
Romeo Crîșmaru
VEZI AICI SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL ONLINE, DE LA GRĂDINARI: „COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR”
A început, în sistem online, în direct pe IRIS TV, simpozionul cu tema: COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR. jurnalromanesc.ro, jurnalmehedinti.ro și Informația de Severin sunt parteneri media.
Vezi evenimentul LIVE!
UN NOU SIMPOZION INTERNAȚIONAL ONLINE, DE LA GRĂDINARI: „COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR”
Sâmbătă, 20 martie 2021 ora 17,00 (ora României) are loc, în sistem online, în direct pe IRIS TV, (https://youtube.com/c/IRISTVirinatirdea09) simpozionul cu tema: COSTUMUL POPULAR ȘI IDENTITATEA ROMÂNILOR. Jurnalromanesc.ro, jurnalmehedinti.ro și Informația de Severin sunt parteneri media.
Peste 9.000 de vârstnici, sprijiniți, în pandemie de Fundația Regală Margareta a României
9.061 de vârstnici sprijiniți pe perioada unui an de pandemie de Fundația Regală Margareta a României și partenerii săi; Ajutorul material și informații actualizate despre servicii din comunitate, principalele nevoi ale vârstnicilor în această perioadă; 365.000 de Euro investiți în acțiuni de ajutor pentru seniori, în perioada martie 2020-martie 2021
În urmă cu un an, în martie 2020, în contextul instaurării stării de urgență și al impunerii izolării sociale ca măsură de prevenție împotriva COVID-19, Fundația Regală Margareta a României a lansat Fondul pentru Vârstnici, un fond de urgență prin care a deservit nevoile a 9.061 de seniori singuri și vulnerabili, din mai multe zone ale țării, contribuind în acest fel la gestionarea crizei determinate de pandemie.
Situația mondială inedită a adus noi provocări pentru întreaga populație, dar mai ales pentru vârstnicii care trăiesc în condiții dificile de viață. Dacă mulți dintre seniori au primit sprijin moral și material din partea familiei sau a persoanelor din cercul lor social, în România, aproape o treime din cei 3,7 milioane de vârstnici, au înfruntat singuri provocările acestei perioade. Pentru aceștia, izolarea socială a însemnat lipsa accesului la servicii și produse indispensabile, iar distanțarea le-a adâncit sentimentul de singurătate.
Prin serviciul național Telefonul Vârstnicului, Fundația a identificat și a cartografiat în timp real nevoile urgente exprimate de vârstnici din toată țara, în perioada stării de urgență, între care: obținerea de ajutor material (alimente, medicamente, igienico-sanitare), solicitarea de informații despre serviciile disponibile în comunitate, îngrijire și sprijin practic la domiciliu, dar și informații medicale. Noile tipuri de solicitări adresate în perioada menționată au vizat facilitarea cumpărăturilor și consilierea psihologică prin telefon. Pentru a rezolva o parte dintre aceste nevoi, Fundația Regală Margareta a României a dezvoltat noi servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice și a suplimentat echipa de specialiști și voluntari, începând chiar cu 17 martie 2020.
În noul context social, Fundația a lansat campania de atragere de resurse pentru Fondul pentru Vârstnici, și a prioritizat una dintre misiunile proprii, aceea de a contribui la îmbunătățirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice din România. În acest sens, Fundația a activat o rețea de servicii sociale și de suport, a extinzând proiectele proprii și susținând ong-uri și initiative civice dedicate seniorilor aflați în dificultate.
Fondul pentru Vârstnici acționează prin 4 componente menite să rezolve diverse nevoi ale vârstnicilor:
• Telefonul Vârstnicului – singura linie telefonică de ajutor, gratuită accesibilă la nivel național;
• Fondul pentru Comunități – sprijin oferit ONG-urilor din țară pentru a implementa activități de ajutor pentru persoane vârstnice din comunitate;
• Acțiuni de solidaritate – ajutor material sau financiar pentru cei care trăiesc în condiții precare;
• Voluntari pentru vârstnici – acțiuni logistice realizate în sprijinul persoanelor vârstnice.
