cache/resized/af2e25c7fdea4d52159cc9b7135f827a.jpg
KLADOVO
Membrii Asociației „Eudava – Cladova” au marcat, sâmbătă, 15 ianuarie 2022, la sediul asociației, Ziua de naștere a
cache/resized/4dff5c6cdb83f2f5c4bee38850f24f82.jpg
PETROVAC
Cu ocazia Zilei marelui poet național Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale, La Kucevo este programată, începând cu
cache/resized/cc9934aeba8a3cf450bb171ef3f56b17.jpg
KLADOVO
Ani la rând, la Kladovo, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, la toate restaurantele din Kladovo erau petreceri
cache/resized/c26f1568730db3aaee84c9b2f797e090.jpg
KLADOVO
În ultima zi a anului 2021, primarul comunei Kladovo, Saša Nikolici, și-a dat demisia. Primarul explică gestul într-un
cache/resized/bca5960f22472701298d7b283af262ab.jpg
KLADOVO
Dacă putem defini practic termenul de ghinion, acesta cu siguranță se poate referi la turismul în orașul Kladovo.
cache/resized/5742587743aa75ce6490d9115b637a33.jpg
KLADOVO
Evenimentul „Seara românească”, organizată cu prilejul sfârșitul anului, a avut loc luni, 20 de decembrie 2021, în
cache/resized/f895adff77c18a22f10add02c1360af1.jpg
VOIVODINA
„Românii Independenți din Serbia“ (RIS) face apel public pentru adoptarea unei noi propuneri legislative pentru românii
cache/resized/abbeb7fe9232dc7c1a4b85e4e731eeed.jpg
KLADOVO
O apariție foarte ciudată și neobișnuită s-a observat în orașul Kladovo, în jur de ora 16:15 (17:15 ora României), joi
cache/resized/00f56d1b0f43332b7665ccb018e01fcf.jpg
VOIVODINA
Ultranaționalistul sârb Dragoslav Bokan, cunoscut ca regizor și fost lider paramilitar de pe vremea războaielor din
cache/resized/a839639212e4d950bdc95bc185a5a632.jpg
KLADOVO
Lansarea cărților „Românii din Nord-Estul Serbiei între anilor 1804 – 1948” în limbă Română și „Rumuni/Vlasi u
robghrcsenfrdeelhuitptrusresuk
Ivan Vrzogic Scris de  Noi 06, 2021 - 5585 Views

Drama învățământului în limba română din Serbia de Răsărit. Ce poate face România!

Minoritatea națională Română în Serbia este divizată artificial în doua părți - Românii din Voivodina (vreo 30.000) care au toate drepturile și sunt recunoscuți ca români „drepți”, și cei din Serbia de Răsărit (vreo 300 000) care nu sunt recunoscuți că minoritate națională, nu au școli în limba maternă și sunt supuși asimilării etnice. Mulți dintre ei deja sunt asimilați și, când când vorbim despre cei 300.000, puțini dintre ei au sensul de apartenență la minoritatea națională română. Aceasta este realitate tristă, din păcate! De fapt pentru ce ne luptăm în Serbia de Răsărit? Pentru păstrarea măcar a urmelor sau semințelor românismului în Serbia de Răsărit.

Când vorbim despre învățământul românesc în Serbia de Răsărit, există un fapt care trebuie luat în considerare! Când se face ancheta pentru orele de limba română cu elemente de cultură națională în Serbia de Răsărit, ca să se înființeze o despărțire și să se poate introducă limba română, numărul minimal de copii trebuie să fie 15. Dacă numărul de părinți care au optat ca ai lor copii să învețe limba română este sub 15, statul nu plătește învățătorului, ceea ce înseamnă că orele de limba română nu se pot ține. Când se face ancheta, de obicei se pun multe obstacole vizibile și invizibile, părinți primesc sfaturi „prietenoase” că nu ar fi bine pentru copii lor să învețe limba română, că e mai bine să învețe limba germană său informatică, sau ceva „mai modern” sau „mai util”. Scopul este că numărul să scadă sub 15 și apoi se poate spune că nu sunt suficienți copii. Având în vedere proporțiile de depopulare din Serbia de Răsărit și în condițiile normale pentru orice situație, strângerea de 15 de copii reprezintă o provocare. Apoi, dacă în ciuda tuturor presiunilor, se strâng 15 copii, e problema de a găsi un învățător.

Având în vedere că un învățător, care teoretic ar trebui să se mute în niște sate din Serbia de Răsărit, ar avea program de vreo 5 sau 6 ore pentru cursurile de limba română săptămânal, iar programul plin este de 20 de ore săptămânal, ca atare ar primi un salariu corespunzător programului, adică 25% său 30% din salariu, ceea ce ar însemna între 150 și 200 de EUR lunar. Care este motivul unui învățător zicem din Novi Sad să părăsească jobul lui în Novi Sad cu salariu de 550 - 600 de EUR și să vină în niște sate din Serbia de Răsărit, să primească 150 - 200 de EUR lunar?! Asta reprezintă o mare problemă!

Ce ar putea face statul român?

În astfel de situații, statul român ar putea să ajute, adică ar putea să intervină și să le ramburseze învățătorilor diferența între orarul lor și salariul plin, plus să le ofere niște stimulente. Adică, dacă un învățător în școala elementară are un salariu de vreo 500 de EUR, și statul Român ar putea să le oferă învățătorilor de limbă Română în Serbia de Răsărit 700 de EUR (adică diferența până la 700 de EUR). Este vorbă de vreo 20 de învățători și impactul bugetar ar fi în jur de 200000 – 300.000 de EURO anual, care este absolut neglijabil pentru bugetul României care este în jur de 60 de miliarde de EURO, dar ar înseamnă ceva esențial pentru păstrarea identității românești în Serbia de Răsărit.

Etichetat cu
Ivan Vrzogic

Corespondent jurnalromanesc.ro din Kladovo și Negotin

   Ministerbannernou1240x156v4

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…