Festivalul ,,Joc românesc" a fost organizat şi anul acesta de Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia împreună cu asociația rumânească ,,SANDU TIMOC" şi oficialitățile din Jâtcoviţa şi orașul Golubaţ, Forumul European pentru Istorie şi Cultură al Românilor – Filiala Serbia, Centrul European pentru Cultură ,,Mihai Eminescu", precum şi asociația ,,In medias res" din Panciova.
Oaspeți de onoare ai Festivalului
Oaspeți de onoare ai Festivalului au fost: Izvorinka MILOŠEVIĆ (Serbia), Magda PUŞKAŞ (România), Rodica CHIRCU (Italia), Elena SANTAMARIA (Spania), Florian SILIŞTEANU (Statele Unite ale Americii) etc. Proiectul multimedial a subînțeles înainte de toate RECITALUL MUZICAL-POETIC al Doamnei folkului românesc Magda PUŞKAŞ, manifestare desfășurată joi seara, 17 iulie 2014, pe Terasa Hotelului ,,Golubački grad" din Golumbăţ, sub genericul ,,LA O CANĂ CU VIN" şi cu aportul muzicienilor Nicu BARNA (chitară, percuții şi voce) şi Cătălin POP din Cluj, membri ai formațiilor ,,Semnal M" şi ,,Transilvania".
Lansare de carte
În mirifica atmosferă care a dominat pe terasa din imediata apropiere a Dunării, a avut loc şi o excepțională lansare a cărții ,,Americana" de Elena SANTAMARIA născută Georgeta POPESCU, în Banat, la Secusigiu lângă Arad dar, care de mică a trăit în S.U.A, la Chicago iar, apoi, mai mult de trei decenii şi jumătate la Barcelona, Spania şi a venit în calitate de oaspete special la Festivalul din Timocul Sârbesc. Despre acest roman autobiografic care a apărut recent la Editura ,,Entități folclorice" din București referințe critice au prezentat Lucian MARINA, președintele Societății de Limba Română din Voivodina–Republica Serbia şi scriitorul Nicolae Grigore MĂRĂŞANU care a sosit de la București, acompaniat de tânăra Steluța RADU din Brăila de unde a sosit şi poetul Stere BUCOVALĂ, organizator al Festivalului International al Poeților din Balcani. Cu toții au participat cu creațiile lor şi la recitalul poetic muzical, la reușita căruia şi-au dat contribuția şi solistele vocale Rodica CHIRCU sosită de la Roma, Elena COCIŞ, care a venit de la București şi Elena SANTAMARIA, care a sosit de la Barcelona, precum şi membrii Ansamblului ,,DORULE" al Societății Culturale Române ,,DACIA" din Karaganda, Republica Kazahstan care, la fel ca şi ceilalți participanți la recital au încântat atât pe cei prezenți cât şi publicul care se plimba pe faleza Dunării şi pur şi simplu se oprea să admire minunatele interpretări în limbile română şi sârbă, dar şi în franceză, engleză, spaniolă, kazahă... Domnul Ion Loryan DIACONU, președintele Asociației ,,Entități folclorice din România" care, totodată, a îngrijit pentru tipar romanul ,,Americana" a decernat președintelui S.L.R. o Diplomă de Excelență pentru păstrarea şi cultivarea limbii şi popularizarea literaturii române în afara României.
