cache/resized/ed048c52edfef1133a8affb84e0b2fa9.jpg
SERBIA
În cadrul unei conferințe de presă, președintele Vucic a declarat că alegerile de la Belgrad sunt programate pentru 2
cache/resized/e5346cd449c7960801124f90ac19d676.jpg
CHISINAU
Proiectul de twinning „Consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării riscurilor în sectorul
cache/resized/6f7f59b93f54ec075d075b99c85d278a.jpg
KLADOVO
Centrul Cultural Românesc din Kladovo face un nou pas important spre atingerea obiectivelor sale educațională, intrând
cache/resized/9a2d5624e503809ffd6b1dd6ec3cda7a.jpg
DIASPORA
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a lansat, pe 21 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă
cache/resized/4a043185bca22f25ad690d66c2175fe4.jpg
NEGOTIN
Direcția pentru proprietate a Republici Serbia a anunțat licitație publică pentru lucrări de modernizare a punctului de
cache/resized/33e8d47e1bce39c13b6e7b0f9a9fd197.jpg
KLADOVO
Salariu mediu nu este o singură măsură de calitate de viață și nivelul de trai, dar cu siguranță este una dintre cele
cache/resized/4e5f6ac2ee3442a2d05cd9485bb18f48.jpg
KLADOVO
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj a dăruit 100 de volume de carte Centrului Cultural Românes din
cache/resized/2c00382a0d67c08b0d2d4794c757a4f7.jpg
KLADOVO
Ziua Națională a României, Ziua Marii Uniri și cea mai importantă în istoria modernă a României a fost marcată și
cache/resized/f38324fefe3d89de9268bb61a8fd0199.jpg
PETROVAC
Partidul Român din Serbia și sărbătorit centenarul, printr-o adunare festivă și un congres extraordinar la care s-au
cache/resized/a644442ad26efc62fb1f28be444cfbbd.jpg
SERBIA
Potrivit unui raport al Reuters, viceprim-ministrul sârb, Milos Vucevic, recunoaște îmbunătățirea considerabilă a
Romeo Crîșmaru

Romeo Crîșmaru

 

Primarul din Kladovo, atras, de consilierul său, într-o combinație mafiotă

Potrivit portalului media nova.rs din Serbia, primarul din Kladovo, Saša Nikolić, este amestecat într-un scandal uriaș, după ce consilierul său a fost implicat într-un atac de tip mafiot. Nikolić, reprezentant al partidului de guvernământ din Serbia, SNS, a târât și partidul în scandalul care răscolește acum micul orășel de frontieră, deaoarece principalul acuzat este președintele Organizației de Tineret a SNS din Kladovo și coordonator al Biroului pentru Tineret al municipalității, Saša Nikolić (28 de ani). Presa sârbă spune că acesta, împreună cu un cămătar ar fi extorcat mai multe persoane, acționând la ordinal primarului.

Întreaga comunitate din Kladovo, orașul aflat vizavi de Severin, peste Dunăre, dar și din celelalte 21 de localități arondate comunei Kladovo, sunt șocați, după ce poliția sârbă a arestat doi tineri acuzați de amenințare și extorcare asupra unui cetățean sârb recent întors din SUA, căruia i-au cerut, sub amenințarea armei, 80.000 de euro. Concret, nova.rs, scrie, sub titlul „Bokser i zelenaš iz SNS radio po nalogu predsednika Kladova” (în traducere „Un boxer și un cămătar de la SNS au lucrat la ordinal președintelui comunei Kladovo”), că kick-boxerul Darko Stevanović (28 de ani), coordonatorul Biroului Tineretului din Kladovo și președintele tinerilor SNS din acel oraș, a fost recent arestat împreună cu cămătarul Luka Otašević (24 de ani) pentru tentativă de extorcare.

„Se suspectează că Otašević și Stevanović au cerut sub amenințare recent 80.000 de euro sub formă de contracte și chitanțe pentru datoriile de la persoanele returnate din America. În acest sens, unul dintre cei vizați de cămătar și de consilierul primarului, a fost luat cu forța de pe stradă și dus în apropiere de Kladovo unde a fost speriat după ce agresorii au tras mai multe focuri cu o pușcă automata. Poliția a reacționat imediat, arestând suspecții, iar Înalta Curte din Negotin a dispus reținerea lor timp de până la 30 de zile”, scriu jurnaliștii de la nova.rs.

Nu s-a demonstrat că primarul ar fi ordonat sau ar fi fost amestecat direct în acțiunea mafiotă

Surse din Kladovo ne-au precizat că nova.rs ar fi un portal controlat de opoziția politică a partidului aflat la guvernare, SNS, și de aceea articolul ar scrie că și primarul Kladovei, Saša Nikolić, ar fi amestecat în atacul mafiot sau că, mai rău, cei doi ar fi acționat la ordinal lui. În realitate nu există dovezi clare și nici declarații oficiale potrivit cărora primarul ar avea vreun amestec, în afară de faptul că unul dintre agresori, Darko Stevanović, este angajatul Primăriei și consilierul lui apropiat.

Pe de altă parte, nova.rs, susține că sursele lor pretind că Otašević este cunoscut ca fiind cămătar de mai multă vreme, „lucru demonstrat și de acuzațiile penale depuse împotriva sa de un cetățean întors din America”. Aceeași sursă media mai scrie că „Stevanović este considerat a fi pumnul izbitor al progresistilor și împingătorul voturilor în Kladovo („Stevanović važi za udarnu pesnicu naprednjaka i uterivača glasova u Kladova“ – n.n.: textul original din articolul nova.rs). „De asemenea, conform informațiilor noastre, există mai multe acuzații penale împotriva acestui tandem, pe care Parchetul de bază din Negotin nu ni le-a confirmat încă”, mai scrie nova.rs.

Poliția sârbă a descoperit o listă de creditori

„În timpul percheziției poliției, după ce au fost reținuți, poliția ar fi găsit un jurnal cu o listă de creditori cărora Otašević le-a dat bani cu dobândă. Potrivit informațiilor încă neconfirmate, arma tatălui său a fost găsită la percheziție”, mai scrie nova.rs. Aceeași jurnaliști amintesc și faptul că tatăl lui Luka Otašević este tot cămătar, unul chiar de temut în Kladovo.

Consilierul și apropiatul primarului din Kladovo, acuzat acum de agresiune, Darko Stevanović este fondatorul unei asociații a cetățenilor „Eden Kladova”, care se ocupă de „dezvoltarea comunității locale, turism, ecologie, sprijin pentru tineri, precum și în toate celelalte domenii care poate contribui la îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor municipiului Kladovo”.

După arestarea celor doi agresori, jurnaliștii sârbi mai susțin că unul dintre martorii cheie în anchetă ar fi fost amenințat de niște bătăuși: „După ce poliția i-a arestat pe Stevanović și Otašević, haosul a domnit pe străzile acestui oraș de frontieră, iar ultimul dintr-o serie de incidente a fost înregistrat atunci când un martor a raportat că un bărbat l-a amenințat să-și schimbe declarația. Stefan Panić a fost reținut după ce un tânăr l-a reclamat poliției, care a fost recent audiat ca parte a anchetei împotriva coordonatorului Biroului pentru tineret din Kladovo și a boxerului Darko Stevanović”.