În perioada martie 2020 - martie 2021, la Telefonul Vârstnicului, s-a înregistrat un număr triplu de apelanți unici și un număr record de convorbiri. Astfel, 3.827 de seniori au avut 17.684 de convorbiri cu operatorii specializați în asistență socială, și au găsit răspunsuri la problemele cu care s-au confruntat. Echipa de asistenți sociali a răspuns cu suflet în fiecare zi, ascultând problemele vârstnicilor și identificând resursele și soluțiile disponibile pentru ei în comunitate, prin accesarea unei baze de 400 de instituții și furnizori sociali, publici și privați. Psihologii au acordat consiliere și sprijin emoțional, iar voluntari pregătiți de Fundație au oferit alinare celor au avut nevoie de un interlocutor, creând relații telefonice cu aceștia, prin serviciul de reapelare săptămânală. Pentru a răspunde tuturor solicitărilor, echipa Telefonul Vârstnicului, compusă în mod curent din 3 specialiști în asistență socială și 15 voluntari, a fost extinsă în contexul numărului record de apeluri, prin prestația part-time a 6 psihologi și alăturarea altor 8 psihologi în echipa de voluntari.
Principalele motive pentru care cei mai mulți dintre vârstnici au apelat linia specială, în perioada martie 2020-martie 2021, au fost nevoia de sprijin material (1.253 de solicitări) și nevoia de informații actualizate despre serviciile disponibile în comunitate (1.198 de solicitări). Alte solicitări exprimate de seniori au vizat livrarea cumpărăturilor, oferirea de îngrijire și sprijin practic la domiciliu, dar și obținerea de informații medicale, sprijin emoțional sau consiliere psihologică. Suplimentarea serviciilor Telefonului Vârstnicului a fost posibilă cu sprijinul Fundației Vodafone România, Johnson Wax, Hochland și Compania Națională Loteria Română.
Prin Fondul pentru Comunități, Fundația a sprijinit, în perioada martie 2020-martie 2021, 21 de ONG-uri ce desfășoară activități dedicate persoanelor vârstnice în 11 județe și care au ajutat 3.034 de seniori. Pentru 9 dintre aceste organizații, au fost oferite granturi cu o valoare cuprinsă între 3000 și 8000 de EUR, în funcție de numărul de beneficiari. Aceste granturi le-au permis să continue serviciile sociale de îngrijire la domiciliu, sprijn practic în locuință, dar și sprijin material și emoțional oferit seniorilor afectați de singurătate, imobilitate fizică, boli cronice, cu un trai precar sau cu o vârstă foarte înaintată. Acest sprijin a fost posibil și datorită implicării partenerilor, Fundația Orange, Alliance Healthcare, Metropolitan Life, SN Nuclearelectrica, PBG Management&Engineering și Qualicaps România.
Prin acțiunile de solidaritate, Fundația a fost alături de vârstnici din 14 localități, oferind un număr de 6.150 de pachete cu produse alimentare, de igienă personală, sanitare, paramedicale, de protecție, articole de încălțăminte sau tichete sociale. 400 de meniuri tradiționale și pachete cu alimente și produse de uz cotidian au fost oferite cu ocazia sărbătorilor de Paște și de Crăciun, cu ajutorul City Grill, Fan Courier, Mega Image, Avicola Buzău. Produse alimentare au fost oferite de-a lungul anului de Albalact, Lăptăria cu caimac, Orkla Foods și McDonalds, în timp ce Alliance Healthcare, Hartmann România, Ecco Shoes, Sabon Holdings și GG Diagnostica au oferit produse de igienă personală, articole de încălțăminte, dar și măști de protecție, atât de necesare în condițiile actuale. Sute de vârstnici au beneficiat, de asemenea, de tichete sociale sau pachete de ajutor, prin contribuția Fundației Vodafone România, Hochland România, Kaufland România și Compania Națională Loteria Română.
Campania Voluntar pentru Vârstnici, inițiată de Fundația Regală Margareta a României în martie 2020, și susținută de Kaufland România, a implicat 304 voluntari de toate vârstele, cu profesii diverse și din toate zonele țării. Aceștia au răspuns apelului Fundației și s-au implicat în diverse acțiuni logistice pentru a facilita accesul la cumpărături pentru 2.200 de persoanelor vârstnice. Echipe de voluntari din companii precum Hochland, Fan Courier sau Adobe s-au alăturat, de asemenea, pentru distribuirea pachetelor de ajutor la casele vârstnicilor singuri sau cu dificultăți materiale.