Ajutor prețios din partea prietenilor Festivalului
Demn de menționat faptul că, la numeroasele manifestări adiacente organizate cu prilejul desfășurării ediției a 8-a a Festivalului Internațional ,,JOC ROMÂNESC", au participat activ şi domnul Radu BALTASIU, director general, Direcția Generală Românii de Pretutindeni a Institutului Cultural Român din București, precum şi prof. Nicolae Petre VRÂNCEANU, scriitor şi redactor-șef al revistei ,,Noul literator" al Uniunii Scriitorilor din România din București, dr. Vasile ŞOIMARU, de la Universitatea de Stat din Chișinău, Republica Moldova, apoi prof. Anișoara ŢĂRAN, coordonatoarea Departamentului Învățământ al C.N.M.N.R.S., prof. Iasmina GLIŞICI (n. MIHAILOVICI), președinta Asociației „SANDU TIMOC" a părinților care doresc ca şi copii lor să învețe limba română literară în școlile de stat, precum şi cunoscutul scriitor şi critic literar dr. Florian COPCEA, redactor la Agenția Națională de Presă ,,AGERPRESS", care a folosit ocazia să înmânez scriitorului şi publicistului Lucian MARINA prestigiosul Premiu „MIHAI EMINESCU". Contribuții însemnate la reușita manifestărilor au adus şi domnul Novica NJEGOJEVIĆ, președintele Filialei Serbia a Forumului European pentru Istoria şi Cultura Românilor, apoi președintele Centrului European de Cultură ,,Mihai Eminescu", doamna Svetlana NIKOLIN, președinta Centrului European pentru colaborarea culturală în mediile plurietnice, scriitorul şi publicistul Valentin MIC, de la Asociația ,,In medias res" din Panciova, doamna Ela BĂLESCU din Turnu Severin, prof Ion LUICAN din Timișoara, doamna Rosica PEJIĆ... La manifestările adiacente au participat activ şi membrii Asociației Artiștilor Plastici ,,ULUK – ART" din Kostolac în frunte cu Željko STOJIČEVIĆ, apoi pictorii Mirjana NIKOLIĆ, Slobodan POPOVIĆ – Dane, precum şi domnul Ion MIRICĂ din Maglavit, profesor de pictură la Palatul Copiilor Craiova (filiala Calafat), cunoscător al istoriei, geografiei şi artei culinare timocene. O amintim şi pe doamna Nedeljka JANKOVIĆ, de la Asociația Femeilor din Kostolac, Minerva GHILEZAN, preşedinta Asociaţiei Femeilor ,,Mâini harnice bănăţene" din Petrovăsâla, Anka PAUNOVIĆ, Natalia JANKOVIĆ din Golumbăţ, respectiv Stevanka ILIĆ din Jâtcoviţa, Svetomir TODOROVIĆ, Anta JURCONIU din Snegotin, etc.
Festivaluri inedite, expoziții și parade ale portului popular
De altfel, măreaţa sărbătoare a românităţii a subînţeles atât organizarea Festivalului Internaţional de Jazz şi Muzică Etno (care a avut loc vineri, 18 iulie 2014) cât şi a Festivalul Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani (19 şi 20 iulie 2014), apoi parada portului, expoziţiile de artizanat şi de nestemate din lăzile de zestre, expoziţia de documente, întrecerile la specialităţi culinare, Concursul ,,Românca-Miss Serbia", ,,Miss Festivalului".
Slujbă de pomenire în limba română
În mod tradiţional a fost oficiată slujba de pomenire a eroilor români din Jâtcoviţa care şi-au pierdut viaţa în numeroasele războaie, reuniune la care serviciul divin a fost oficiat de Preacucernicul Părinte Protopop iconom stavrofor Boian ALEXANDROVICI, Vicar administrativ al Timocului și protopop al Daciei Ripensis, împreună cu reprezentanţii parohiilor româneşti din Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis. La slujba de pomenire au participat şi Preacucernicul Părinte Iel BUOBU LUI, parohul parohiei de Horreum Margi și Isacova, Preacucernicul Părinte Sarian RAICOVICI, parohul II al parohiei de Horreum Margi și Isacova, Preacucernicul Părinte Petru HOGEA, parohul bisericii cu hramul Sf. Mucenic Ioan Valahul din Negotin şi Preacucernicul Părinte Antonie ISAC, parohul parohiei din Bor. La slujba de pomenire au participat români şi oaspeţi de pe trei continente.
Artă plastică
În cadrul măreţei sărbători a românităţii a fost organizată în colaborare cu Asociaţia Artiştilor Plastici din Kostolac (ULUK) şi o Tabără de Creaţie în domeniul artelor plastice sub genericul „Romanian ART" şi care s-a bucurat de un mare interes al vizitatorilor odată ce pictorii, la faţa locului imortalizau motive ale folclorului şi culturii române, iar cele 24 de lucrări, cu precădere în ulei pe pânză şi care au fost făcute cadou organizatorilor, constituie temelia unei viitoare Galerii de Arte Plastice „Romanian Art" în satul românesc Jâtcoviţa.