Articolul original din nova.rs poate fi citit AICI

DRP face precizări cu privire șoferul român de TIR ucis în Franța

Presa franceză a anunțat moartea tragică a unui şofer român de TIR care a fost înjunghiat într-o benzinărie din Franţa, unde oprise pentru a alimenta tirul cu combustibil. Departamentul pentru românii de pretutindeni face câteva precizări pe margine tragediei, într-un comunicat de presă.

Despre „limba moldovenească”, Anno Domini 2021 (din păcate)

Recent am primit o declarație de la domnul Ion Borș, prin Linkedin. Domnul Borș este Șeful Diviziei de Statistică Monetară și Financiară al semeței ‘Republici’ Moldova (Head of Monetary and Financial Statistic Division, National Bank of Moldova Chișinău). Dumnealui ar fi fost nostim prin cele debitate mai jos, să nu fii fost o reflecție tristă, a ceea ce înseamnă îndoctrinare și deformare rusească în mintea unor români basarabeni despre… cine sunt. O redau împreună cu replica mea (de Gabriel Teodor Gherasim):

„11/Mai/2021

Chișinău, Moldova

Buna Ziua! Eu sunt moldovan, Patria mea este Moldova, Neamul meu sunt moldovenii. Românii sunt unicul popor din lume care nu doresc existența moldovenilor, Moldovei, limbii moldovenești. Nu există Basarabia și basarabenii, dar există Republica Moldova și moldovenii. Cuvântul rumîn în secolul XVI nu însemna etnie în Valahia. Țăranii care benevol se cereau în șerbie la Voievod, boierii valahi, la mănăstirile valahilor obțineau denumirea de rumîni. Nu există nici o legătură istorică dintre ocupanții romani ai lui Traian în Dacia de Vest din anii 106 - 275 cu valahii din Voievodatul Valahia. În orașul Roma al românilor nu a existat etnia romană și limba romană - dar au existat latinii și latina. A existat Romania (Imperiul Bizantin) și Rumelia, iar la Nord de Dunăre Valahia și Moldova până pe 24.01.1862. Patria strămoșească are denumirea Moldova, neamul strămoșesc are denumirea moldoveni, limba strămoșească are denumirea limba Moldovenească (Letopisețul lui Gr. Ureche, primul capitol se numește - Pentru limba noastră moldovenească)! Dezicerea de Patria Moldova prin desființarea ei în cadrul României - este trădare de patrie. Dezicerea de naționalitatea moldovenească prin convertirea în români - este trădare de neam. Iubim Patria Moldova! Iubim Neamul Moldovenesc! Ne apărăm limba strămoșească acea moldovenească! [?!]” Ion Borș

Iată și răspunsul meu:

„Bine domnule Borș, vă mulțumesc. De ce aveți atunci statuia și străzi cu numele lui Mihai Eminescu, care a spus: „Suntem Români și Punctum”?

Cât de 'neam străin' este Ștefan cel Mare cu Vlad Țepeș, și cât de 'străini' și vorbind 'limbi diferite' au fost tații lor Mușatinii și Basarabii cu inaintașul comun, marele Mircea cel Bătrân? În ce limbă au vorbit domnule Borș? Cu siguranță nici pe vremea aceea nu aveau dicșionare ‘moldovenești’.

Moldova (corect Mol-Deva, locul Zeitei Mol la Daci, dupa cum Suceava este Suci-Deva, locul Zeitei Suci la Daci, intreaga Dacia-Romania este presarata de Deva, inclusiv orasul...Deva), este mai mult decat Basarabia (si asa sfartecata de rusi si urcainieni fara Bugeac). Este Moldova dintre Nistru, Carpati, Dunare si Marea Neagra.

Aveti vre-o idee ca Ba-Sarabos (deci Basarabia) inseamna Campia Starabosilor (preotii Daci), dupa cum Bu-Gaetos (deci Bugeacul) inseamna campia Getilor ca si Tyras-Polis (Tiraspol), inseamna orasul Getilor Tiras?

Va amintesc ca Sfatul Tarii a votat benevol pentru reunirea cu Dacia-Romania (inclusiv minoritatile) si ca in prezent primiti darurile de bani de miliarde de Euro de la Romania (deci de la ‘strainii’ romani).

Intre timp rusii au ocupat samavolnitc (si inca au armata de ocupatie), au rapit etnici romani, omorat, violat, furat, deportat si colonizat Basarabia pe timpul: tarilor; a comunistilor; si a "democraticului” asasin de ziaristi, politicieni si civili Putin?

Intre timp ce romanii au cladit scoli, gradinite, spitale, biserici, si dat scolarizare inclusiv 'moldovenistilor' (care dupa ce fac scoala pe banii compatriotilor lor romani la Bucuresti si iau cetatenia romana, revin la Chisinau ca sa scuipa in galeata in care au baut apa unei diplome si profesii).

Dumneavoastra cu dreapta luati banii si celelalte ajutoare de la fratii (pentru ca asta suntem) romani si cu stanga amendati basarabeni care isi pun tricolorul in ograda si cereti impozite la cartile donate de romani scolilor si copiilor din Basarabia si ‘retrageti’ cetatenia Moldovei de la presedinti si senatori romani pentru ca sunt…prea romani.

Si in ce limba comunicam noi? Pentru ca eu cu siguranta nu folosesc nici un ‘dictionar’ cu dumneavoastra. La fel cum n-o fac in toata Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat, Muntenia, Dobrogea, Timoc si in orice alta zona unde sunt romani.

Ca punct de reper va prezint frumoasa Italie unde pe toata peninsula (si insulele aferente) ale tarii sunt peste 50 de dialecte de o diferentiere care ii fac pe italieni ca sa fii creat o limba standard pentru a putea comunica. La fel au trebuit ca sa faca si germanii.

La daco-romani limba pe care dumneavoastra, rusii, ucrainienii si altii o falsificati sub eticheta falsa de ‘moldoveneasca’ NU EXISTA DIALECTE; exista numai inflexiuni regionale de pronuntare a aceleaiasi limbi, ceea ce Constantin Noica chema ‘graiuri’. Limba romana aflata in Balcani are dialecte acolo, respectiv: macedo-romana (aromana); megleno-romana; si istro-romana. Retineti va rog cuvantul ‘romana’ din toate. Desi SI ACOLO, sarbii si grecii insista de asta data, ca daco-romanii ar vorbii ‘valaha/vlaska’ si ca ar fii ‘valahi/vlahos’ [?!].

În cele din urmă, prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a republicii Moldova a hotărât că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției.

Denumirea politică de „limbă moldovenească” nu trebuie confundată cu denumirea lingvistică „graiul moldovenesc” care desemnează forma tradițională a limbii române populare vorbită pe teritoriile fostului Principat al Moldovei în România (Moldova occidentală), Republica Moldova și Ucraina; limba română este limbă maternă pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (76,5% din populația țării).

