cache/resized/fd576c888b64de780847eac211640270.jpg
KLADOVO
Comuna Kladovo marchează și anul această Ziua Orașului care e oficial pe 26 aprilie. Este ziua în care Serbia a
cache/resized/1bc376cb68309a6658fcd9c68e357184.jpg
DIASPORA
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat, în perioada 20 – 21 aprilie 2024, o
cache/resized/670ab0a80b376b9814ff4450eab3c009.jpg
CHISINAU
Rolul societății civile în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova a fost discutat de către prim-ministrul
cache/resized/4f74f4e71471a7a571eab76a0f01e7a6.jpg
SERBIA
În contextul tensiunilor geopolitice din Balcani, preocupările crescând ale politicienilor sârbi, sub conducerea
cache/resized/5c3fd93598794d99bba90cac811dc2d9.jpg
ZAJECEAR
Serbia de Est este prin natura sa specială și diferită, o natură cu mult potențial care tocmai câștigă amploare în
cache/resized/6308023bfb78af9b76c02056f0d480c2.jpg
BOR
O conferință de presă, desfășutată la Centrul media din Belgrad a scos la iveală derapajele intolerabile ale
cache/resized/c781fe8aa596fe23d1cee26538fe1f12.jpg
DIASPORA
Gheorghe Cârciu, secretar de stat al DRP: „Mă interesează să avem un mediu asociativ puternic în afara granițelor și
cache/resized/478d8d67ef21d4ee6b22808ac0982667.jpg
BOR
Jignire fără precedent și ură etnică venite din partea unui ofician al statului sârb, nimeni altul decât directorul
cache/resized/d89735deed7794517f55883c377e9601.jpg
DIASPORA
Evenimente dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni, București, 24-26 mai 2024. Departamentul pentru Românii de
cache/resized/ed048c52edfef1133a8affb84e0b2fa9.jpg
SERBIA
În cadrul unei conferințe de presă, președintele Vucic a declarat că alegerile de la Belgrad sunt programate pentru 2
Romeo Crîșmaru

Romeo Crîșmaru

 

Lider al comunității românești din Serbia, condamnat la închisoare

Dușan Pîrvulovici, directorul Federației Românilor din Serbia și al Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin, dar și fondator și director al portalului TimocPress, a fost condamnat la un an și jumătate închisoare, de justiția din Serbia, după 10 ani de procese. Acesta consideră condamnarea ca fiind una politică și acuză, într-un comunicat de presă, „prigoana la care sunt supuși cei care promovează cultura și limba română la sud de Dunăre, în nord-estul Serbiei”.

Evenimentul Zilei (evz.ro) publică un comunicat transmis de Dușan Pîrvulovici, intitulat „Procesele cu caracter politic, actul final de distrugere a românilor timoceni!?”. Totodată, textul evocă drama prin care a trecut în ultimii 20 de ani liderul comunității românești din Serbia de Răsărit. Precizăm faptul că nu comentăm în niciun fel deciziile magistraților sârbi și nici pe cele ale instanțelor sârbe, ci doar redăm un punct de vedere tulburător al domnului Dușan Pîrvulovici. Redăm mai jos textul publicat de Evenimentul Zilei:

„Procesele cu caracter politic, actul final de distrugere a românilor timoceni!?

Poate că procesele politice împotriva românilor timoceni au fost dintotdeauna, dar sunt relevante și astăzi? Analiza proceselor împotriva preoților Bisericii Ortodoxe Române care activează în Timoc, împotriva activiștilor organizațiilor politice și a organizațiilor societății civile ale minorității naționale românești, limitându-ne exprimarea la zona din nord-estul Serbiei, unde trăiesc membrii comunității istorice românești, numiți local «vlahi», arată că acestea există și astăzi.

Trezirea și reînvirea spiritualității religioase a românilor timoceni din nord-estul Serbiei a început în 2003, prin persecuțiile instituționale, instanțiale și atacurile Bisericii Ortodoxe Sârbe asupra preoților de origine română din această regiune, a ctitorilor lăcașurilor de cult, a credincioșilor, a Bisericii Ortodoxe Române ca instituție și chiar a Statului român însuși.

Prigoana la care sunt supuși românii din Timoc

Aceste atacuri au fost primite cu demnitate de cei persecutați, datorită asistenței juridice gratuite din partea avocaților și a Biroului de asistență juridică al Comitetului pentru Drepturile Omului, din Negotin. Pentru ca acest scut să se spargă, s-a urmărit «îndepărtarea» președintelui acestei organizații non-guvernamentale independente, patriotul Dușan Pârvulovici.

După încercarea din data de 21 mai 2005 de la Mănăstirea Colograși, ctitorie românească medievală, ipodiaconul de atunci Boian Aleksandrovici, astăzi Vicar al Bisericii Ortodoxe Române în Timoc, de a ține o slujbă de pomenire pentru soldații creștini, cu ocazia aniversării a 620 de ani de la bătălia de la Rovine împotriva Imperiului Otoman, Tribunalul de la Negotin a organizat imediat un proces, într-o ședință fulger, chiar a doua zi, duminică, 22 mai 2005, lucru nemaiîntâlnit până atunci în practica instanțelor din Negotin și probabil de oriunde.

Patriotul Dușan Pârvulovici a fost chemat de îndată prin telefon și judecat pentru răspândirea urii rasiale, religioase și naționale, deoarece a informat mass-media cu privire la faptul că în ziua de 21 mai 2005, exista o slujbă de parastas pe ruinele vechii mănăstiri, abandonată, aflată sub protecția statului sârb.

