A fost cea de-a zecea ediție și a durat trei zile: de vineri - 24 mai, până duminică - 26 mai. Programul extrem de bogat a fost organizat pentru participanți de către Departamentul pentru românii de pretutindeni, condus de secretarul de stat Florin Gheorghe Cârciu, actualmente ales europarlamentar al României. Evenimentul a fost deschis la sediul Patriarhiei Române. Apoi, în cursul zilei, s-a organizat o vizită la Muzeu Național al Țăranului Român unde participanți au vizitat târgul tradițional din incintă muzeului. Și festivalul oreganizat cu acest prilej a purtat un nume simbolic: „Aici – Acolo”.
Printre cei care au vorbit românilor veniți de pretutindeni la București s-a aflat și consilierul prezidențial Sandra Pralong apoi a luat cuvântul: „Am fost foarte emoționantă când în timpul intonării imnului am văzut mulți ochii înlăcrimați. Am venit să ofer astăzi dimineață înaltul patronaj al președintelui României Departamentului pentru Români de Pretutindeni. Să știți că acest înalt patronaj nu e obișnuit de obicei. Înaltele patronaje se acordă de președintele României uneori inițiative care venite dinafară instituției și care își doresc această recunoaștere din partea cele mai înalte autorități a statului Român. În acest caz inițiativa pornește din sânul administrației prezidențiale, pentru că acum 7 ani împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici și Departamentul pentru Români de Pretutindeni, și Institutul Cultural Român, am dorit să facem vie inițiativa președintelui României de a crea o punte între cei din țară și dumneavoastră din străinătate”.
Apoi diferiți reprezentanți a românilor din diferite colțuri ale lumii au luat cuvântul.
Vicepreședintele Asociației „FORUM-Cladova”, din Kladovo, Serbia - scriitorul și poetul Mihailo Vasiljevici a spus: „Vă salut în numele Românilor din sudul Dunării din Valea Timocului unde statistica spune că sunt peste 300 000 dacă nu și 400 000 de Români așa numiți Vlahi, și ni se spune că nu suntem Români - ci Vlahi - dar un Vlah și un Sârb nu se pot înțelege între eifără traducător. A trecut nu ultimul tren, ci ultimul vagon pentru noi din Serbia de Răsărit. Țara mamă până acuma nu a făcut practic nimic. Vrem să avem mai mulți că domnul Cârciu și domnul Cosma. Noi Români așa numiți Vlahi avem multe probleme dar am reușit să deschidem Centrul Cultural Românesc în orașul Kladovo, care este un pas istoric”.
Valentin Ilie Făgărășan, deputat în Cameră Deputaților - circumscripția diaspora din Italia: „Sunt 32 de ani în Italia, la Roma, și înainte că să fac politică eram om de afaceri, aveam o firmă la Roma cu cifră de afaceri destul de mare și eram recunoscut la Regiunea Lațio cu lucrurile importante. Dar motivul că să mă implic în politică a ne-am dat seamă că noi Români din diaspora nu suntem reprezentați corect. Și într-adevăr lucrurile care le-am discutat și cu domnu Cârciu în comisile de specialitate și cu domnu Volosatii care face parte de comisia noastră pentru Români de pretutindeni și care provine din Republica Moldova spun că problemele Românilor dinafară nu pot fi despărțite. Cred că este important ca noi, românii care trăim și muncim în afară țării să venim și să ne implicăm în România. Avem nevoie și de educație pentru că acuma mai mulți copii se nasc în străinătate decât în România. Trebuie să le transmitem copiilor și limba, și tradiția, și obiceiurile noastre. Trebuie să ne unim și să nu ne mai întoarcem cu spatele când se aude limba română!”.
Boris Volosatii – parlamentar, membru al Comisiei pentru Români de Pretutindeni: „Gândurile mele sunt astăzi cu Români din Serbia care sunt împărțiți în Români și Vlahi, cu Românii din Basarabia, care sunt împărțiți în Români și Moldoveni, și Românii din Ucraina care sunt la fel împărțiți în Români și Moldoveni, cu Români din Albania, Megelenoromâni din Grecia, cu Istroromâni din Croația, cu cei din Ungaria, cu toți cei care, în pofida greutăților, nu încetează să rămână și să fie Români”.
Entela Binjaku - directorul fundației „Harrieta Martineau” și editorul șef al portalului www.arumun.com și reprezentantă a comunității de Aromânii din Albania: „Cele mai mari felicitări Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în special domnului Radu, și responsabilului nostru pentru proiect și pentru toți care ne au învățat și cu care am lucrat. Anul viitor vom încerca să facem mai bine și mai bine. Eu sunt Aromânca din Albania și am studiat aici la București, și când am terminat facultatea gândeam că nu o să mai ocup cu România și românismul și de acea eu sunt foarte recunoscătoare Parlamentului pentru că mi a dat posibilitatea să mai stau la mine în țară și niciodată să nu mă simt departe”.
Ion Botoș - scriitor Român din zona Maramureșului istoric din Ucraina reprezentant al comunității românesc: „Aș dori să atrag atenția că Ucraina e destul de mare și Românii sunt răspândiți în zonele Transcarpatica, Cernăuți atât și în zona Ismail - Odesa. Fiecare zonă are problemele ei specifice, și ar fi foarte important ca fiecare zonă să fie auzită. Dar acuma ne referim la zona Transcarpatia, adică zona Maramureșului istoric unde comunitatea românească este una dintre cele mai specifice comunități din jurul României”.