Si atunci, cine a creat deci aceasta impostura lingvistica? Rusii si alti minoritari.

Leonid Madan a primit sarcina de la rusi, de a alcătui „limba moldovenească” pe care a expus-o în cartea sa Gramatika Moldoveniaskî, publicată la Tiraspol în 1929. Aceasta era bazată pe graiurile locale din Transnistria (RASSM) și Basarabia, conținând, de asemenea, termeni rusești și invențiile proprii ale lui Madan. Acesta a recomandat, spre exemplu, să se scrie acrariu și apariu (pentru cuvintele rusești кислород și водород, oxigen și hidrogen).

Iata un exemplu de asa-zisa ‘limba’ moldoveneasca: „De-amu v-o două luni di zăli, dicînd «Plugaru Roșu» își lunjește discusîia dispri orfografia moldovineascî, mai întîi trebui di spus cî sfada merji nu dispri limba moldovineascî, dar dispri orfografii, adicî dispri sămnuirera sunitilor cari sînt în limba jii moldovineascî” (Petru Chior, comisar al poporului pentru învățămînt în RASS Moldovenească, în broșura Despre ortografia moldovenească din 1929). Chiar ca era choir saracul Chior. Si inca cati mai sunt “chiori” ca el in secolul XXI?

Material realizat de GABRIEL GHERASIM

Reuniunea Comitetului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, la Palatul Victoria

Reprezentanți ai ministerelor, autorităților centrale și cultelor religioase s-au reunit astăzi, la Palatul Victoria, pentru a stabili modalități prin care pot fi sprijiniți românii care trăiesc, studiază și muncesc în afara granițelor, precum și în comunitățile istorice. În cadrul reuniunii, au fost analizate măsurile și politicile publice pentru sprijinirea românilor și comunităților românești de peste hotare și direcțiile de acțiune asumate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și de ministere, prin Programul de Guvernare.

Discuțiile au vizat proiectele Diaspora Hub, punctul unic de contact unde românii din afara granițelor vor putea găsi informații utile și care își propune să devină interfața stat-cetățean în diaspora, Centrul Comunitar Mobil al Diasporei, care să asigure asistență itinerantă comunităților de români din diaspora și să adune date despre fluiditatea fluxului migratoriu dintr-un stat european către altul.

De asemenea, politicile de reinserție, fenomenul de “migrație a creierelor” și problematica redobândirii cetățeniei române, echivalarea diplomelor și a studiilor s-au regăsit pe agenda discuțiilor.

„Programele dezvoltate pentru comunitățile de peste graniță necesită o abordare trans-instituțională, iată de ce ne-am reunit și ne propunem să ne întâlnim periodic, colaborând eficient pentru a realiza ce ne-am propus” a declarat secretarul de stat pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, care a prezidat întâlnirea.

La reuniunea organizată de DRP au participat Dan Barna, viceprim-ministru, Sergiu Hossu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, secretarul general adjunct al Guvernului, și Sandra Pralong, consilier de stat pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor al Președintelui României.

„Ne dorim ca fiecare cetățean român să simtă că țara lui îi ține o ușă deschisă în continuare. Ne dorim ca românii din afara granițelor să simtă că România îi dorește”, a declarat viceprim-ministrul Dan Barna.

„Îmi doresc să fim un partener de nădejde al tuturor invitaților prezenți astăzi, aici, astfel încât să putem colabora pentru ca fiecare român care locuiește în străinătate să găsească în instituțiile românești eficiența și disponibilitatea de care au atât de multă nevoie”, a susținut secretarul general adjunct al Guvernului României, Mircea Abrudean.

„Diaspora e România. Românii de pretutindeni vor avea un cuvânt de spus în luarea deciziilor pentru țara lor!” – a afirmat Oana Ursache, secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

La reuniune au mai participat reprezentanți ai instituțiilor care ar putea contribui la elaborarea și implementarea de politici publice adresate românilor din diaspora și din comunitățile istorice.

 

"""""""""""""""""""""""""""""

NU AVEM DREPTUL SĂ UITĂM! Se împlinesc 80 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă.

La data de 1 aprilie 1941 a avut loc masacrul de la Fântâna Albă, în care au pierit peste 3.000 de români bucovineni, împușcați de militarii sovietici. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi. Nu avem drepul să uităm vreodată martiriul bucovinenilor, dar nici faptul că Bucovina e tot ruptă de Țara Mamă! Un documentar tulburător a fost realizat de TVR, în colaborare cu Departamentul pentru românii de pretutindeni (VIDEO, sus!)

„Comemorăm, așadar, Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor care au fost victimele masacrelor, deportărilor, foametei și ale altor forme de represiune din cauza regimului totalitar sovietic, în ținutul Herța, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea nr. 68/2011. Falsificarea datelor istorice îi ucide încă o dată pe cei care au ales să trăiască în libertate. Ne înclinăm în fața acestor martiri ai neamului românesc, care au făcut sacrificiul suprem pentru păstrarea identității naționale. Rănile trecutului pot fi vindecate doar printr-o istorie scrisă împreună, de români și ucraineni deopotrivă. Iar acest lucru e ușor de făcut, martorii oculari încă există, copiii celor uciși încă trăiesc. Și pot fi întrebați, și pot fi ascultați”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru românii de pretutindeni din cadrul Secretariatului General ala Guvernului României.

Mărturiile lor se regăsesc în documentarul realizat de TVR 1, disponibil aici:

https://www.youtube.com/watch?v=r3Azzv5DtNY

Amintirea vie a unei dureri fără margini

Circa 3.000 de români din Bucovina au murit pe 1 aprilie 1941, seceraţi de mitralierele ruşilor. Pentru că au vrut să părăsească teritoriul ostil ocupat de Armata Roşie şi să revină la paria mamă de care fuseseră dezlipiţi forţat, românii au plătit cu viaţa şi au sfârşit aruncaţi în gropi comune.

„În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei şi Basarabia. Aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe pământ străin. Teritoriul a fost ocupat de Armata Roşie şi sovieticii un instaurat un regim de teroare în care românii erau pedepsiţi pentru simplu fapt că aparţiuneau naţiei române. Mulţi dintre bucovineni s-au văzut separaţi pentru totdeauna de familiile lor rămase în România. Cei mai mulţi dintre românii ocupaţi de ruşi au avut un singur vis: să-şi întregească familiile şi să se întoarcă acasă. 3000 dintre ei au pornit pe 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paşte către România, convinşi că vor putea trece graniţa nestingeriţi. Au plătit aspiraţia la libertate cu preţul vieţii. Se spune că masacrul de pe 1 aprilie 1941 a fost unul orchestrat de ruşi. Agitatorii sovietici a împânzit în preajma Paştelui zvonul că se vor deschide graniţele cu România şi bucovineni vor putea trece nestingheriţi către patria mamă. Aproximativ 3000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului au plecat, pe jos, în ziua Paştelui către graniţa. Îmbrăcaţi în alb, încolonaţi cu preoţi în faţă, purtând icoane şi steaguri au plecat către România, dar s-au oprit la doi kilometri de frontieră, în localitatea Fântâna Albă, unde ruşii i-au aşteptat cu mitralierele NKVD”, scrie adevărul.ro.