Implicarea și generozitatea românilor a făcut posibilă investirea unei sume de 365.000 Euro în diverse tipuri de ajutor material, practic sau emoțional oferit vârstnicilor din România prin Fondul pentru Vârstnici. Prin campania de strângere de fonduri Avem o dragoste de dat, sprijinită de agențiile de branding, comunicare și media Heraldist&Wondermarks, Conan PR și Zenith Media, Fundația Regală Margareta a României a mobilizat diverse tipuri de contribuții de la donatori, companii și finanțatori care au dorit să se alăture eforturilor dedicate vârstnicilor singuri. Publicul s-a putut implica pentru susținerea vârstnicilor prin transmiterea unui SMS cu textul SINGUR la 8844, donând astfel 2 Euro lunar.
Fundația Regală Margareta a României dorește să mulțumească partenerilor, sponsorilor și donatorilor prin video-documentarul realizat de Emotions Philms Production, în care regizorul Laurențiu Tomoroga surprinde singurătatea vârstnicilor, sentimentul acut de înstrăinare pe care aceștia îl trăiesc și sprijinul oferit de Fondul pentru Vârstnici, care aduce o rază de speranță într-un univers de multe ori întunecat.
Programul Fondul pentru Vârstnici continuă și în 2021, iar contribuțiile pot fi realizate prin SMS la 8844 cu textul SINGUR, pentru a dona 2 Euro lunar, sau prin sponsorizări din partea companiilor în contul RO77BACX0000000129312250.
Despre Fundaţia Regală Margareta a României
Înființată în 1990 de către Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, împreună cu tatăl său, Regele Mihai, Fundația Regală Margareta a României este astăzi o organizație neguvernamentală de elită care sprijină copii, tineri și vârstnici prin intervenții durabile, bazate pe schimbul de experiență și valori între generații. Fundația este una dintre puținele organizații non-guvernamentale care derulează programe sociale dedicate vârstnicilor, cu sprijinul voluntarilor, într-o abordare intergenerațională. Încă din anul 1993, Fundația a venit în sprijinul vârstnicilor din România prin proiecte menite să combată izolarea și singurătatea și să ajute la creșterea calității vieții acestora, precum Fondul pentru Vârstnici, Telefonul Vârstnicului, Centrele Generații, Seniorii Noștri, Clubul Seniorilor, Niciodată Singur, Campania Flori pentru Suflet. Astfel, peste 180.000 de persoane vârstnice au primit sprijin din partea Fundației de-a lungul timpului.
România a fost inclusă în Academia Recordurilor Mondiale din SUA, de către sălăjeanul Gabriel Lavrincic
România a fost pusă pentru a doua oară la loc de cinste pe harta recordurilor mondiale, de către sălăjeanul Gabriel Antoniu Lavrincic, care la data de 11 martie 2021 a fost inclus în Academia Recordurilor Mondiale din SUA (WORLD RECORD ACADEMY), cu unicul record mondial: cele mai multe scrisori primite în istoria omenirii.
Bursele oferite de România, înfloresc învățământul românesc din Ucraina
Programul burselor oferite elevilor români din Ucraina de către Guvernul României, prin Departamentul pentru românii de pretutindeni, produce efecte benefice. Şcolile româneşti din Ucraina atrag tot mai mulţi elevi datorită acestor burse. Din 2018, fiecare elev primeşte o bursă anuală de 200 de euro în cadrul unui program menit să încurajeze păstrarea identităţii lingvistice a românilor din afara graniţelor.
Programul burselor școlare pentru elevii etnicilor români din Ucraina începe să își arate valoarea și eficacitatea. În 2020, peste 5500 de elevi români din Ucraina au primit burse din partea Guvernului României, iar părinţii sunt mulţumiţi că pot cumpăra cu aceşti bani rechizite şi alte lucruri de care au nevoie elevii.
TVR Moldova a luat pulsul părinților români din Cernăuți, iar aceștia se arată extrem de mulțumiți. „Noi deja de 2 ani primim această bursă. Cunosc foarte multe cazuri când părinţi, aflând despre această bursă, au decis să -şi dea copii lor la o şcoală românească”, a precizat INA BOROVIC, părinte din Cernăuţi, Ucraina, pentru TVR Moldova.
Un alt părinte din Cernăuți, GLORIA MAXIMIUC, spune: „Pe banii obţinuţi, noi am cumpărat ghiozdan, rechizite şcolare, îmbrăcăminte, necesare pentru anul de învăţământ. Eu consider că este un proiect foarte reuşit, care merită continuat”.
