Imprimă această pagină
Romeo Crîșmaru Scris de  Noi 07, 2021 - 18136 Views

Cum a devenit CETĂȚENIA ROMÂNĂ O AFACERE, în Serbia de Răsărit

Au trecut 5 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a OUG 37/2015 privind modificarea Legii Cetățeniei Române, nr. 21/1991. Numărul fraților noștri români care au dobândit cetățenia țării mame este destul de mare, dar numărul celor care au căzut în plasa unor escroci vânzători de iluzii este și mai mare. Nu vom analiza aici cine și cum a dobândit pașaportul românesc, ci vom încerca să explicăm un mecanism complex de transformare a unei oportunități istorice într-o afacere fără scrupule. Asta și în condițiile în care mulți frați de-ai noștri, în loc ă meargă la consulatele din Serbia, dau năvală la București, la sediul ANC.

Pentru a înțelege complet care este mecanismul obținerii cetățeniei române de către românii din Serbia, pentru că asupra acestora ne vom concentra în această istorie, vom explica mai întâi cadrul legal.

În anul 2015, Guvernul Ponta emite o Ordonanță de Urgență, nr. 37/15 septembrie 2015, potrivit căreia Legii Cetățeniei Române, Legea 21/1991, i se aduce o modificare. Potrivit acestei modificări, s-a introdus, după art. 8, un articol 8 indice 1, potrivit căruia „Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizației şi spiritualității românești, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e)”. Modificarea vine după un lung șir de demersuri începute de senatorul Viorel Badea și deputatul Eugen Tomac, cei care au conceput un proiect de lege în baza căruia românii din comunitățile istorice ar fi putut să obțină cetățenia română dacă se declarau români. Proiectul destul de generos a fost, însă, ajustat și ciuntit ca urmare a suspiciunilor de generare a unor situații discriminatorii. Fără a mai intra în amănuntele de la acea vreme, noul articol 8 indice 1 aduce de fapt o lege șchioapă, imprecisă și derutantă. Chiar și așa, cu toate imperfecțiunile ei, noua lege deschide o fereastră către obținerea cetățeniei române pentru unii dintre românii noștri din Serbia de Răsărit. Doar că acești frați ai noștri nici nu pricep cum stă treaba cu adevărat și nici nu evaluează obiectiv posibilitățile oferite de lege. Românii din Serbia și, mai grav, unii care nu au nicio legătură cu minoritatea românească văd în noile prevederi legale o portiță spre evadarea dintr-un stat aflat în afara Uniunii Europene și spre obținerea unui pașaport românesc care este, de fapt, unul european. Mai exact, puțini dintre cei care cer cetățenia română o fac doar pentru că se simt români, ci o fac mai mult pentru că știu exact că odată cu obținerea pașaportului românesc devin cetățeni europeni și pot călătorii liber în Europa, dar, mai cu seamă, pot beneficia de un drept al cetățenilor europeni, adică libera circulație a forței de muncă.

CITEȘTE ȘI Cel mai escroc traficant de cetățenie română din Serbia, a fost arestat

Pe mâna șmecherilor

Deși pe site-ul oficial al Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) este descrisă punct cu punct, pe înțelesul tuturor, procedura de solicitare și obținere a cetățeniei române, în loc să consulte sursele oficiale sau să apeleze la case de avocatură din România care se ocupă cu consultanța de acest fel, mulți dintre cei atrași de mirajul liberei circulații în statele Uniunii Europene, în special în statele dezvoltate din Europa de Vest și de Nord, s-au adresat ori unor escroci fără scrupule, ori unor asociații care s-au oferit să le întocmească dosarele, de cele mai multe ori fără a le spune cu sinceritate dacă au șanse să obțină mult râvnitul pașaport românesc. Ba mai mult, la vânzătorii de iluzii s-au prezentat, în multe cazuri, cetățeni sârbi care nici măcar nu știau limba română și care nu aveau nicio legătură cu minoritatea românească. De asemenea, s-au mai prezentat în fața celor care s-au apucat să facă dosare și români din Serbia de Răsărit care nu îndeplineau condițiile cerute în ceea ce privește contribuția la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești. Iar șmecherii, documentați din mers asupra condițiilor, i-au așteptat cu brațele deschise, pentru că dorințele bieților oameni au fost imediat evaluate ca pe o afacere prosperă.

Mecanismul afacerii

Mecanismul noii afaceri cu vânzarea iluziei de obținere a cetățeniei române comportă mai multe metode înșelătoare. Una din metode, cea mai grobiană, este solicitarea de la amatorii de cetățenie română a unor sume colosale pentru diverse servicii precum întocmirea dosarului, presupusa mituire a unor oficiali și a unor samsari, presupusele aranjamente care ar fi trebuit să introducă dosarele pe ușa din dos, deși așa ceva nu este posibil, și alte diverse păcăleli care, din păcate, au avut priză la mulți naivi. Așadar, în loc să citească legea atent, să o înțeleagă și să adune singuri niște documente la dosar, mulți creduli s-au dat pe mâna escrocilor și au pierdut mii de euro. Unul dintre cei mai mari escroci de acest fel, Radișa Dragoievici, din Kucevo, a fost arestat recent de Poliția Sârbă.