„Peste sate se abătuse teroare bolşevică. Dacă nu făceai cârdăşie cu noii stăpâni, erai pierdut. În aceste condiţii insuportabile, o parte din populaţia română a ţinutului a hotărât să fugă din ţară ca să scape de prigoană. La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid”, povesteşte Gheorghe Mihailiuc, unul dintre supravieţitorii masacrului din 1 aprilie 1941, în cartea „Dincolo de cuvintele rostite”.

România donează Moldovei peste 50.000 de doze de vaccin

România a donat azi, chiar de Ziua Unirii Basarabiei cu România, Republicii Moldova. un nou lot de vaccin anti-Covid-19 de 50.400 de doze. „Această tranșă ne permite să continuăm și să accelerăm procesul de vaccinare, așa încât să protejăm viața câtor mai mulți cetățeni. Vă mulțumesc din suflet, domnule Președinte Klaus Iohannis, domnule Prim-ministru Florin Cîțu. Mulțumim, România, pentru acest sprijin generos și necondiționat!”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Astăzi, când marcăm Unirea Basarabiei cu România, putem afirma cu încredere că între Republica Moldova și România se construiesc tot mai multe poduri în beneficiul oamenilor. Ne leagă de România nu doar cultura, limba română, trecutul, ne leagă o colaborare și o prietenie tot mai strânse pentru un viitor mai bun. Fiecare lot de vaccin primit de Republica Moldova înseamnă pentru noi speranța că vom opri pandemia și că ne apropiem de ziua în care să putem reveni la normalitate. Țările care au rate înalte de vaccinare au reușit să scadă cifra persoanelor grav bolnave și a deceselor. Asta îmi doresc și pentru Republica Moldova!”, a mai precizat președintele Maia Sandu.

Scandal monstru la LIBERATEA, ziarul românilor din Serbia

Este un scandal monstru la Casa de Presă și Editură LIBERTATEA din Panciova (Voivodina)! Actualul președinte al CA al CPE LIBERTATEA și fostul director de acuză reciproc, chiar în celebrul ziar al românilor din Serbia, după ce Marinel Petrică i-a cumva luat locul la conducere lui Nicu Ciobanu. În timp ce Petrică spune, într-un interviu, că „Românii au dreptul să știe totul!”, Nicu Ciobanu îi transmite acestuia un mesaj cu subînțeles: „Gândacul rătăcit în butoiul cu miere”.

Schimbările operate de către Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia la Casa de Presă și Editură LIBERTATEA, editorul celui mai celebru ziar românesc din Serbia, cu o vechime neîntreruptă de 76 de ani, generaează un scandal monstru între actualul președinte al CA și fostul director, Marinel Petrică și, respectiv, Nicu Ciobanu. Cei doi își aduc acuze publice, chiar în ziarul LIBERTATEA.

Marinel Petrică pretinde că „românii au dreptul să știe totul”

„După mai multe încercări de a induce în eroare comunitatea românească cu scopul de a ascunde adevărul și tot ceea ce s-a făcut în perioada precedentă, totul sub pretextul „în interesul comunității românești”, am ajuns la concluzia comună că românii au dreptul să știe totul!”, scrie liberatatea în preambulul unui interviu realizat cu Marinel Petrică. https://libertatea.rs/romanii-au-dreptul-sa-stie-totul/

De fapt, actualul președinte al CA al CPE LIBERTATEA adresează la finele interviului un set de întrebări fostului manager, Nicu Coibanu, întrebări despre care spune: „Fie ca aceste zece întrebări să fie cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu pentru toți oficialii care au singura sarcină de a apăra și de interesul și de a îmbunătăți minorității naționale românești”.

1. De ce și cu ce drept v-ați acordat, domnule Nicu Ciobanu, aproape în fiecare lună, stimulare de aproximativ 30%, la salariul care și fără stimulări era de peste 100.000 dinari, când despre drepturile, obligațiile și responsabilitățile dvs. decide Consiliul de Administrație? După ce criterii, valori și principii ați decis cărora dintre angajați vor fi acordate stimulări, dar mai ales cum v-ați apreciat singur propria muncă și cum v-ați recompensat singur?

2. De ce, domnule Nicu Ciobanu, l-ați angajat pe fostul președinte al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, domnul Daniel Petrovici și i-ați acordat salariu lunar cu coeficientul 6, când pentru acel post de muncă este prevăzut coeficientul 4, prin Regulamentul privind sistematizarea posturilor de muncă și astfel i-ați asigurat salariu de peste 60.000 dinari, la postul de muncă șef de marketing și coordonator de proiecte?

3. De ce, domnule Nicu Ciobanu, l-ați angajat pe domnul Mircea Lelea ca redactor responsabil al revistei ,,Tinerețea” pe timp nelimitat, fără a deschide concurs public, știind că redactorul responsabil trebuie să fie numit de către Consiliul de Administrație, după desfășurarea concursului public, pe o perioadă de 4 ani, în conformitate cu articolul 16 al Legii privind mass-media și informarea publică?

4. De ce, domnule Nicu Ciobanu, ați încheiat câteva contracte privind drepturile de autor cu dvs. înșivă, ați decis să vă angajați suplimentar în C.P.E. ,,Libertatea” și să vă asigurați venituri suplimentare, când despre drepturile, obligațiile și responsabilitățile dvs. trebuie să decidă Consiliul de Administrație?

5. La care ședință a Consiliului de Administrație al C.P.E. ,,Libertatea” din Panciova au avut loc dezbateri referitoare la statutul sediului C.P.E. ,,Libertatea” Panciova din strada Žarka Zrenjanina nr.7 sau la care ședință a Departamentului de Informare al Consiliul Național al Minorității Naționale Române, în fruntea căruia v-ați aflat ani în șir, ori la care ședință a Consiliul Național al Minorității Naționale Române al cărui membru ați fost și încă sunteți? Spuneți-ne date precise ale acestor ședințe.

6. De ce, domnule Nicu Ciobanu, în toți acești ani cât ați fost director al C.P.E. ,,Libertatea” din Panciova, nu ați adoptat regulamentul privind utilizarea vehiculelor oficiale, pentru a ști cine utilizează mașina oficială, de ce o utilizează și cum o utilizează?

7. După ce principii, domnule Nicu Ciobanu, i-ați plătit pe unii jurnaliști cu mult sub salariul minim de bază, fără niciun contract?

8. De ce, domnule Nicu Ciobanu, ați cheltuit resursele financiare fără a respecta procedurile și dispozițiile Legii privind achizițiile publice și prin urmare, ați pus în pericol instituția să plătească daune de câteva milioane?