Consfătuire națională pe teme de învățământ în limba maternă
A fost organizată şi o deosebit de reuşită consfătuire naţională la care au participat reprezentanţii a 15 organizaţii cu prefix românesc atât din Serbia de Răsărit cât şi din Voivodina. S-a convenit relativ la modul în care să se acţioneze în comun în vederea asigurării unui învăţământ în limba română pe întreg teritoriul Serbiei, respectiv să se introducă învăţarea limbii române şi în toate şcolile din Serbia de Răsărit. Pe lângă această consfătuire care a avut loc sâmbătă, 19 iulie 2014, organizatorii măreţei sărbători a românităţii, duminică, 20 iulie 2014, au oferit o ocazie participanţilor de a face un schimb de opinii, idei, concepte despre activitatea în domeniul culturii, în cadrul Consfătuirii Internaţionale despre Interculturalitate, reuniune la reuşita căreia şi-au adus aport reprezentanţi a mai multor etnii, nu doar români din Serbia, nu doar din Balcani, ci şi domnul Subhash SAMPAT din Marea Britanie...
Participare internațională
Ediţia a 8-a a reuniunii confirmă că s-a dovedit a fi de prestigiu şi contribuie la o mai bună cunoaştere a etnicilor români din ţările balcanice, riverane-dunărene şi sud-est europene. ŞI NU NUMAI. Pe lângă etnicii români şi reprezentanţii poporului majoritar sârb, la ediţia de anul acesta au participat conaţionali şi oaspeţi, solişti şi ansambluri folclorice din Statele Unite ale Americii, Asia (Rusia, Republica Kazahstan şi India) şi din Europa (Austria, Bulgaria, Elveţia, Italia, Macedonia, Marea Britanie, Republica Moldova, România, Spania, Ucraina, Ungaria... Au fost invitaţi şi oaspeţi din Albania, Croaţia, Franţa, Germania, Grecia... dar şi din Africa şi Australia.
La Festivalul ,,JOC ROMÂNESC" a participat şi Stanişa PAUNOVICI, bardul muzicii populare a rumânilor din Timocul Sârbesc, renumitul rapsod popular Blažica MARJANOVIĆ din Golumbăţ, Milica NEŠIĆ din Negotin, respectiv solistul vocal Dule ZAJČEK, acordeoniştii Velizar MATUŠIĆ, Miloš DJORDJEVIĆ etc. De altfel, publicul prezent la cele trei concerte în aer liber, în amfiteatrul din centrul satului Jâtcoviţa, respectiv din faţa Primăriei şi a Căminului Cultural, a urmărit cu mare atenţie şi a aplaudat atât evoluarea oaspeţilor din străinătate cât şi a amatorilor culturali membri ai societăţilor cultural-artistice din Serbia. Excelenta orchestră a Festivalului condusă cu multă pricepere de bravul acordeonist Oliver PAUNOVICI, a acompaniat cu măiestrie atât evoluarea rapsozilor populari şi a soliştilor vocali şi instrumentişti, cât şi a grupurilor vocale şi formaţiilor de dansuri sosite şi din Branicevo, Golumbăţ, Raşanac şi Lubniţa, dar şi din Jdrelo şi Starcevo de lângă Petrovac na Mlavi – Petrovăţ pe râul Mlava. Au impresionat deasemenea şi oaspeţii din Barić, Vitejevo–Jabari, Brezonik-Bor, Kucievo, Negotin etc.
Pe lângă Ansamblul folcloric ,,Ghiocelul" din Giroc care, în primăvara acestui an, a avut o prezentaţie deosebită şi la Satu Nou, în Voivodina, unde a participat la ,,Balul Mărțișorului" organizat de Comunitatea Românilor din Serbia, o altă mândrie a românilor din comuna Giroc este Corul ,,Giroceana" care interpretează cu multă pricepere şi dragoste colaje de muzică din Banat sub bagheta dirijorului Mircea STURZA. Acestor oaspeţi dragi a revenit cinstea să inaugureze programul ediţiei a 3-a a Festivalului Internaţional de Muzică Etno. Astfel, la Festivalul ,,Joc românesc–Jâtcoviţa 2014", membrii Corului ,,Giroceana" s-au prezentat cu colaje populare din Banat: ,,Mărie poalie ciurate", ,,Câtâ boală are mândra" şi ,,Mândră bănăţeană", respectiv cu lucrări corale de factură populară: ,,Ană lugojană", ,,Mărie, Mărie" şi ,,Pe cărare sub un brad". Membrii Corului „Giroceana" au sosit la Jâtcoviţa în frunte cu domnul consilier Mircea BOTA, graţie bunăvoinţei domnului Iosif Ionel TOMA, primarul comunei Giroc, care a sufinanţat deplasarea în Serbia.
