Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, a exprimat bucuria faţă de modul în care au evoluat angajamentele asumate împreună de către Hidroelectrica şi EPS, în interes comun. Prietenia cu partenerul sârb a fost subliniată ca fiind o bază solidă pentru un dialog deschis şi constructiv între cele două companii. Durata de peste 50 de ani a acestui parteneriat subliniază importanţa onoarei, respectului reciproc, responsabilităţii şi muncii în colaborare.
Proiectul Porţile de Fier a fost evidenţiat ca un exemplu elocvent de coordonare între ţări prietene, contribuind la gestionarea eficientă a resurselor în mod sustenabil. Bogdan Badea a folosit ocazia pentru a lăuda colaborarea de succes dintre România şi Serbia, subliniind că aceasta asigură exploatarea sustenabilă a sistemului hidro-energetic şi de navigaţie de pe Dunăre, având un impact pozitiv asupra dezvoltării economice şi securităţii energetice în regiune.
La data de 7 septembrie 1964, a început construcţia Sistemului Porţile de Fier I, odată cu inaugurarea oficială a şantierului. Primul obiectiv funcţional pe partea română a fost ecluza, care a fost pusă în funcţiune la data de 14 august 1969. Ulterior, agregatele din centrală au fost puse în funcţiune, primul la data de 14 august 1970 şi ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a întregului obiectiv a avut loc la data de 16 mai 1972.
Datorită dimensiunilor lor impresionante şi puterii instalate, agregatele din centrale au reprezentat la momentul respectiv cele mai mari din lume de acest tip.
În ceea ce priveşte Sistemul Porţile de Fier II, construcţia acestuia a început în anul 1977, odată cu semnarea Acordului între Guvernele României şi fostei Iugoslavii. Acest obiectiv cuprinde o centrală de bază cu 16 agregate de tip bulb (8 pentru fiecare parte a sistemului, puse în funcţiune în perioada 1984 – 1986), două centrale suplimentare (cea românească funcţională din 1994 şi cea sârbească din 2000), trei ecluze (două pe partea română şi una pe partea sârbă) şi două baraje deversoare (barajul românesc pe braţul Gogoşu şi cel sârbesc în frontul principal de barare).