9. De ce, domnule Nicu Ciobanu, ca director al C.P.E. ,,Libertatea” Panciova, ați angajat persoane care de mai mulți ani sunt în pensie, atât în administrație, cât și în domeniul jurnalismului, asigurându-le astfel, pe lângă pensie, venituri suplimentare și stimulări, în timp ce tinerii cu competențe profesionale erau fără venituri și fără contract de muncă?

10. De ce și pe ce bază, domnule Nicu Ciobanu, ați acordat surse financiare ce aparțin C.P.E. ,,Libertatea” Asociației Cetățenilor Centrul Românesc Pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului în valoare de 250.000 dinari în anul 2017, pentru realizarea Proiectului Colonia de Arte Plastice ,,Lumea colorată a copilăriei”, când C.P.E. ,,Libertatea” nu este înregistrată pentru a finanța manifestări culturale organizate de sectorul nonguvernamental și de ce ați sprijinit financiar chiar această asociație și nu ați susținut o altă manifestare culturală? De unde dreptul ca banii C.P.E. ,,Libertatea” să fie acordați asociației cetățenilor?

Ce răspunde Nicu Ciobanu

Nicu Ciobanu îi răspunde public lui Marinel Petrică chiar în ziarul LIBERTATEA, într-o manieră originală și aluzivă. „Gândacul rătăcit în borcanul cu miere”, se intitulează perdaful tras de Nicu Ciobanu celui care i-a preluat funcția. (https://libertatea.rs/gandacul-ratacit-in-butoiul-cu-miere/?fbclid=IwAR22UdPHUPHmZObujIvcF8ZIj_DxPBhohb7AxIdas0r2Xi9UMwTrL9cHNVI

Vă prezentăm, integral, articolul acid publicat de Nicu Ciobanu:

Inițial m-am gândit să nu răspund ziarului Libertatea (care în data de 20 martie 2021 publică acel așa-zis interviu, prin care și-a permis să îngenuncheze în fața ridicolului lipsit de valoare, să scormonească prin 20 de ani în care Casa efectiv a fost continuu zidită, apoi să se afișeze cu păreri bazate pe presupuneri). Mi-am zis că Libertatea, totuși, măcar oficial are și director și redactor responsabil, așadar angajați responsabili cu ceea ce apare în ziar, poate că pentru aceștia e bine să răspund. Mâine, poimâine, se schimbă realitatea și să nu se spună că nu au fost informați – tăcerea unora înseamnă acceptare, iar ea durează deja de luni de zile! Înțeleg că ziarul Libertatea (care așa cum e azi, prin concept, încă mai apare în forma și conținutul pe care eu l-am creat, pagină cu pagină, zi de zi, an de an) este în cursul unei campanii de discreditare, defăimare, a imaginii mele. Accept! Demult am scris că nimic nu mă mai mișcă, iar una din cărțile mele de acum șapte ani poartă titlul A fost odată Libertatea. Nimic nu este întâmplător! Ultimul an la Libertatea e parcă o filă desprinsă din mitologie în care prinde viață blestemul prin care monștrii și zeii trădători se răzbună… iar după un precedent, știu, mărgelele continuu se vor deșira de la sine până la ultima mărgea, apoi urmează tăcerea. Din păcate nu sunt nici primul, dintre cei câțiva, față de care această Casă și-a arătat fața întunecată, dar aș vrea să fiu ultimul – deși, personal, cât am fost director, am încercat să protejez atât lumea, cât și Casa, de micile complexe și răutățile celor din jur, să creăm o insituție de vârf, modernă, a minorității noastre și categoric că am reușit.

În acest așa-numit răspuns al meu, nu prea aș avea despre ce să discut cu acel sau altul, Marinel Petrică, și de ce aș răspunde întrebărilor lui. Ceea ce el nu știe, eu nu-l mai pot învăța. Nu e jurnalist, nu e scriitor, nu a făcut nimic în viața culturală, literară, publicistică, în mass-media românească și îndeobște în lumea minoritarului român ca să înțeleagă alfabetul acestei limbi de zbucium și creație minoritară dar, el fiind încă student, și la propriu și la figurat, îl înțeleg, mai are de învățat. Aș putea să zic, dar nu-i zic: atunci când vei publica câteva sute de articole, vreo zece cărți, s-au măcar să semnezi șase rânduri de recenzie la vreo carte, măcar o analiză literară (așa cum se face la școala primară) când vei conduce vreo editură, măcar una mică, fie ea și virtuală, când îți vei lăsa amprenta creației în orice domeniu al identității românești… am putea vorbi. Nu că am putea vorbi, dar atunci vei fi în stare să valorifici și să apreciezi munca într-o casă de editură și presă. Iar dacă ar trebui ca tu, Marinel Petrică, să-i trasezi unei asemnea case proiecția de viitor, e clar că îi vei predestina dezastrul. Dar, chiar nici astea nu contează. Atunci ce ar conta?

Contează să înțelegi (știu că nu vei înțelege) că tu, Marinel Petrică, tu nu ești cel important, și alături de tine, cu atât mai puțin, fratele tău (reangajat de tine la Libertatea), niciodată nici nu ai fost important, mereu te-ai amăgit, ai avut speranțe deșarte și n-ai știut că cel care seamănă vânt, culege furtună. Marinel, oamenii care nu au integritate sunt de unică folosință. Nu vorbesc neapărat de tine, vorbesc și la modul general. Dacă e să te consideri președinte al Consiliului de Administarție, la întrebări puse de tine deja ți-am răspuns oficial la una din ședințele de anul trecut. Oricum, îți fac plăcerea. Am înțeles din numărul de săptămâna trecută, și la pagina Focar, că există și oameni veniți de nicăieri în lumea literelor care nu au niciun sentiment față de această instituție. Să fi tu acela?! Nu știu! Știu doar că viața e plină de capcane și o vorba a lui Lev Tolstoi ar putea fi de mare ajutor: Oamenii au înălțat răutatea, spiritul de răzbunare la rang de sentiment legitim, de justiție, iar propria lor mârșăvie o atribuie lui Dumnezeu.

Se pare că totul se învârtește în jurul banilor (la care vom reveni). Lumea se întreabă cum se face că de când te-au instalat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație, anul trecut, în doar jumătate de an, ai cheltuit cât alte consilii în doi și poate trei ani. Nimeni nu te întreabă de ce mașinile Libertății au dispărut din curtea instituției, văzute de lumea din Vârșeț în locuri care nu au nimic comun cu Libertatea. Întrebări care nu țin de lume și nici de mine. Asta ține de conducerea Casei, nu eu sunt umilit, ei acceptă umilințele de toate felurile. Eu aș putea să te întreb până unde merg aberațiile tale să afirmi că la Alibunar „veți” deschide redacție, la Torac etc. E clar că ești complet pe dinafară, pentru că altfel ar trebui să fi învățat deja că Libertatea are corespondenți la Alibunar, Torac… o rețea bine organizată care funcționează de ani de zile. Fiind vorba de bani, de ce cheltuieli în plus pentru redacțiile promise. Ah, am scăpat din vedere, probabil că „aveți” vreo promisiune pentru cineva din Alibunar, ca Libertatea să aibă redacție acolo și un nou angajat, deși deja există corespondent din comuna Alibunar. Dacă așa vedeți dezvoltarea Casei, e clar că nu „aveți” nici o viziune asupra viitorului acesteia, ați rămas în anii 50.

