Romeo Crîșmaru
Un preot de pe Valea Moravei împlinește profeția Sfântului Montanus
„Cu ochii minții văd, Stăpâne, cum în această latură de pământ se ridică un popor nou care cheamă numele Tău cel Sfânt, prin biserici, în limba română" – aceasta este profeția Sfântului Montanus rostită în anul 304, pe 26 martie, atunci când împreună cu soția sa Maxima au fost martirizați pentru că nu au acceptat să se lepede de Hristos, la cererea romanilor ce îi persecutau cu multă cruzime, la acea vreme, pe toți creștinii. Sfinții Montanus și soția sa Maxima din Sigidunum (Belgradul de azi) au fost înecați în râul Sava. Azi, la o distanță de 1711 ani, între satele Isacova și Bigrenica, arondate administrativ orașului Čuprija, fosta așezare romană Horreum Margi (Marginea de Aur), distrusă în anul 601 de slavi, preotul român Iel Buobu Lui slujește în limba română, într-o biserică ridicată cu multă trudă, în anul 2009 și care poartă hramul Sfinților Montanus și Maxima din Sigidunum, împlinind tulburătoarea profeție. Spune că Dumnezeu l-a salvat de la moarte și după aceea a dorit să fie ca un doctor al sufletelor semenilor săi și să facă ceva pentru ei, în primul rând o biserică în care românii să poată auzi slujba în limba mamei lor, în limba română.
Șicanați pentru că au donat pământul Bisericii din Isacova
În anul 2005, familia Kosana și Voin Pîrvulovici, din satul Bigrenica, satul natal al părintelui Iel Buobu Lui, donează preotului Buobu un teren în suprafață de 5.500 de metri pătrați, pentru ca aici să fie ridicată Biserica cu hramul Sfinții Montanus și Maxima din Sigidunum. Timp de mai bine de trei ani după această danie, Voin și Kosana dau declarații la poliție, iar preotul sârb din apropiere este trimis la casa lor pentru discuții. Odată cu trecerea timpului autoritățile se mai domolesc, iar biserica se ridică. Astăzi, aici, la prima biserică românească de pe Valea Moravei mama Kosana vine duminică de duminică pentru a asculta slujba în limba română și pentru a se spovedi.
O NOUA ORGANIZATIE ROMANEASCA PE VALEA TIMOCULUI
Pe data de 15 septembrie 2012, la Majdanpek, un oraş minier din Valea Timocului – Serbia, a cărui denumire românească originală a fost Măidan, a luat fiinţă „Asociaţia pentru Păstrarea şi Afirmarea Identităţii şi a Culturii Urbane a Românilor de la Sud de Dunare şi din Banat MISTERIA CARPATICA". Fondatorul ei este cunoscutul artist Christian Ruţanu Wagner, liderul celebrei formaţii MISTERIA CARPATICA. Acesta a precizat că ţinteşte mult mai sus, deoarece următorul pas va fi formarea ORCHESTREI NAŢIONALE DE FOLCLOR A ROMÂNILOR DIN TIMOC şi a Corului Bisericesc Ortodox de Dacia Ripensis. Evenimentul a fost marcat şi de o masă rotundă cu tema „Identitatea pierdută şi regăsită", la care au participat, pe lângă membrii trupei MISTERIA CARPATICA, câţiva dintre cei mai importanţi lideri ai comunităţii româneşti din Valea Timocului.
Lipsesc profesorii de limba romana
Directorul Centrului Cultural Majdanpek şi vicepreşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia (IRS) - Ljubomir Brînduşan spune că la Majdanpek, momentul istoric al deschiderii primelor cursuri de limba este momentan umbrit de lipsa cadrelor didactice care să predea limba română cu elemente de cultură naţională.
Limba romana interzisa la chef?
Managerul Hotelului Golden Inn din Majdanpek a interzis formației care cânta la o petrecere dedicată zilei de 8 Martie să mai interpreteze cântece în limba română. Acest lucru nu a fost pe placul celor aproape 100 de români din Serbia care cumpăraseră bilete la seara festivă, aceștia protestând împotriva deciziei respective. Unul dintre ei scrie o scrisoare deschisă consulului general al României la Zajecear – Iulian Nițu.
Se apropie Ziua Brâncuși
Ziua Brâncuşi, a fost proclamată, prin Legea nr. 305 din 7 decembrie 2015, pe 19 februarie, fiind, în acest fel, considerată, în mod oficial, sărbătoare naţională. Potrivit legii, cu această ocazie, autorităţile centrale şi locale organizezează manifestări cultural-artistice. Pentru a marca această importantă zi, Eleonora Moldovan, consulul general al României la Cernăuţi, va susţine o prelegere la Facultatea de Arhitectură Construcţii şi Artă Decorativă din cadrul Universităţii „Iury Fedkovich".
Ministrul Stoenescu propune AGERPRES gratuitate la pachetele de știri pentru media din Moldova și Diaspora
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit azi, 17 februarie, pe directorul general al agenției naționale de presă Agerpres, Alexandru Giboi.
România cere din nou progrese Moldovei, contra ajutorului financiar
Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o întâlnire oficială cu omologul său din Republica Moldova, la Palatul Cotroceni. După cum au recunoscut cei doi șefi de stat, în eclarația comună de presă ulterioară, întâlnirea a fost una cordială în care s-au discutat prbleme de actualitate, printre care și condiționarea acordării sprijinului financiar pentru Moldova de înregistrarea unor progrese vizibile. În schimb, Moldova a răspuns cu declarații emoționante: „Suntem uniţi prin sânge, istorie şi spirit!"
La Majdanpek se infiinteaza Asociatia Unirea Romanilor
Un grup de inițiativă format din circa 30 de persoane, condus de Ljubomir Brândușan, pregătește înființarea unei asociații la Majdanpek, al cărei nume va fi unul extrem de sugestiv pentru simbolistica locală a unui oraș în care minele de aur și cupru sunt emblema economiei locale: AUR (Asociația Unirea Românilor. „Există desigur în această zonă o inițiativă pentru coagularea mediului asociativ românesc la care își dau concursul circa 30 de persoane și care ar trebui să se materializeze prin înființarea unei asociații pe care noi am numit-o AUR (Asociația Unirea Românilor)", spune Ljubomir Brândușan, potrivit căruia „actele pentru înregistrarea AUR sunt pregătite". Până când asociația va funcționa cu personalitate juridică, ea activează sub forma unui grup pe Facebook, numit sugestiv „UNIREA ROMÂNILOR".
Ljubomir Brandusan: „Sa capete cetatenia romana doar cei care merita!”
După ce, pe data de 15 septembrie 2015, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 37/2015, privind modificarea Legii Cetățeniei Române nr. 21/1991, în așa fel încât și românii din comunitățile istorice, care până acum nu puteau cere cetățenia română, pot primi această cetățenie dacă dovedesc că au contribuit la promovarea culturii și identității românești, orice discuție cu românii din Serbia sau cu lideri ai comunității românești de aici nu poate exclude subiectul acesta atât de sensibil. La Majdanpek, unul din orașele în care trăiește o numeroasă comunitate românească, Ljubomir Brândușan și Bokisvirko Dragojevic (Bora Drăgoi) – șeful Ansamblului Folcloric KUD Majdanpek, vorbesc despre necesitatea dobândirii cetățeniei române.
Contact Info.
- Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
- Drobeta Turnu Severin.
- +40 728 317685
- Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.