Procesul a încetat la intervenția autorităților de la București

După intervențiile imediate venite pe cale diplomatică de la București și Belgrad, procesul a încetat, iar Dușan Prvulovic a fost eliberat, însă acesta a fost un mesaj clar, adresat credincioșilor și reprezentanților românilor din Timoc, că Statul sârb controlează justiția și îi privește în mod ostil pe reprezentanții comunității istorice românești de aici.

Presiunile au crescut, au urmat procese unul după altul împotriva tuturor celor care au făcut ceva în beneficiul comunității noastre tradiționale, chiar dacă nicio acțiune nu a fost niciodată îndreptată împotriva poporului majoritar sârb sau a Statului sârb. După ce procedurile s-au încheiat în sistemul judiciar intern din Serbia, s-a ajuns chiar și la instanțele de la Strassbourg.

Deși a existat o mare presiune în apărarea lăcașurilor noastre de cult și a ctitorilor lor, precum și a preoților și credincioșilor, pentru a nu se acorda pedepse cu închisoarea, totuși, pedepsele au fost aplicate, dar condiționat.

În 2006, Federația Românilor din Serbia, director fiind Dușan Pârvulovici, a apărut la alegerile pentru Consiliul Naționale al Minorității naționale române «vlahe», și a câștigat cu o majoritate de două treimi aceste alegeri, formând atunci organele acelui Consiliu Național Român «Vlah». Astăzi acest consiliu, la presiunea Statului sârb a devenit ostil românilor, dar la vremea respectivă a luat prima decizie istorică, aceea că limba oficială a minorității naționale românești, denumiți «vlahi», este limba română.

Autoritățile au tergiversat înregistrarea Consiliului Național Român «Vlah»
Din cauza acestei decizii, Statul sârb a întârziat vreme de 18 luni să înregistreze legal acest Consiliu Național Român «Vlah», format la data de 31 martie 2006, însă înregistrat abia la data de 31 august 2007. Motivația autorităților sârbe în întârzierea înregistrării Consiliul Național Român «Vlah» a fost aceea că nu ar trebui să procedeze la înregistrare sub presiunea instanței de la Strasbourg.

Există chiar o stenogramă a Parlamentului Republicii Serbia în care s-a discutat pe această temă. La lucrările tehnice legate de înregistrarea Consiliului Național Român «Vlah», Dușan Pârvulovici a participat alături de echipa sa juridică din cadrul Comitetului pentru Drepturile Omului de la Negotin. Nu cumva acesta este motivul ca serviciile Statului sârb să îl interogheze și judece pe Dușan Pârvulovici după bunul lor plac?

Exemplul 1: Ce au căutat documentele financiare ale Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin de la Administrația fiscală din Negotin pe masa șefului Agenției de Informații de Securitate Sârbe (BIA) din Negotin și de ce au fost chestionați angajații și contabilul Comitetului pentru drepturile omului Negotin de serviciile secrete sârbești ?

Exemplul 2: Pe ce bază au fost întrebați angajații Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin de către serviciile secrete sârbești dacă Dușan Pârvulovici primește bani «în mână» de la «români» și dacă da, cât primește? De ce rezultatul acestor anchete nu a fost făcut public?

Soția lui Dușan Pârvulovici a divorțat

Exemplul 3: Este o coincidență faptul că soția de atunci a lui Dușan Pârvulovici divorțează de acesta, iar imediat după aceea a fost angajată în Procuratura din Negotin, chiar în cadrul biroul procurorului adjunct de atunci, care s-a dovedit ulterior că era chiar partenerul fostei soții a lui Dušan Prvulović? Cea care a lucrat ca jurist stagiar la procurorul general dovedit ca partener al fostei sale soții, mai târziu a devenit locțiitoarea acestui procuror general de la Negotin, ea fiind însărcinată să semneze acuzația în rechizitoriul împotriva lui Dușan Pârvulovici, care este subiectul principal în această cauză.

Exemplul 4: Este o coincidență faptul că mama stagiarei, devenite procuror general adjunct, în calitate de judecător al Tribunalului general din Negotin, i-a luat lui Dușan Pârvulovici ambii copii minori (fiică și fiu) și i-a repartizat fostei sale soții, cu toate că Centrul de asistență socială din localitate nu a fost de acord cu această soluție? Se mai pune și întrebarea dacă nu cumva acest serviciu, oferit de mama sa, a ajutat-o pe stagiară să progreseze în Tribunal, devenind judecătoare.

Exemplul 5: A fost întâmplător că stagiarei i s-a atribuit chiar cazul împotriva lui Dușan Pârvulovici și prin acest lucru s-a finalizat înaintarea ca vitoare judecatoare, după ce și soțul acesteia a scris în mod activ împotriva Bisericii Ortodoxe Române pe site-ul Eparhiei de Timoc a Bisericii Ortodoxe Sârbe? Nu cumva acestea au fost recomandări bune pentru a alcătui o echipă care să îl judece și să îl prigonească prin tribunale pe domnul Dușan Pârvulovici?

Exemplul 6: Este o întâmplare că unuia dintre martorii acuzării i s-a promis, așa cum a spus el însuși, că va lucra la biroul de întreținere a calculatoarelor chiar în Parchetul de la Negotin, dacă va depune mărturie împotriva lui Dușan Pârvulovici într-un dosar care a durat aproape cinci ani și s-a încheiat cu achitarea acestuia, soluție împotriva căreia Procuratura superioară din Negotin a formulat în acest caz contestație la instanțele judecătorești superioare din Serbia?