Însă, dacă nici tu, Marinel Petrică, nici învățăcelul care ți-ar fi luat așa-numitul interviu (de altfel din comuna Alibunar), nu știți că Rapoarte de activitate ale Casei au fost publicate în ziarul Libertatea, chiar se confirmă ceea ce am susținut mai sus că ai venit de nicăieri, altfel nu-mi explic cele afirmate de voi doi: „- Este firesc ca raportul de activitate al unei insituții de prestigiu cum este C.P.E. „Libertatea” să fi e prezentat românilor, cititorilor… S-a practicat aceasta până acum? – Din păcate, nu a existat această practică! Acum a ajuns momentul ca raportul de muncă să fie prezentat minorității naționale române și nu „către sine însuși”, așa cum era practica până în prezent”. Petrică, ești comic! Altfel zis, acum a ajuns momentul, să aflați voi, românilor, cine e Marinel, ce știe Marinel. Petrică, nu descoperi tu apa caldă! Află că ziarul Libertatea a publicat Rapoarte de activitate după ce au fost aprobate de Consiliul de Administrație. Nicu Ciobanu nu a depus Rapoartele de activitate Departamentului pentru informare al Consiliului Național (pe care l-a condus) ca practică obligatorie, de verificare, ci, eventual informativ – Departamentul pentru informare a putut doar să le înainteze, spre aprobare, Consiliului Național. Rapoartele de activitate, după adoptarea în Consiliul de Administrație, au fost înaintate Consiliului Național spre aprobare. Nicu Ciobanu ca și coordonator al Departamentului a luptat, și a avut susținere din partea conducerii Consilului Național, împotriva cenzuri și presiunilor (care astăzi există din belșug) asupra mediilor de informare, împotriva implicării Consiliului Național în politicile de redactare, până și la detaliul de genul care poză și la ce pagină să meargă (cum se face astăzi)… am susținut libertatea de exprimare (citește, te edifică, răsfoiește măcar vreodată completele Libertății din ultimii 20 de ani). Departamentul pentru informare a fost un serviciu al mass-mediei românești, nu invers.

Tu, Marinel Petrică, vorbești de actele generale ale Casei, tu și cei din Consiliul Național, care ați schimbat Statutul Casei Libertatea ca să poată îndeplini condițiile și să concureze (și clar ca să fie primit) actualul director? Da, Nicu Ciobanu n-a fost înlăturat din funcția de director, el a deranjat și se pare că continuă să deranjeze! Ați conlucrat așa încât redactorul responsabil al ziarului să demisoneze înainte de a i se încheia mandatul, iulie 2021 (probabil că și pentru acest post aveți instrucțiuni, rămâne de văzut), la Bucuria copiilor ați numit pe cineva care ani de zile a redactat pagina de agricultură. Ruinați totul ceea ce s-a construit în 75 de ani, inclusiv munca colectivului Casei din ultimii 20 de ani!

De ce ascunzi că unul dintre membrii Consiliului de Adiminstrație al Casei Libertatea a demisonat? De ce ascunzi că doi dintre membrii Consiliului de Adiminstrație sunt în conflict de interese și nu pot face parte din acesta? Tu știi că există și un Comitet de control/supraveghere? Rolul acestuia l-ai eliminat sau ai uitat că are o funcție?!

Problema Libertatea este o problemă inventată, o găselniță

Doar din respect față de cititorii Libertății consider că este cazul să clarific unele situații prezentate de tine, acuzator – nimic nu te califică pentru asta, nefiind licențiat în drept darămite judecător.

Stimulările au fost parte din aprecierea muncii și textelor publicate în fiecare număr al publicațiilor. Era dreptul meu și e conform legii. Criteriile și principiile erau cele valorice. Textele tuturor erau și sunt publice, inclusiv ale mele. Le-am scris în afara obligațiilor din contractul de muncă. Marinele, poate te-a deranjat faptul că fratele tău, Vasilie, pe care recunosc, eu, singurul din colectiv, l-am susținut să-și depășească condiția, foarte rar a primit stimularea care confirmă valoarea muncii lui? Motivul îl poți afla și de la actualul director sau îl găsești singur în textele lui pline de greșeli pentru că nici lectorii nu făceau față la îndreptarea textelor.

Unele angajări, pe timp limitat, au fost făcute în baza complexității proiectelor. La două proiecte transfrontaliere apreciate ca valoroase și complexe am fost parteneri ai părții românești. Pentru că nimeni din redacție nu avea calificarea necesară scrierii acestor proiecte a fost angajat Daniel Petrovici.

Așa cum au fost numiți și ceilalți redactori la publicațiile Casei, respectiv Editura Libertatea, în baza Statutului Casei, a fost angajat și Mircea Lelea. Dar, pentru că tu nu ai capacitatea profesională să apreciezi, te asigur că Mircea Lelea este cel mai bun tânăr ziarist care trebuia să fie păstrat în colectivul Libertatea, atât ca jurnalist, cât și ca poet, tânăr cu licență în I.T., vorbitor de limbi străine, iar din Tinerețea a făcut o revistă atractivă pentru cei cărora le este destinată (nu cumva și Mircea Lelea vă incomondează, pe tine și pe cei din Consiliul Național?). În plus, în acea perioadă a fost în vigoare interdicția cu privire la angajările în sectorul public. Personal m-am luptat pentru a obține, printr-o Hotărâre de Guvern, două posturi pe timp nedeterminat, fapt care ulterior a facilitat deschiderea a încă două posturi pe timp limitat, când a fost angajat și fratele tău (toate cele în acei ani în care o treime din colectiv s-a pensionat și când nici o altă Casă de presă n-a obținut dreptul de noi angajări).

Dacă e vorba de contractul privind dreptul de autor între Casa Libertatea și Nicu Ciobanu, trebuie să știi că e vorba de proiectul: Dialogul intercultural – impuls al creației și noilor valori prin care, printre altele, s-au asigurat bani pentru tipărirea revistei Lumina, s-a cumpărat un scaner performat, au fost tipărite câteva suplimente la ziarul Libertatea, s-a digitalizat întreaga producție editorială a Editurii Libertatea (de la primele cărți) și, da, s-a editat prima antologie de poezie bilingvă a românilor din Serbia și a sârbilor din România. Eu sunt unul din coautorii antologiei. Am dreptul la onorar de autor, care a fost acceptat de către Comisia de evaluare a proiectului. Da, am încasat suma de 30.028,00 dinari ceea ce e o valoare infimă raportat la munca depusă, valoarea totală a proiectului fiind de 704.000,00 dinari. Trebuie să știi că onorariul pentru digitalizarea cărților a fost de 140.000,00 dinari și niciodată aceste cifre nu au fost un secret. Însă pentru că tu abia acum ai apărut, trebuie să mai știi că acel proiect a fost nominalizat pe locul trei din cele 90 de proiecte acceptate, din cele 300 depuse la Ministerul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală din Republica Serbia.

