel că toate proiectele care se depun pentru finanțare trebuie să fie bine pregătite. Cârciu a mai precizat, la întâlnirea cu reprezentanții comunității românești ceva foarte semnificativ, că reprezentanții DRP-ului stau la dispoziție pentru orice ajutor când e vorba de pregătirea proiectelor. La fel a mai spus clar că și dacă un proiect nu a trecut din cauză că n-a primit punctaj suficient nu trebuie să fie abandonat și uitat, ci trebuie îmbunătățit că să treacă altă dată. Reprezentanții al DRP-ului stau la dispoziție că soluții pentru ca orice proiect care nu a trecut să fie îmbunătățit ca la a doua depunere să primească suficient punctaj.
Secretarul de stat DRP, Florin Cârciu a zis că pentru anul viitor, în ceea ce privește aprobarea proiectelor depuse priorități vor fi învățământul și cultura. S-a discutat și despre învățământul în limbă Română în Serbia de Răsărit și despre toate problemele cu care se confruntă domeniul de învățământ în limba Română în Serbia de Răsărit. O chestie care s-a observat este că în ciuda tuturor piedicilor cu care se confruntă domeniul de învățământ în Serbia de Răsărit, numărul de copii (la fel că și adulți) care învață limba Română crește și în general interesul pentru învățarea limbii Române crește. Când totate nevoile de învățământ nu se pot îndeplini prin învățământ oficial, trebuie folosite și mijloace informale adică învățământ suplimentar, prin mediul asociativ.
„Cel mai de preț element identitar pentru poporul nostru este limba română! Trăim românește, oriunde am locui! Continuați să vorbiți și să simțiți românește, oriunde vă aflați în lume, pentru că Europa este casa noastră și aceasta are nevoie de o Românie puternică!”, a declarat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu.
Din mediul asociativ românesc din Serbia de Răsărit au fost prezenți reprezentanți ai Asociației „Eudava – Cladova” - Jika Kârjalievici - președinte și Mihailo Vasilevici, scriitor și poet - vicepreședinte; Jiva Momirovici - președintele a asociației cadrelor didactice de etnia Română, Jiva Lazici - membru al Consiliului Național a Minorității Române din Serbia, Sașa Iovanovici din Kucevo, Jasmina Glișici - membru al Consilului Național a Minorității Naționale Române, Diana Șolkotovici - președinte a Asociației 'Ključ' (Cheia) din Kladovo și reprezentanți din Bor și Majdanpek.