Românul a fost condamnat la un an și jumătate

După toate aceste acțiuni și eșecul Parchetului de la Negotin și a serviciilor secrete de securitate, a fost necesară schimbarea tacticii. Timp de zece ani, din 2012, s-a desfășurat un proces împotriva lui Dușan Pârvulovici, pentru a fi înlăturat din politica românească din Serbia de Răsărit. În acest proces au fost schimbați nu mai puțin de 8 judecători, patru instanțe, patru procurori, pentru ca Dușan Pârvulovici să fie condamnat în final la… un an și jumătate de închisoare !!!

La doar câteva zile după ce verdictul a fost dat, a venit și decizia de executare, cu toate că verdictul a fost până atunci anulat de trei ori, iar calea de atac extraordinară este deschisă. Întrebarea este de ce nu s-a așteptat cu decizia de executare a pedepsei până când soluțiile legale extraordinare sunt definitive?

Ultima întrebare: dacă există aceste presiuni asupra instanțelor și parchetului din Negotin de la organele superioare, se poate vorbi sau nu despre un proces politic în cazul Dușan Pârvulovici? Noi credem că DA”.

CRISTIAN DIACONESCU recomandă un proiect european pentru Balcanii de Vest și mai multă atenție pentru românii din Ucraina (VIDEO)

Prezent în județul Mehedinți, în calitate de președinte al PMP, la o întâlnire cu filiala județeană PMP, diplomatul Cristian Diaconescu a punctat câteva probleme de politică externă extrem de sensibile în acest moment. Este vorba despre necesitatea urgentă a unui proiect european pentru Balcanii de Vest, cu implicarea directă a României, proiect din care să nu lipsească protecția drepturilor minorității române. De asemenea, Cristian Diaconescu a amintit și de românii din Ucraina în contextul situației complicate de securitate din zonă. (VIDEO, DEASUPRA TEXTULUI!)

„Un proiect european pentru Balcanii de Vest trebuie să existe! Nu se poate face abstracție de acea zonă, în acest moment este o competiție foarte interesantă, mai ales de natură economică și strategică, între Uniunea Europeană, Federația Rusă și China, pe Balcanii de Vest. Vecinătatea României ne obligă să avem un proiect pentru Balcanii de Vest și, din acest punct de vedere, România într-adevăr ar trebui să fie mult mai fermă și clară în ceea ce privește această zonă, iar respectul și valorile privind standardele europene, inclusiv în legătură cu protecția drepturilor minorităților naționale, trebuie să fie parte din acest proiect al Bucureștiului”, a declarat Cristian Diaconescu.

„În aceeași măsură privind spre Est, vom avea alegeri în Republica Moldova, avem acolo o relație cu Partidul Unității Naționale, sperăm că vor obține un rezultat bun”, a mai spus Diaconescu.

„În Ucraina, care este în acest moment într-o situație foarte complicată din punct de vedere al securității, nu trebuie să uităm faptul că trăiesc sute de mii de etnici români și văd că se vorbește mai puțin despre ei în acest moment!”, a precizat diplomatul, în legătură cu situația din Ucraina.

ITALIA: Concurs de creație literară și desen „Ziua Limbii Române”

Se dă startul concursului de creație literară și desen dedicat Limbii Române: organizatori GRASP Milano și Centro Culturale Italo Romeno în Parteneriat cu Digi Mobil Italia, câștigătorii vor fi premiați cu ocazia Zilei Limbii Române! Concursul este dedicat copiilor și tinerilor români din Italia de la 0 -18 ani. Participanții pot trimite creațiile lor în perioada 15 Iunie - 31 Iulie. Participarea este gratuită!

Pe 31 August se sărbătorește Ziua Mondială a Limbii Române: cu aceasta ocazie GRASP Milano și Centro Culturale Italo -Romeno Milano în parteneriat cu Digi Mobil Italia lansează un concurs dedicat copiilor și tinerilor români din Italia cu vârsta între 0-18 ani pentru a sărbători legătura acestora cu limba română și pentru a promova talentul și creativitatea acestora.

Participarea este gratuită și participanții pot trimite până pe 31 Iulie, un desen sau un eseu de maxim 300 de cuvinte în limba română, pe una dintre cele trei teme le alegere propuse de organizatori, “Dorul de bunici” tema care își propune să evidențieze emoțiile copiilor legate de relația cu bunici și rudele care sunt departe de ei, “Limba română -tezaur” tema legată de importanța limbii române în a transmite valorile și tradițiile românești și “Pandemia COVID-19” tema propusă pentru a da oportunitatea copiilor să își exprime sentimentele legate de acest moment istoric pe care îl trăim cu toții.

Creațiile artistice și literare vor fi selectate și evaluate de către juriu pe parcursul lunii august, iar în data de 31 iulie, cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Limbii Române vor fi anunțați câștigătorii: se vor acorda câte trei premii (I, II, III) pentru fiecare secțiune a concursului (eseu și desen) pentru fiecare grupă de vârstă (până la 10 ani, de la 10 la 14 ani și de la 14 la 18 ani) plus un premiu special de popularitate care va fi acordat desenului care va primi cele mai multe aprecieri pe canalele de socializare GRASP Milano. Premiile vor consta în cărți, rechizite și voucher pentru participarea la cursuri de creație literară și artistică.