O altă metodă este intrarea în funcțiune a unor asociații care s-au oferit să îi ajute pe creduli să întocmească dosarele, ba chiar s-au oferit să îi plimbe pe la notariate din România pentru declarațiile pe propria răspundere necesare la dosar. Noroc că între timp ANC s-a trezit și acum acceptă acest fel de declarații direct în fața funcționarilor instituției. Paradoxal este faptul că mulți dintre cei care mergeau la notar să dea declarațiile cu pricina, aveau nevoie de translator, deși ei ar fi trebuit să îndeplinească o minimă condiție pentru a obține cetățenia română, respectiv cunoașterea limbii române.

Ajunși la aceste asociații, naivii trebuiau să accepte fabricarea dosarelor, mai exact căutarea cu disperare a unor dovezi false privind contribuția la promovarea culturii și spiritualității românești. Mai exact, li se puneau la dosare diverse diplome banale de participare la diverse evenimente precum seri românești, mese rotunde, simpozioane și alte astfel de manifestări irelevante. Totodată, cel care trecea pragul unor astfel de asociații era invitat să se înscrie ca membru al asociației retroactiv și i se elibera o legitimație de membru, care chipurile ar fi fost o dovadă supremă de îndeplinire a condițiilor din metodologie. 

Examenul final și trezirea la realitate

Potrivit legii, dosarele solicitanților ajung la avizare la misiunile diplomatice ale României din Serbia, aflate la Belgrad, Vîrșeț și Zajecar. Odată ajunse pe masa consulilor generali, aceștia își puneau mâna în cap când găseau la dosar tot felul de documente falsificate, unele lovite de o inepție fără margini și, evident, respingerea dosarului nu era decât o problemă de rutină. Cei refuzați au rămas și fără cetățenie și cu banii dați. În multe cazuri, în fața misiunilor diplomatice au ajuns cetățeni cărora li se aprobaseră dosarele, dar care nu au fost în stare să rostească jurământul de credință în limba română, chiar dacă asociațiile care îi trimiseseră au făcut cursuri de pregătire cu ei.

Ce spune legea și ce trebuie pus la dosar

Pentru cei care sunt amăgiți de vânzătorii de iluzii, pentru a nu mai cădea în plasa escrocilor, prezentăm lista documentelor necesare pentru dovedirea contribuției la promovarea culturii și spiritualității românești. Mare Atenție! Diplomele, adeverințele și copiile false ale unor participări irelevante la diverse petreceri nu constituie documente acceptate!

Pentru emiterea punctului de vedere, solicitantul va trebui să depună la dosar documente şi informaţii relevante privind activitatea de protejare și promovare a culturii, civilizației și spiritualității românești.

Solicitantul va pune la dispoziție documente și informații relevante din următoarele domenii:

• activitate publicistică în limba română sau cu tematică românească,

• activitate cultural-artistică de prestigiu cu promovarea valorilor româneşti

• activitate didactică și științifică de promovare a limbii şi culturii române

• activitate de management cultural-artistic, de afirmare şi popularizare a valorilor româneşti

• activitate de susținere a mediului asociativ românesc şi a comunităților religioase românești

• activitate de promovare a imaginii României sau de apărare a drepturilor românilor din străinătate.

Vor fi luate în considerare doar acele documente și informații relevante pentru promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești:

• lucrări de autor, tipărite sau în formă electronică, relevante pentru evidențierea contribuției la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești;

• documentaţie consistentă şi convingătoare, cu caracter public (bibliografie critică, albume de artă, afişe de spectacol etc.), care atestă prestigiul autorului, precum şi preocuparea pentru abordarea, în demersul artistic propriu, a unor elemente cu specific cultural şi identitar românesc;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unei activităţi cu profil didactic socio-uman în cadrul unor unităţi de învăţământ cu predare în limba română, din ţară sau din străinătate;

• documentaţie care atestă desfăşurarea unei activităţi de cercetare (articole publicate în reviste de specialitate, comunicări ştiinţifice, referate, contracte de cercetare ştiinţifică etc.);

• diplome sau certificate de absolvire ale studiilor liceale sau universitare finalizate în limba română;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unor activităţi de promovare publică a produselor culturale româneşti în spaţiul cultural din statul de cetăţenie (impresariat, management cultural, voluntariat, mecenat, schimburi culturale etc.);

• documentaţie care atestă desfăşurarea unor demersuri semnificative de organizare a comunităţii româneşti în vederea asigurării participării acesteia la viaţa publică a societăţii gazdă, de sprijinire a coagulării confesionale, de afirmare a identităţii spirituale româneşti, de solidaritate faţă de membri ai comunităţilor româneşti din străinătate, prin sponsorizări, donaţii, colecte publice, acte filantropice sau umanitare;

• elemente documentare concrete care atestă notorietatea unor demersuri de promovare a imaginii României în mediul public din statul de cetăţenie;

• documentaţie care atestă implicarea în demersuri de combatere a unor situaţii de discriminare etnică;

• elemente documentare concrete care atestă existenţa unor demersuri de cooperare şi solidaritate cu colectivităţi locale din România, prin susţinerea de parteneriate în domeniile cultural şi educaţional;

• documente care atestă desfăşurarea, pe o perioadă determinată consistentă, a unor activităţi de promovare publică a mărcilor şi produselor fabricate în România, precum şi a unor activităţi de promovare publică a obiectivelor turistice româneşti.

Etichetat cu
Romeo Crîșmaru

Articole recente - Romeo Crîșmaru

We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…