Referitor la problema sediului Casei Libertatea nu văd de ce trebuia să o discut la Departamentul pentru informare al Consiliului Național. Tu, Marinel Petrică, mereu uiți că Libertatea a avut Director care pentru propria părere nu trebuia să alerge, în fiecare zi la Consiliul de Administrație, dar nici la Consiliul Național. Și totuși Consiliul de Administrație a fost informat despre problema sediului, numai că atunci erau clare atribuțiile directorului și cele ale Consiliului de Administrație. Tu îți acorzi singur niște ingerințe și mă faci să cred că ești atât de însetat de puterea, pe care crezi că o ai, încât oamenii își pun semne de întrebare. Coboară pe pământ. Nu inventezi tu roata. Tu crezi că totul ce respiră în Casa Libertatea trebuie să se petreacă cu consimțământul tău?! Despre problema sediului Casei am scris acum câteva săptămâni în Libertatea pe care ar fi bine să o citești. E adevărat, articolul nu a fost publicat cum era corect, la pagina Voivodina, fiind replică la alt articol apărut la pagina Voivodina și care a vizat problema sediului, ci, mușamalizat, la o pagină mai lăturalnică, în partea de jos a paginii. Asta ca să ne dăm seama de cât de profesioniști sunt ziariștii noștri și cât de mult le pasă de Libertatea. Păi dacă doar atât le pasă, atunci să rămână și fără Casă, așa cum au rămas și fără de alte valori.

Cred că prea te-ai îngâmfat în rolul de președinte și ai uitat că Libertatea are director care o conduce. Se zice că unii asociază comportarea ta cu cea a comisarilor politici din anii 40-50. A conduce Libertatea, dar tu nu ești cel care trebuie să o conducă, e mult mai complex decât a te împăuna cu această funcție, vremelnică, pe care o deții. Tu nu că nu ești pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație (ești cel mai nepregătit președinte din istoria Casei de peste 75 de ani, vorbind din aspectul pregătirii profesionale și cunoștințelor tale despre ceea ce reprezintă Libertatea.), iar dacă e să vorbim despre limba română, ești un agramat și o întâmplare, iar calificările tale deloc nu te recomandă pentru funcția de președinte, eventual pentru postura de cititor ca mai întâi să înveți ce este o publicație, ce este o carte și cum se scrie o carte, ce este jurnalistica, ce este literatura, ce este identitatea românească, firesc toate cele să le faci secondat de un bun profesor.
Resursele financiare ale Casei au fost cheltuite cu chibzuință, am avut o gestionare raţională, moderat ambiţioasă, responsabilă. În câteva rânduri controalele amănunțite ale Inspecției Bugetarea Provinciale au verificat act cu act, dosar cu dosar, și n-au avut obiecțiuni la gestionarea Casei. La achizițiile publice (că tu doar la asta te și pricepi, iar Libertatea, recunosc, nu a trimis pe cineva la acel curs de specializare pe achiziții publice), probabil că au fost scăpări de ordin administrativ. Însă, documentele contabile ale Casei dovedesc că prin licitație publică întotdeauna am achiziționat cel mai convenabil, respectiv cel mai ieftin serviciu (tipografie). De fiecare dată cei care au depus ofertele au fost prezenți la deschiderea plicurilor sigilate, care conțineau toate ofertele și dacă nu am fi respectat criteriile anunțate în concurs (cel mai ieftin serviciu) ar fi contestat licitația pentru achiziție serviciu. Deci, întotdeauna am respectat procedura. Ai uitat să amintești că în Casa Libertatea, în Procesul verbal de predare-primire către noua conducere, am lăsat valută în valoare de 8.515,46 euro, 3.442,65 dolari (SUA), 3.711.786,71 dinari. Le amintesc eu pentru că în opinia publică ați creat imaginea Casei Libertatea din care unii au profitat financiar, mai rău, o ea pe Facebook ți-a ținut isonul în acuzațiile tale. Opinia publică trebuie să știe că tu nu ești salvatorul Casei! Dimpotrivă!

De ce am angajat persoane care de mai mulți ani sunt în pensie, atât în administrație, cât și în domeniul jurnalismului, asigurându-le astfel, pe lângă pensie, venituri suplimentare și stimulări, în timp ce tinerii cu competențe profesionale erau fără venituri și fără contract de muncă? În primul rând pentru că a existat interdicția pentru noi angăjări, apoi pentru că tinerii care vor să devină jurnaliști cu performanțe la concursile Casei ar fi trebuit să vină deja pregătiți (dar n-au fost) și ne era teamă să nu mai repetăm greșeala gravă pe care am făcut-o cu fratele tău, Vasilie Petrică. Nu o spun doar eu, au spus-o colegii din colectiv și cititorii. Totuși, contra unui onorariu și a cheltuielilor de deplasare, tinerilor li s-a oferit șansa să vină la redacție și să învețe, iar textele acceptabile să le fie publicate. Cine te mai plătește ca să înveți meserie?! Niciun pensionar nu a avut contract de angajare la Libertatea, iar onorariul l-au primit în baza unei negocieri, în funcție de contribuția în sine.

Libertatea este mai mult decât o Casă de Presă și Editură în viața românilor. De aceea de fiecare dată când posibilitățile financiare ne-au permis am sprijinit manifestările cu tradiție și nu numai: organizatorii/gazdele „Cupei Libertății”, ,,Lumea colorată a copilăriei”, manifestările cu caracter cultural-muzical-folcloric, literar, teatral… Libertatea ca motor cultural în comunitate cred că trebuia să fie alături de școala noastră, de organizațiile românești și nu doar un simplu privitor. Libertatea, financiar vorbind, a avut și resursele proprii, nu doar din bugetul statului, sau dacă vreți a contribuabililor, așa că sponsorizările au fost făcute din alte izvoare.
Dar, ciudat cum, în timp ce scriu, îmi amintesc de vorbele unor cunoscuți precum că ai declarat, după ce eu am avut o discuție strict profesională, în redacție, cu fratele tău Vasilie Petrică, discuție în care am evaluat cunoștințele lui de limbă română și jurnalistică, „că îmi voi blestema ziua în care te-am cunoscut”. Probabil că ura ta provine tocmai din faptul că nu înțelegi jurnalistica, nu cunoști instituția în care te-au instalat, mai rău, nu cunoști istoria și frământările prin care a trecut, de oamenii valoroși care au ținut-o în viață nici să nu mai pomenim, tu ai redus totul la problema personală. Libertatea e mai mult decât vrajba, frustrările, unuia sau altuia și nici colacul din care să înfulece unii membrii ai Consiliului Național cu protejații lor!

Ziarul în care opinia ta contează! Opinia cui?