Dragoș Chivu, Directorul General Digi Mobil Italia afirma: „Suntem foarte încântați de oportunitatea de a fi parteneri în această inițiativă împreună cu GRASP Milano și Centrul Cultural Italo-Român.
Acesta este un proiect menit să favorizeze dezvoltarea și creșterea culturală a tinerelor noastre talente care trăiesc în Italia, fără a uita țara de origine și valorile culturale ale acesteia, în acest moment istoric în care apropierea și apartenența la tradițiile românești a căpătat o semnificație deosebit de importantă, mai ales în rândul tinerei generații. Și toate acestea se potrivesc perfect cu viziunea Digi Italia, care a jucat întotdeauna un rol de promotor în acest context.”

Pentru mai multe informații despre concurs puteți vizita pagina:

https://mygrasp.org/our--projects/concurs-de-creatie-literara-si-desen/

DRP anunță afișarea rezultatelor evaluării cererilor de finanțare pentru luni, 14 iunie 2021

„Ne apropiem de finalul etapei de evaluare a cererilor de finanțare nerambursabilă depuse la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP)!”, se arată, într-un comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Departamentului pentru românii de pretutindeni. În aceeași zi, DRP va organiza și ZIUA PORȚILOR DESCHISE, un exercițiu de transparență fără precedent.

Prima sesiune deschisă de finanțare nerambursabilă din acest an, pentru proiectele depuse de membrii comunităților românești de pretutindeni se ap1ropie de momentul final mult așteptat: publicarea listei cu proiectele aprobate. Publicarea va avea loc luni, 14 iunie 2021, pe site-ul dprp.gov.ro și pe pagina de Facebook a Departamentului pentru românii de pretutindeni.

La 1 decembrie 2020, DRP a dat startul primei sesiuni deschise de finanțare nerambursabilă pentru anul 2021. Începând cu data de 16 martie a.c., reprezentanți din cadrul DRP au început verificarea dosarelor, au contactat beneficiarii în vederea completării informațiilor care nu au fost transmise inițial sau au făcut demersuri privind retransmiterea anumitor documente pentru ca cerințele prevăzute în Ghidul de Finanțare Nerambursabilă să fie respectate.

Comisia de evaluare a fost constituită în luna mai, ulterior aprobării procedurii privind organizarea comisiei de evaluare și alocarea bugetară, la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG). „Săptămâna aceasta suntem pe ultima suta de metri în procesul de evaluare al cererilor de finanțare nerambursabilă”, se arată într-un comunicat al DRP.

Ziua Porților Deschise la DRP

Din dorința de a avea un dialog deschis, DRP va organiza Ziua Porților Deschise luni, 14 iunie, începând cu ora 10.00.

„Asigurăm astfel transparentizarea procesului de evaluare a cererilor de finanțare pentru proiecte depuse de către membrii comunităților românești de pretutindeni. Tot luni, vom afișa și rezultatele evaluării proiectelor pe site-ul nostru și pe pagina de Facebook a DRP. Detaliile privind Ziua Porților Deschise vor fi anunțate în zilele următoare”, precizează comunicatul oficial al DRP.

233 de cereri de finanțare depuse

În prima sesiune deschisă de finanțare nerambursabilă, demarată pe 1 decembrie 2021 și finalizată pe 15 martie 2021 s-au depus 233 de cereri de finanțare din partea asociațiilor din comunitățile românești aflate în afara granițelor. Din diaspora au venit 180 de cereri, iar din comunitățile istorice au venit 53 de cereri.

Puteți vizualiza situația proiectelor pe țari și pe domenii AICI

 

 

""""""""""""""""

FLORILE ROMÂNISMULUI! 70 de copii români din Kladovo și Podvrșka au primit cărți și dicționare românești

Școala Gimnazială din satul Podvrșka, arondat comunei Kladovo, a fost recent scena unui eveniment emoționant. Asociația pentru Tradiția și Cultura Românilor „Dunărea” din Kladovo, a oferit cărți și dicționare românești și rechizite unui număr de 70 de copii ai etnicilor români, care frecventează cursurile de limba română cu elemente de cultură națională de la școlile din Kladovo și Podrșka. Este vorba despre proiectul „Cultura românilor din Kladovo este vie”, finanțat de Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia (CNMNRS). Organizatorul evenimentului este Tihan Matasarevici, membru al CNMNRS.

În curtea Școlii gimnaziale din satul Podvrșka, o școală în care mulți dintre elevii români frecventează cursurile de limba română cu elemente de cultură națională, a fost organizat, pe data de 25 mai 2021, un eveniment emoționant, în cadrul căruia copiii au primit cărți și dicționare în limba română și ș-au prins într-o horă românească.

Proiectul, sugestiv intitulat „CULTURA ROMÂNILOR DIN COMUNA KLADOVO ESTE VIE”, a reunit 70 de elevi, copii ai etnicilor români din zonă, care învață la cursurile de limba română cu elemente de cultură națională din școalile gimnaziale din Kladovo și Podvrșka. Proiectul a fost finanțat de Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia (CNMNRS) și gestionat de președintele Asociației pentru Tradiția și Cultura Românilor DUNĂREA, Tihan Matasarevici, care este și membru al CNMRS, la al doilea mandat.

Cei 70 de copii participanți au primit cărți românești și dicționare, împreună cu pachete de rechizite școlare și dulciuri. Tihan Matasarevici a mai donat Școlii Gimnaziale din Podvrșka un număr de 4 hărți ale României, 4 dicționare explicative ale limbii române și mai multe albume, pe care le-a primit din partea Departamentului pentru românii de pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.