„Fetele din Bucovina" la Jâtcovița
Un bun prieten al subsemnatului academician Vasile TĂRIŢEANU din Cernăuţi, cu sprijinul major al domnului Sorin ABABEI, viceprimar la Primăia Dumbrăveni – Suceava, a asigurat participarea la Festivalul ,,Joc Românesc" a membrelor renumitului Ansamblu etno folcloric ,,FETELE DIN BUCOVINA". Publicul s-a delectat atât privind preafrumoasele costume naţionale ale bucovinenelor cât şi, în special, ascultând interpretarea cu brio a cântecelor românilor din Ucraina. Ansamblul etno folcloric ,,FETELE DIN BUCOVINA" din oraşul Cernăuţi, Ucraina, a fost înfiinţat în anul 1997. În repertoriu are cântece populare, patriotice, cântece autohtone din zonă Cernăuţului. În cei 17 ani de activitate, ansamblul a concertat în mai multe sate şi oraşe din Ucraina, România, Republica Moldova, Serbia. La Festivalul ,,Joc Românesc" au fost prezentate unele aspecte ale montajului folcloric ,,Nunta bucovineană", respectiv „Pregătirea miresei". ,,FETELE DIN BUCOVINA" au interpretat şi piesele ,,Cântă cucu, bată-l vina", ,,Prin pădurea verde, deasă", „De la Nistru mai la vale", ,,Aseară vântul bătea" şi melodia „Oú у Буковину саду". Au evoluat: Luminitsa DEMIANYK, Aurica AIRINII, Anzhela BOTA, Veronica PRYDII, Dorika SEMENYUK, Viorika PRYDIY, Violeta DOBGHEI şi Elizaveta PENTELEICIUC.
Membrii Formației ,,IZVORAȘUL" al Școlii Gimnaziale Raci, localitatea Negomir, judeţul Gorj, România au sosit la Festivalul de la Jâtcoviţa în frunte cu domnul director Ion CARCALICEA. Oaspeţii din Negomir au fost acompaniaţi de domnul primar Ion GRUESCU căruia organizatorii îi sunt deosebit de recunoscători că, a facilitat deplasarea la Festival atât a talentaţilor tineri dansatori şi instrumentişti, fluieraşi versaţi în frunte cu bravul instructor Ion LUICAN, cât şi a minunatelor soliste vocale Nicoleta LĂTĂREŢU şi Graţiela BEJINARU, respectiv a soliştilor instrumentişti Nicu LĂTĂREŢU, Nicu TUDORESCU şi Ionuţ RĂDUCAN.
Dansuri populare din Ardeal
Formaţia de dansuri populare tradiţionale din satul Urca, comuna Viişoara, judeţul Cluj, a fost înfiinţată în anul 1955 de către profesorul Trifon CRIŞOV. Membrii formaţiei au participat la numeroase festivaluri din ţară şi, deasemenea, au cucerit Europa prin folclor iar, datorită perseverenţei şi a succesului formaţiei, o stradă din Saint Calais – Franţa, poartă denumirea de „URCA". Atât Saint Calais din Franţa cât şi Drăsliceni din Republica Moldova sunt localităţi înfrăţite cu satul Urca ai căror tineri ambasadori culturali reprezintă cu demnitate şi mândrie România. Minunaţii dansatori care au sosit şi anul acesta de la Urca la Festivalul ,,Joc Românesc" sunt conduşi cu sârguinţă şi dăruire de renumitul instructor de dansuri populare Vasile SONGOTI. Subliniem contribuţia majoră adică sprijinul acordat atât financiar cât şi emoţional de domnul ing. Roman IOAN, primarul comunei Viişoara care a fost şi este alături de această formaţie, fapt pentru care îi sunt recunoscători şi organizatorii măreţei sărbători a românităţii.
Premiile prestigiosului festival
MARELE PREMIU al Festivalului ,,JOC ROMÂNESC" pentru cea mai bună prestaţie a revenit membrilor Ansamblului ,,DORULE" al Societăţii Culturale Române ,,DACIA" din Karaganda, Republica Kazahstan.
