Radu Cosma a menționat că taberele ARC reprezintă „un program care are deja ani buni de când se derulează și care, și în acest an, se desfășoară în șapte centre de agrement, respectiv stațiuni din România". La program participă 6.500 de copii, ce provin din 20 de state.
„E un program aflat la a 15-a ediție și provin copii din 20 de state. Cei mai mulți sunt din Ucraina, pentru că săracii copii români de acolo nu au parte de alte bucurii. În acest an, cei mai mulți vin din Maramureșul istoric, din Bucovina sau din Bugeac, Basarabia istorică. Sunt copii care au povești dramatice, au părinții plecați pe front sau plecați din țară. Sunt supuși unor presiuni economice foarte mari, pentru că după doi ani de război, situația economică e una dramatică. Pentru ei această tabără reprezintă unul dintre puținele momente plăcute din acest an. Au parte de program cultural, dar și de divertisment. Învață într-un mod ludic elemente de limbă, cultură și civilizație românească, de pictură. Au parte de formare duhovnicească, pentru că fiecare tabără vine către un preot de pe plan local care face ora spirituală cu copiii. Din Ucraina, repet, sunt 3.200 de participanți în acest an, din cei 6.500. Pe locul 2 sunt copiii din Republica Moldova. Cei mai mulți sunt selecționați de Mitropolia Basarabiei, care, prin Episcopia Basarabiei de Sus (și aici îi mulțumim în mod deosebit Preasfințitului Veniamin pentru implicare), au reușit să aducă grupuri de copii care au știut pentru ce vin în Țara Românească. E o chestiune de suflet contactul nemijlocit pe care-l au copiii cu țara. Pentru că una li s-a spus și alta văd cu ochii lor - sunt mulți copii care se află pentru prima dată în România”, a precizat Radu Cosma.
În acest an, pentru prima dată, organizatorii au un parteneriat și cu Mănăstirea Caraiman. „Și există răspunsuri foarte bune din partea participanților în ceea ce privește programul, condițiile, și ne dorim să dezvoltăm astfel de interacțiuni comune", subliniază Radu Cosma.
Participanți din diaspora
"Din diaspora, participă în acest an aproximativ 900 de copii. Cei mai mulți sunt din Italia. Și aici aș putea menționa un grup foarte frumos pe care l-a organizat părintele protopop Alin Iarca de la Chiesa Ortodossa Pescara. E protopop de Abruzzi e Molise. Copiii au venit cu tricouri, au făcut un filmuleț de când au plecat din Italia. Au venit cu autocarul în România, au făcut un program foarte frumos la Mănăstirea Caraiman și în zonă. Au plecat cu amintiri foarte frumoase. Ce-am observat în cadrul programului e că în diaspora, fenomenul de deznaționalizare e mai profund și mai rapid decât în comunitățile istorice. Asta se întâmplă pentru că în Republica Moldova sau în Ucraina există școală cu predare în limba română în sistemul public de învățământ. În diaspora sunt mici inițiative, proiecte-pilot. Numai în Italia sunt 280.000 de copii în sistemul public de învățământ preuniversitar, iar limba română nu ajunge la mulți. Mulți părinți au ales să nu-și învețe copiii limba română. Și, ca atare, rotalienii, săracii, nu prea știu unde sunt și cum sunt. Vor, intenționează să cunoască mai multe lucruri despre patria lor, dar au acest scrivac de înțelegere și de comunicare. Și tocmai de aceea avem în tabere profesori angajați de pe plan local care le predau, dar nu e școală în sensul clasic al cuvântului”, a mai spus Radu Cosma, Director în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, la emisiunea „România la zi”, de la Radio TRINITAS.