O altă component importantă a donației către școala din Podvrșka a constat în 80 de volume de carte din cei mai cunoscuți scriitori români, volume care au vor ajunge în Biblioteca Școlii gimnaziale Podvrșka. Programul manifestărilor de la Podvrșka a început cu o horă românească autentică , în care toți elevii participanți s-au prins. De asemenea, pe lângă pachetele cu rechizite și cărți, copii au primit dulciuri, sandvișuri și sucuri.

„Am organizat acest eveniment cu sprijinul CNMNR, unde sunt membru la al doilea mandate, iar cărțile donate Bibliotecii școlare sunt din patrimonial Asociației pe care o conduc. I-am sfătuit pe copii să învețe limba română, să păstreze tradițiile românești și să ia numai note bune la școală. Doresc să mulțumesc CNMNRS pentru finanțare și Departamentului pentru Românii de pretutindeni pentru materialele didactice trimise. De asemenea, mulțumesc în mod deosebit personalului școlii și conducerii acestei școli pentru organizarea și găzduirea frumosului nostrum eveniment”, a declarat președintele Asociației pentru Tradiția și Cultura Românilor DUNĂREA, Tihan Matasarevici.

Comuna Kladovo are 23 de localități cu aproape 27.000 de locuitori, dintre care circa 90 la sută vorbesc românește și fac parte din cadrul comunității românești din Serbia de Răsărit.

„Asociația pe care o conduc sprijină organizarea de cursuri de limba română, prin motivarea părinților pentru a-și înscrie copiii la cursurile facultative de limba română aprobate prin lege în școlile din zonele locuite de minoritatea românească. Din anul 2010, am organizat în jur de 200 activități dedicate apărării identității și culturii românești”, a mai declarat Tihan Matasarevici.

 

Primarul din Kladovo, atras, de consilierul său, într-o combinație mafiotă

Potrivit portalului media nova.rs din Serbia, primarul din Kladovo, Saša Nikolić, este amestecat într-un scandal uriaș, după ce consilierul său a fost implicat într-un atac de tip mafiot. Nikolić, reprezentant al partidului de guvernământ din Serbia, SNS, a târât și partidul în scandalul care răscolește acum micul orășel de frontieră, deaoarece principalul acuzat este președintele Organizației de Tineret a SNS din Kladovo și coordonator al Biroului pentru Tineret al municipalității, Saša Nikolić (28 de ani). Presa sârbă spune că acesta, împreună cu un cămătar ar fi extorcat mai multe persoane, acționând la ordinal primarului.

Întreaga comunitate din Kladovo, orașul aflat vizavi de Severin, peste Dunăre, dar și din celelalte 21 de localități arondate comunei Kladovo, sunt șocați, după ce poliția sârbă a arestat doi tineri acuzați de amenințare și extorcare asupra unui cetățean sârb recent întors din SUA, căruia i-au cerut, sub amenințarea armei, 80.000 de euro. Concret, nova.rs, scrie, sub titlul „Bokser i zelenaš iz SNS radio po nalogu predsednika Kladova” (în traducere „Un boxer și un cămătar de la SNS au lucrat la ordinal președintelui comunei Kladovo”), că kick-boxerul Darko Stevanović (28 de ani), coordonatorul Biroului Tineretului din Kladovo și președintele tinerilor SNS din acel oraș, a fost recent arestat împreună cu cămătarul Luka Otašević (24 de ani) pentru tentativă de extorcare.

„Se suspectează că Otašević și Stevanović au cerut sub amenințare recent 80.000 de euro sub formă de contracte și chitanțe pentru datoriile de la persoanele returnate din America. În acest sens, unul dintre cei vizați de cămătar și de consilierul primarului, a fost luat cu forța de pe stradă și dus în apropiere de Kladovo unde a fost speriat după ce agresorii au tras mai multe focuri cu o pușcă automata. Poliția a reacționat imediat, arestând suspecții, iar Înalta Curte din Negotin a dispus reținerea lor timp de până la 30 de zile”, scriu jurnaliștii de la nova.rs.

Nu s-a demonstrat că primarul ar fi ordonat sau ar fi fost amestecat direct în acțiunea mafiotă

Surse din Kladovo ne-au precizat că nova.rs ar fi un portal controlat de opoziția politică a partidului aflat la guvernare, SNS, și de aceea articolul ar scrie că și primarul Kladovei, Saša Nikolić, ar fi amestecat în atacul mafiot sau că, mai rău, cei doi ar fi acționat la ordinal lui. În realitate nu există dovezi clare și nici declarații oficiale potrivit cărora primarul ar avea vreun amestec, în afară de faptul că unul dintre agresori, Darko Stevanović, este angajatul Primăriei și consilierul lui apropiat.

Pe de altă parte, nova.rs, susține că sursele lor pretind că Otašević este cunoscut ca fiind cămătar de mai multă vreme, „lucru demonstrat și de acuzațiile penale depuse împotriva sa de un cetățean întors din America”. Aceeași sursă media mai scrie că „Stevanović este considerat a fi pumnul izbitor al progresistilor și împingătorul voturilor în Kladovo („Stevanović važi za udarnu pesnicu naprednjaka i uterivača glasova u Kladova“ – n.n.: textul original din articolul nova.rs). „De asemenea, conform informațiilor noastre, există mai multe acuzații penale împotriva acestui tandem, pe care Parchetul de bază din Negotin nu ni le-a confirmat încă”, mai scrie nova.rs.