Prestigiosul premiu „BRANKO OLAR" şi „Micul OSKAR" al Festivalului Internaţional ,,Joc Românesc" au fost conferite solistei vocale Rodica CHIRCU - TIDEI care a sosit de la Roma, Italia şi a interpretat cu brio atât melodii pe care le-a compus singură (de ex. ,,Româncuţa-i lucru mare") cât şi prea frumoase piese culese căci acest cant-autor merge pe folclorul autentic, pe originalitate (,,Eu sunt fata lui Gheorghiţă", ,,Ce faci mândro, ce lucrezi", ,,Fir de lână ca bujorul". Ca un brav interpret de muzică tradiţională, în anul 1988, a cucerit Trofeul Festivalul Internaţional ,,Maria Tănase" iar, tot în acelaşi an, a luat ,,Cununa Rozelor" la Calafat. În anul 1990, a fost în Topul Tinerilor Interpreţi din România, iar la ediţiile internaţionale ale Festivalului ,,Cântarea României" a ocupat locul I. Cu un cuvânt, un excelent interpret cu care organizatorii se mândresc că l-au avut oaspete de onoare la măreaţa sărbătoare. La fel cum se bucură că au reuşit să asigure şi participarea la festival a renumitei soliste vocale Izvorinka MILOŠEVIĆ, ,,Doamna Cântecului Rumânesc din Sârbie", cunoscută printre românii din Serbia de Sud-Est sub preudonimul FUNTA LUNGA (de fapt, F'ntânioara Funtă Lungă) şi căreia a fost decernat Premiul ,,OMNIA" pentru contribuţia majoră la păstrarea şi cultivarea cântecelor românilor din Serbia, de la sud de Dunăre.
Concursuri culinare!
Printre numeroasele manifestări adiacente care s-a bucurat de mare interes al participanţilor şi oaspeţilor s-au găsit şi competiţiile la prepararea celor mai gustoase mâncăruri tradiţionale româneşti. Premiul ,,CEA MAI GUSTOASĂ COLIAŞĂ" a fost decernat lui Vlasta JOVANOVIĆ din Kaona, pe locul doi s-a plasat Ştefan HOŢOLEANU din Češljeva Bara iar, locul trei a fost cucerit de Milosava GROZDIĆ din Žagubica, care a cucerit şi Premiul pentru ,,CEA MAI BUNĂ BRÂNZĂ". Vestitul bucătar Milan din Jâtcoviţa şi de data aceasta a pregătit în afara concurenţei minunata fasole la cazan cu cârnaţi şi carne afumată, precum şi deosebit de gustosul gulaş-papricaş, tocană ungurească, de o calitate deosebită admirată de numeroase persoane şi spre fericirea organizatorilor a fost preparată la fel într-un cazan căci două-trei ceaunuri nu erau suficiente, cât de mult era solicitat.
Asociaţia Femeilor ,,Mâini harnice bănăţene" din Petrovăsâla care şi de data aceasta s-au prezentat cu incomparabil de frumoase nestemate din lăzile de zestre, au încântat publicul dar şi pe membrii Juriului Internaţional în mod special cu deosebit de bogata şi calitativă „ofertă" de produse de patiserie, prăjituri, plăcinte, cozonac, chifle, cornuri, franzeluţe, uscăţele, sărăţele şi alte mâncăruri româneşti astfel că, pe merit, au cucerit Premiul ,,CEA MAI GUSTOASĂ MÂNCARE ROMÂNEASCĂ". Diplome au fost acordate membrelor asociaţiei femeilor din Laznica, precum şi membrelor Societăţii Cultural-Artistice „Homolje" din Žagubica. Premiul ,,CEL MAI FRUMOS STAND" a fost conferit Nataliei JOVANOVIĆ din Jâtcoviţa care, s-a prezentat cu o deosebit de variată ofertă atât cu prăjituri şi alte produse româneşti cât şi cu lucruri de artizanat şi preafrumoase tradiţionale costume populare.
Premiul „CEL MAI FRUMOS COSTUM NAŢIONAL" a fost decernat doamnei Angela BOTA din Cernăuţi, Ucraina iar, diplome au primit şi tinerele Mihaela PÂRVULANOVICI şi Svetlana MIŠIĆ din Žagubica.
