Având în vedere că în Serbia Sud-Dunăreană nu există evidența bisericească cum există în Banat, procesul de identificare este foarte îngreunat. Când vorbim despre acordarea cetățeniei Române pentru etnici Români din Serbia, criticam des legea care este în vigoare acum și care provine din Ordonanța de Urgență 37/2015 din 15 septembrie 2015. Se critică des această lege că e imprecisă, lucru adevărat, dar se uită că nu există datele conform cărora se poate stabili apartenența etnică a solicitantului. Adică un cetățen, conform Constituției Serbiei, nu e obligat să-și declare apartenența etnică proprie. Atunci fiecare ar putea să declare ce vrea când vine vorba de apartenența etnică și pe baza acestei declarații să ceară acordarea cetățeniei române. Atunci este nevoie de un sistem care ar determina mult mai precis apartenența etnică la fel că și originea etnică. Ar fi foarte util, din punct de vedere științific, și pentru Academia Română să aibă aceste date.
Mulți etnici români său persoane cu originea română au numele de familiie sârbizate, prin adăugarea sufixului „ić” (sau „ici” cum se scrie în limba română) după care ușor se recunoaște rădăcina română.
Exemple sunt multe: Iepurovici (din iepure), Lupulovici (din lupu), Vulpițici (din vulpe). Avem la fel de pe malul stâng al Dunării - Ivașcu, și de pe malul drept a Dunării - Ivaşcovici. La fel, în multe cazuri avem Pătraşcu pe malul stâng al Dunării și pe malul drept avem Petraşcovici, și nenumărate alte cazuri unde e mai mult decât evident că numele familiilor provin din aceleași rădăcini.
Aici găsiți un registru de nume cu origini sau rădăcini românești din Serbia:
https://www.espreso.co.rs/vesti/drustvo/980261/ovo-su-vlaska-prezimena-u-srbiji