Poliția sârbă a descoperit o listă de creditori

„În timpul percheziției poliției, după ce au fost reținuți, poliția ar fi găsit un jurnal cu o listă de creditori cărora Otašević le-a dat bani cu dobândă. Potrivit informațiilor încă neconfirmate, arma tatălui său a fost găsită la percheziție”, mai scrie nova.rs. Aceeași jurnaliști amintesc și faptul că tatăl lui Luka Otašević este tot cămătar, unul chiar de temut în Kladovo.

Consilierul și apropiatul primarului din Kladovo, acuzat acum de agresiune, Darko Stevanović este fondatorul unei asociații a cetățenilor „Eden Kladova”, care se ocupă de „dezvoltarea comunității locale, turism, ecologie, sprijin pentru tineri, precum și în toate celelalte domenii care poate contribui la îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor municipiului Kladovo”.

După arestarea celor doi agresori, jurnaliștii sârbi mai susțin că unul dintre martorii cheie în anchetă ar fi fost amenințat de niște bătăuși: „După ce poliția i-a arestat pe Stevanović și Otašević, haosul a domnit pe străzile acestui oraș de frontieră, iar ultimul dintr-o serie de incidente a fost înregistrat atunci când un martor a raportat că un bărbat l-a amenințat să-și schimbe declarația. Stefan Panić a fost reținut după ce un tânăr l-a reclamat poliției, care a fost recent audiat ca parte a anchetei împotriva coordonatorului Biroului pentru tineret din Kladovo și a boxerului Darko Stevanović”.

Articolul original din nova.rs poate fi citit AICI

DRP face precizări cu privire șoferul român de TIR ucis în Franța

Presa franceză a anunțat moartea tragică a unui şofer român de TIR care a fost înjunghiat într-o benzinărie din Franţa, unde oprise pentru a alimenta tirul cu combustibil. Departamentul pentru românii de pretutindeni face câteva precizări pe margine tragediei, într-un comunicat de presă.

Despre „limba moldovenească”, Anno Domini 2021 (din păcate)

Recent am primit o declarație de la domnul Ion Borș, prin Linkedin. Domnul Borș este Șeful Diviziei de Statistică Monetară și Financiară al semeței ‘Republici’ Moldova (Head of Monetary and Financial Statistic Division, National Bank of Moldova Chișinău). Dumnealui ar fi fost nostim prin cele debitate mai jos, să nu fii fost o reflecție tristă, a ceea ce înseamnă îndoctrinare și deformare rusească în mintea unor români basarabeni despre… cine sunt. O redau împreună cu replica mea (de Gabriel Teodor Gherasim):

„11/Mai/2021

Chișinău, Moldova

Buna Ziua! Eu sunt moldovan, Patria mea este Moldova, Neamul meu sunt moldovenii. Românii sunt unicul popor din lume care nu doresc existența moldovenilor, Moldovei, limbii moldovenești. Nu există Basarabia și basarabenii, dar există Republica Moldova și moldovenii. Cuvântul rumîn în secolul XVI nu însemna etnie în Valahia. Țăranii care benevol se cereau în șerbie la Voievod, boierii valahi, la mănăstirile valahilor obțineau denumirea de rumîni. Nu există nici o legătură istorică dintre ocupanții romani ai lui Traian în Dacia de Vest din anii 106 - 275 cu valahii din Voievodatul Valahia. În orașul Roma al românilor nu a existat etnia romană și limba romană - dar au existat latinii și latina. A existat Romania (Imperiul Bizantin) și Rumelia, iar la Nord de Dunăre Valahia și Moldova până pe 24.01.1862. Patria strămoșească are denumirea Moldova, neamul strămoșesc are denumirea moldoveni, limba strămoșească are denumirea limba Moldovenească (Letopisețul lui Gr. Ureche, primul capitol se numește - Pentru limba noastră moldovenească)! Dezicerea de Patria Moldova prin desființarea ei în cadrul României - este trădare de patrie. Dezicerea de naționalitatea moldovenească prin convertirea în români - este trădare de neam. Iubim Patria Moldova! Iubim Neamul Moldovenesc! Ne apărăm limba strămoșească acea moldovenească! [?!]” Ion Borș

Iată și răspunsul meu:

„Bine domnule Borș, vă mulțumesc. De ce aveți atunci statuia și străzi cu numele lui Mihai Eminescu, care a spus: „Suntem Români și Punctum”?

Cât de 'neam străin' este Ștefan cel Mare cu Vlad Țepeș, și cât de 'străini' și vorbind 'limbi diferite' au fost tații lor Mușatinii și Basarabii cu inaintașul comun, marele Mircea cel Bătrân? În ce limbă au vorbit domnule Borș? Cu siguranță nici pe vremea aceea nu aveau dicșionare ‘moldovenești’.

Moldova (corect Mol-Deva, locul Zeitei Mol la Daci, dupa cum Suceava este Suci-Deva, locul Zeitei Suci la Daci, intreaga Dacia-Romania este presarata de Deva, inclusiv orasul...Deva), este mai mult decat Basarabia (si asa sfartecata de rusi si urcainieni fara Bugeac). Este Moldova dintre Nistru, Carpati, Dunare si Marea Neagra.

Aveti vre-o idee ca Ba-Sarabos (deci Basarabia) inseamna Campia Starabosilor (preotii Daci), dupa cum Bu-Gaetos (deci Bugeacul) inseamna campia Getilor ca si Tyras-Polis (Tiraspol), inseamna orasul Getilor Tiras?