Premiul ,,CEA MAI FRUMOASĂ IE–CEL MAI FRUMOS CIUPAG" a fost decernat membrelor Ansamblului etno folcloric ,,FETELE DIN BUCOVINA" din Cernăuţi, Ucraina.
Un Juriu Internaţional s-a pronunţat şi relativ la faptul care din candidatele anunţate a fost cea mai frumoasă româncă participantă la Festival. Astfel, premii acordate de S.L.R. şi de C.P.E. ,,Libertatea" (sponsor-media), precum şi titlul ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA" au fost conferite tinerei Jovana SPASIĆ din Barić. Pe locul doi s-a plasat Ana PAUNOVIĆ din Ždrelo, iar locul trei a fost cucerit de Ivana TRAILOVIĆ din Brezovik.
Demn de menţionat şi faptul că, Alua TEBENESCU din Republica Kazahstan a fost proclamată ,,MISS FESTIVALULUI", în timp ce tânăra Mădălina RUSU din România a fost prima însoţitoare, iar drept cea de a doua însoţitoare a fost desemnată Noema MAIER. Toate au primit cadouri atât de la Societatea de Limba Română din Voivodina, principalul organizator, cât şi de la domnul Dănuţ CIOLOCA, directorul Întreprinderii ,,Žitobanat" din Vârşeţ, sponsorul principal al Competiţiei Naţionale ,,ROMÂNCA - MISS SERBIA" şi de la Casa de Presă şi Editură ,,Libertatea"-Panciova, sponsor al Competiţiei Internaţionale ,,MISS FESTIVALULUI JOC ROMÂNESC".
Premiul ,,MISS FARMEC" a revenit solistei vocale Elena SANTAMARIA sosită la Festival de la Barcelona, Spania şi care, evident, „a fermecat" atât publicul cât şi membrii Juriului Internaţional prin fermecătoarea interpretare atât a cântecelor în limba sârbă („Ja Vlajna, a ti Srbijanac") cât şi în limba română (,,Banatul", ,,Joc din satul meu Secusigiu" de lângă Arad, apoi simpatica ,,Strigare a găinii" etc.). Pe merite Diplomă ,,MISS FARMEC" a fost conferită şi doamnei Viorika NENAKHOVA din Karaganda, Republica Kazahstan care a impresionat atât împreună cu membrii Ansamblului prezentând varietatea culturii naţionale, cât şi a românilor din Kazahstan dar, în special a încântat membrii juriului cu prestaţia dansurilor orientale, precum şi numerosul public care a aplaudat frenetic evoluarea cu brio a tinerilor entuziaşti. Precis că, în cazul care Juriul ar fi acordat o menţiune şi tinerei Ayazhan SARSENOVA din Karaganda, Asia, iminent comentariile ar fi fost că membrii juriului au fost părtinitori. Dar, nu au fost. Dimpotrivă. Au fost tare reali. Chiar dacă, Ayazham SARSENOVA este şi un cunoscut fotomodel.
Pentru participanţi şi oaspeţi au fost organizate şi vizite de documentare la cetatea medievală Golumbăţ, care străjuieşte intrarea în defileul Porţile de Fier.
Despre măreaţa sărbătoare a românităţii au informat agenţiile de presă naţionale şi internaţionale: Romanian Global News (RGN), Postul de Radio Românesc Mondial (www.radioteiubesc.com din California), RRI Radio România Internaţional, Radio Novi Sad, Jurnal Românesc...
Reportaje video deosebit de frumoase despre Festivalul Internaţional de Folclor au pregătit: RTV „TIMOC PRESS" (de la cele trei concerte au fost pregătite 5 reportaje fiecare cu o durată de mai mult de oră plus reportajele despre manifestările adiacente), apoi RTV ZVIŽD, RTV VOIVODINA – TV Voivodina, Redacţia programului în limba română care a relatat şi în emisiunea „Telejurnal" dar, a transmis reportaje şi în emisiunea ,,MAGAZIN TV", respectiv în ,,BUNĂ SEARA, VOIVODINA".
Informaţii despre Festivalul „JOC ROMÂNESC" au fost publicate şi în presa scrisă, precum săptămânalul ,,LIBERTATEA" din Panciova (sponsor-media a Festivalului), dar şi numeroase alte ziare din ţară şi străinătate. (Intertitlurile aparțin redacției JR)
O corespondență semnată Lucian MARINA