În final „în interesul comunității românești”, chiar că românii au dreptul să știe totul! Trebuie să știm că pe români îi interesează să citească un ziar cu articole scrise corect, cu conținut, actuale, comentarii (care acum în ziar lipsesc cu desăvârșire – calea cea mai sigură ca Libertatea să devină o amărâtă gazetă de perete). Pe români nu-i interesează cum a fost angajat fratele lui Marinel Petrică, Vasilie Petrică, căruia i-a expirat contractul de muncă, apoi fratele lui, același Marinel, din poziția de președinte al Consiliului de Administrație, l-a reangajat la Libertatea. Pe români mai puțin i-ar interesa de ce abia după plecarea mea din funcția de director, la Libertatea lucrează nevasta unuia, rudenia altuia din conducerea Consilului Național. Dar, iată, fiind vorba de Consiliul Național, pe români i-ar interesa cum se poate califica modificarea votului dat de membrul Consilului Național, în ședința din 29 decembrie 2020, care la ora 16,30 votează schimbarea președintelui Daniel Magdu (în prezența martorilor), apoi la ora 19,33 același votează diferit, după ce este luat de acasa, adus la Vârșeț, unii spun la Centrul Cultural, unde, vai! tocmai Marinel Petrică este angajat și de unde se votează împotriva schimbării președintelui (sunt fapte pe care membrul Consilului Național le-a mărturisit în prezența mai multor martori, oficialități, unii zic că există și înregistrare audio). Poate că pe români i-ar interesa cum se poate ca un membru al Consiliului Național care cu o zi înainte de ședința Consilului demisionează irevocabil, iar demisia o legalizează la notarul public, a doua zi votează în ședința Consiliului (să asigure cvorumul pentru ședință) la care, vai! se adoptă și Raportul de activitatea al Casei de Presă și Editură Libertatea din care lipsește Raportul finaciar. Poate că pe români i-ar interesa mult mai mult cum se face ca la întâlnirea din 15 martie a.c. la Dialogul social pe tema Strategiei învățământului până în anul 2030, organizat de Ministerul pentru drepturile omului și minorităților, dintre toate consiliile naționale prezente au absentat reprezentanții așcalilor, evreilor și… ghici? ROMÂNILOR! Să înțelegem că pentru români strategia nu este importantă sau că banii pe care îi primește acea persoană responsabilă, și pentru învățământ, de la Consiliul Național Român nu sunt îndeajuns sau că nu sunt meniți pentru implicarea acesteia în sectoarele vitale ale minorității noastre. Pe români i-ar mai interesa până când suntem prizonierii politicului care învrăjbește minoritatea? Pe români i-ar interesa să aibă presă liberă, apropo, acel motto din fața logoului ziarului: ziarul în care opinia ta contează, tu, Marinel Petrică, trebuie să știi, chiar dacă te-ai preface că e din bun simț, că eu l-am zămislit, așa cum și ziarul încă apare după concepția pe care am oferit-o cu mulți ani în urmă. Cândva a contat opinia, azi ziariștii, probabil că și pentru propria opinie trebuie să întrebe în altă parte… Iată câteva subiecte pe care ziariștii ar putea să le trateze în interesul românilor. Încă ceva, Marinel și cei din Consiliul Național ar trebui să știți că ziariștii și scriitorii sunt oameni liberi, ei nu sunt mineri, muncitori la banda rulantă, ei au conștiință, totuși, chiar dacă la unii se va trezi mai târziu. Pe români cu siguranță i-ar interesa, nu Nicu Ciobanu (el totul ce a scris a publicat, totul ce a făcut a rămas), însă cele legate de Consiliul Național, aici amintite fugar, cele extrem de multe nici nu le-am amintit, i-ar interesa pe români. Pot să deduc că așa-numita problemă Libertatea este doar o improvizație, o găselniță, de a se sustrage atenția românilor de la adevăratele probleme care distrug minoritatea, de la adevăratele probleme care sunt în Consiliul Național. Până când ziariștii nu vor „mușca” din adevăratele probleme ale românilor, până atunci, ziarului Libertatea și lui Petrică, oricare ar fi dintre ei doi, să le amintesc o pildă: Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânţă bună în ţarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaş a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voieşti deci să ne ducem şi s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeţi odată cu ea şi grâul. Lăsaţi să crească împreună şi grâul şi neghina, până la seceriş, şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Pliviţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunaţi-l în jitniţa mea. (Evanghelia după Matei, Cap. 13).

Nicu CIOBANU

27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România

Sărbătorim pe 27 martie ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA. Este o zi importantă pentru istoria României și a fost instituită ca sărbătoare națională în anul 2017, prin Legea nr. 36. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul de la acea vreme Eugen Tomac, în prezent europarlamentar din partea PMP. Urmăriți VIDEO, mesajul europarlamentarului Eugen Tomac!

Europarlamentarul Eugen Tomac transmite un mesaj, de la Bruxelles, cu ocazia zilei de 27 martie.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei Zile a fost iniţiată de deputatul Eugen Tomac, acesta susţinând, în expunerea de motive, că „Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului român. Atunci, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, Basarabia a revenit în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. (…) Este obligaţia noastră, a celor care astăzi răspundem în faţa românilor, de a demonstra că preţuim valorile româneşti de veacuri şi pe cei care ni le-au lăsat moştenire”.

Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, la 13 octombrie 2015, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 14 martie 2017. Potrivit proiectului, Guvernul României şi autorităţile locale şi centrale vor lua măsuri pentru ca în 27 martie să fie arborat drapelul României în conformitate cu Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice şi cultural ştiinţifice dedicate acestei sărbători. Autorităţile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic aceste manifestări.

La 27 martie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 36, care stabileşte că 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România este zi de sărbătoare naţională. Într-un comunicat transmis AGERPRES, la acea vreme, Administraţia Prezidenţială arăta că legea promulgată are o semnificaţie deosebită, aceea de marcare a acestui moment important din istoria României.

Istoric

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România.”, se arăta în Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ şi de secretarul Ion Buzdugan.

Legea 36/2017

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Se declară ziua de 27 martie - Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională.

Art. 2. - Guvernul României și autoritățile administrației publice centrale și locale iau măsurile necesare pentru ca, în data de 27 martie, drapelul României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Art. 3. - Ziua Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural-științifice dedicate acestei sărbători.

Art. 4. - Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijinii material și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute la art. 3.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

VEZI AICI SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL ONLINE, DE LA GRĂDINARI: „COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR”

A început, în sistem online, în direct pe IRIS TV, simpozionul cu tema: COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR. jurnalromanesc.ro, jurnalmehedinti.ro și Informația de Severin sunt parteneri media.

Vezi evenimentul LIVE!

UN NOU SIMPOZION INTERNAȚIONAL ONLINE, DE LA GRĂDINARI: „COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR”

Sâmbătă, 20 martie 2021 ora 17,00 (ora României) are loc, în sistem online, în direct pe IRIS TV, (https://youtube.com/c/IRISTVirinatirdea09) simpozionul cu tema: COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR. Jurnalromanesc.ro, jurnalmehedinti.ro și Informația de Severin sunt parteneri media.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…