Va amintesc ca Sfatul Tarii a votat benevol pentru reunirea cu Dacia-Romania (inclusiv minoritatile) si ca in prezent primiti darurile de bani de miliarde de Euro de la Romania (deci de la ‘strainii’ romani).

Intre timp rusii au ocupat samavolnitc (si inca au armata de ocupatie), au rapit etnici romani, omorat, violat, furat, deportat si colonizat Basarabia pe timpul: tarilor; a comunistilor; si a "democraticului” asasin de ziaristi, politicieni si civili Putin?

Intre timp ce romanii au cladit scoli, gradinite, spitale, biserici, si dat scolarizare inclusiv 'moldovenistilor' (care dupa ce fac scoala pe banii compatriotilor lor romani la Bucuresti si iau cetatenia romana, revin la Chisinau ca sa scuipa in galeata in care au baut apa unei diplome si profesii).

Dumneavoastra cu dreapta luati banii si celelalte ajutoare de la fratii (pentru ca asta suntem) romani si cu stanga amendati basarabeni care isi pun tricolorul in ograda si cereti impozite la cartile donate de romani scolilor si copiilor din Basarabia si ‘retrageti’ cetatenia Moldovei de la presedinti si senatori romani pentru ca sunt…prea romani.

Si in ce limba comunicam noi? Pentru ca eu cu siguranta nu folosesc nici un ‘dictionar’ cu dumneavoastra. La fel cum n-o fac in toata Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat, Muntenia, Dobrogea, Timoc si in orice alta zona unde sunt romani.

Ca punct de reper va prezint frumoasa Italie unde pe toata peninsula (si insulele aferente) ale tarii sunt peste 50 de dialecte de o diferentiere care ii fac pe italieni ca sa fii creat o limba standard pentru a putea comunica. La fel au trebuit ca sa faca si germanii.

La daco-romani limba pe care dumneavoastra, rusii, ucrainienii si altii o falsificati sub eticheta falsa de ‘moldoveneasca’ NU EXISTA DIALECTE; exista numai inflexiuni regionale de pronuntare a aceleaiasi limbi, ceea ce Constantin Noica chema ‘graiuri’. Limba romana aflata in Balcani are dialecte acolo, respectiv: macedo-romana (aromana); megleno-romana; si istro-romana. Retineti va rog cuvantul ‘romana’ din toate. Desi SI ACOLO, sarbii si grecii insista de asta data, ca daco-romanii ar vorbii ‘valaha/vlaska’ si ca ar fii ‘valahi/vlahos’ [?!].

În cele din urmă, prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a republicii Moldova a hotărât că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției.

Denumirea politică de „limbă moldovenească” nu trebuie confundată cu denumirea lingvistică „graiul moldovenesc” care desemnează forma tradițională a limbii române populare vorbită pe teritoriile fostului Principat al Moldovei în România (Moldova occidentală), Republica Moldova și Ucraina; limba română este limbă maternă pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (76,5% din populația țării).

Si atunci, cine a creat deci aceasta impostura lingvistica? Rusii si alti minoritari.

Leonid Madan a primit sarcina de la rusi, de a alcătui „limba moldovenească” pe care a expus-o în cartea sa Gramatika Moldoveniaskî, publicată la Tiraspol în 1929. Aceasta era bazată pe graiurile locale din Transnistria (RASSM) și Basarabia, conținând, de asemenea, termeni rusești și invențiile proprii ale lui Madan. Acesta a recomandat, spre exemplu, să se scrie acrariu și apariu (pentru cuvintele rusești кислород și водород, oxigen și hidrogen).

Iata un exemplu de asa-zisa ‘limba’ moldoveneasca: „De-amu v-o două luni di zăli, dicînd «Plugaru Roșu» își lunjește discusîia dispri orfografia moldovineascî, mai întîi trebui di spus cî sfada merji nu dispri limba moldovineascî, dar dispri orfografii, adicî dispri sămnuirera sunitilor cari sînt în limba jii moldovineascî” (Petru Chior, comisar al poporului pentru învățămînt în RASS Moldovenească, în broșura Despre ortografia moldovenească din 1929). Chiar ca era choir saracul Chior. Si inca cati mai sunt “chiori” ca el in secolul XXI?

Material realizat de GABRIEL GHERASIM

Reuniunea Comitetului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, la Palatul Victoria

Reprezentanți ai ministerelor, autorităților centrale și cultelor religioase s-au reunit astăzi, la Palatul Victoria, pentru a stabili modalități prin care pot fi sprijiniți românii care trăiesc, studiază și muncesc în afara granițelor, precum și în comunitățile istorice. În cadrul reuniunii, au fost analizate măsurile și politicile publice pentru sprijinirea românilor și comunităților românești de peste hotare și direcțiile de acțiune asumate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și de ministere, prin Programul de Guvernare.

Discuțiile au vizat proiectele Diaspora Hub, punctul unic de contact unde românii din afara granițelor vor putea găsi informații utile și care își propune să devină interfața stat-cetățean în diaspora, Centrul Comunitar Mobil al Diasporei, care să asigure asistență itinerantă comunităților de români din diaspora și să adune date despre fluiditatea fluxului migratoriu dintr-un stat european către altul.

De asemenea, politicile de reinserție, fenomenul de “migrație a creierelor” și problematica redobândirii cetățeniei române, echivalarea diplomelor și a studiilor s-au regăsit pe agenda discuțiilor.

„Programele dezvoltate pentru comunitățile de peste graniță necesită o abordare trans-instituțională, iată de ce ne-am reunit și ne propunem să ne întâlnim periodic, colaborând eficient pentru a realiza ce ne-am propus” a declarat secretarul de stat pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, care a prezidat întâlnirea.

La reuniunea organizată de DRP au participat Dan Barna, viceprim-ministru, Sergiu Hossu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, secretarul general adjunct al Guvernului, și Sandra Pralong, consilier de stat pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor al Președintelui României.

„Ne dorim ca fiecare cetățean român să simtă că țara lui îi ține o ușă deschisă în continuare. Ne dorim ca românii din afara granițelor să simtă că România îi dorește”, a declarat viceprim-ministrul Dan Barna.

„Îmi doresc să fim un partener de nădejde al tuturor invitaților prezenți astăzi, aici, astfel încât să putem colabora pentru ca fiecare român care locuiește în străinătate să găsească în instituțiile românești eficiența și disponibilitatea de care au atât de multă nevoie”, a susținut secretarul general adjunct al Guvernului României, Mircea Abrudean.

„Diaspora e România. Românii de pretutindeni vor avea un cuvânt de spus în luarea deciziilor pentru țara lor!” – a afirmat Oana Ursache, secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

La reuniune au mai participat reprezentanți ai instituțiilor care ar putea contribui la elaborarea și implementarea de politici publice adresate românilor din diaspora și din comunitățile istorice.

 

"""""""""""""""""""""""""""""

NU AVEM DREPTUL SĂ UITĂM! Se împlinesc 80 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă.

La data de 1 aprilie 1941 a avut loc masacrul de la Fântâna Albă, în care au pierit peste 3.000 de români bucovineni, împușcați de militarii sovietici. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi. Nu avem drepul să uităm vreodată martiriul bucovinenilor, dar nici faptul că Bucovina e tot ruptă de Țara Mamă! Un documentar tulburător a fost realizat de TVR, în colaborare cu Departamentul pentru românii de pretutindeni (VIDEO, sus!)

„Comemorăm, așadar, Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor care au fost victimele masacrelor, deportărilor, foametei și ale altor forme de represiune din cauza regimului totalitar sovietic, în ținutul Herța, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, instituită prin Legea nr. 68/2011. Falsificarea datelor istorice îi ucide încă o dată pe cei care au ales să trăiască în libertate. Ne înclinăm în fața acestor martiri ai neamului românesc, care au făcut sacrificiul suprem pentru păstrarea identității naționale. Rănile trecutului pot fi vindecate doar printr-o istorie scrisă împreună, de români și ucraineni deopotrivă. Iar acest lucru e ușor de făcut, martorii oculari încă există, copiii celor uciși încă trăiesc. Și pot fi întrebați, și pot fi ascultați”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru românii de pretutindeni din cadrul Secretariatului General ala Guvernului României.

Mărturiile lor se regăsesc în documentarul realizat de TVR 1, disponibil aici:

https://www.youtube.com/watch?v=r3Azzv5DtNY

Amintirea vie a unei dureri fără margini

Circa 3.000 de români din Bucovina au murit pe 1 aprilie 1941, seceraţi de mitralierele ruşilor. Pentru că au vrut să părăsească teritoriul ostil ocupat de Armata Roşie şi să revină la paria mamă de care fuseseră dezlipiţi forţat, românii au plătit cu viaţa şi au sfârşit aruncaţi în gropi comune.

„În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei şi Basarabia. Aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe pământ străin. Teritoriul a fost ocupat de Armata Roşie şi sovieticii un instaurat un regim de teroare în care românii erau pedepsiţi pentru simplu fapt că aparţiuneau naţiei române. Mulţi dintre bucovineni s-au văzut separaţi pentru totdeauna de familiile lor rămase în România. Cei mai mulţi dintre românii ocupaţi de ruşi au avut un singur vis: să-şi întregească familiile şi să se întoarcă acasă. 3000 dintre ei au pornit pe 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paşte către România, convinşi că vor putea trece graniţa nestingeriţi. Au plătit aspiraţia la libertate cu preţul vieţii. Se spune că masacrul de pe 1 aprilie 1941 a fost unul orchestrat de ruşi. Agitatorii sovietici a împânzit în preajma Paştelui zvonul că se vor deschide graniţele cu România şi bucovineni vor putea trece nestingheriţi către patria mamă. Aproximativ 3000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului au plecat, pe jos, în ziua Paştelui către graniţa. Îmbrăcaţi în alb, încolonaţi cu preoţi în faţă, purtând icoane şi steaguri au plecat către România, dar s-au oprit la doi kilometri de frontieră, în localitatea Fântâna Albă, unde ruşii i-au aşteptat cu mitralierele NKVD”, scrie adevărul.ro.

„Peste sate se abătuse teroare bolşevică. Dacă nu făceai cârdăşie cu noii stăpâni, erai pierdut. În aceste condiţii insuportabile, o parte din populaţia română a ţinutului a hotărât să fugă din ţară ca să scape de prigoană. La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid”, povesteşte Gheorghe Mihailiuc, unul dintre supravieţitorii masacrului din 1 aprilie 1941, în cartea „Dincolo de cuvintele rostite”.

 

 

RECOMANDATE

Contact Info.

  • Jurnal Românesc este în slujba românilor de pretutindeni. Așteptăm sugestiile, informațiile și problemele dumneavoastră la adresele portalului.
  • Drobeta Turnu Severin.
  • +40 728 317685
  • Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
We use cookies to improve our website. By continuing to use this website, you are giving consent to cookies being used. More details…