Ideea autorităților române este privită ca fiind una excelentă, iar acestea au subliniat, în repetate rânduri, că susţinerea elevilor români din afara graniţelor rămâne o prioritate pentru Guvernul României.
„În anul 2018 au fost acordate burse doar elevilor de clasa I şi s-a dezvoltat gradual în anii următori. În anul 2021, ulterior obţinerii acordului părţii ucrainene cu privire la derularea programului de burse, vor fi demarate procedurile de emitere a Hotărârii de Guvern privind alocarea fondurilor necesare”, subliniază oficialii Departamentului pentru românii de pretutindeni, din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.
Reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina consider că ar trebui să primească burse şi profesorii care contribuie la promovarea şi studierea limbii române.
NICOLAE ŞAPCA, vicepreşedinte, Societate pentru Cultură şi Literatura Română în Bucovina, a declarant, pentru TVR Moldova: „La noi se studiază în şcoli, fie şi facultativ, istoria poporului români, după un program aprobat de ministerul învăţământului al Ucrainei. Nu este vorba că facem acest lucru doar pentru bani. Facem acest lucru pentru noi”.
MARIN GHERMAN, membru în Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina, a declarant, citat de TVR Moldova: „Considerăm că toate proiectele şi programele strategice importante pentru românii din Ucraina trebuie să fie finanţate şi sprijinite permanent şi să existe capitole financiare separate în Bugetul de stat”.
În 75 de localităţi din Ucraina funcţionează şcoli cu predare în limba română.
Un angajament pe termen lung
„Programul de burse acordate membrilor minorității românești din Ucraina reprezintă un angajament pe termen lung al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG-DRP). Acesta este integrat în strategia de sprijinire a eforturilor pe care românii din afara granițelor le depun pentru a-și păstra identitatea lingvistică. Continuarea acestui program este asumată explicit în Programul de Guvernare 2020-2024, fiind considerată o prioritate la nivelul politicilor pentru românii de pretutindeni. Beneficiarii acestor burse sunt elevii etnici români înscriși în școlile cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba maternă din statul vecin. Programul de burse s-a realizat anual, în baza unei Hotărâri de Guvern și cu acordul părții ucrainene, constituind astfel o materializare a dialogului deschis și constructiv, precum și a bunei cooperări care există în domeniul protecției minorităților între România și Ucraina. Pornind de la bunele practici identificate, SGG-DRP își manifestă interesul pentru extinderea programului și în alte țări. În cadrul dialogului permanent avut cu românii de pretutindeni, SGG-DRP pune la dispoziție tuturor celor care sunt interesați informații corecte și reale, în mod transparent, nu doar despre programul de burse dedicat elevilor etnici români din Ucraina, ci și despre alte acțiuni adresate, atât comunităților istorice, cât și diasporei”, susține Oana Ursache, secretar de stat al Departamentului pentru românii de pretutindeni.
Iată mai jos un material video difuzat de TVR Moldova:
http://m.tvrmoldova.md/social/scolile-romanesti-din-ucraina-atrag-tot-mai-multi-elevi-datorita-burselor-oferite-de-romania/
In Memoriam Experimentul Pitești: AJUTĂ ȘI TU la dezvăluirea crimelor contra umanității
Experimentul de frângere a sufletelor de la Pitești este acolo în istoria noastră și acest act de genocid fizic, mintal și spiritual este în procesul de a fii dezvăluit omenirii de către actori și un regizor a căror vocație este de a folosi arta filmului înspre redarea realităților de martiraj al românilor sub dictatura comunistă. Ajută la finalizarea filmului și donează! VEZI MAI JOS CUM POȚI DONA!
Victoria Baltag este primul regizor din România, aflata aproape de a realiza un film artistic de lungmetraj, cu fonduri din donații prin campanii de strângere de fonduri. Subiectul filmului, Experimentul Pitești, este unul dintre cele mai negre episoade din istoria României. De altfel, este realizat în memoria studenților care au pătimit la Pitești, între 1949 și 1951. Victoria a început să lucreze la acest proiect în 2014, a filmat în 2015, iar acum se află în post-producție.
Hai să o ajutăm și noi! Întră pe link-ul de mai jos și donează!
https://www.gofundme.com/f/the-hidden-story-of-the-pitesti-experiment-film
Mai jos găsiți informații despre regizorul român Victoria Baltag care își completează lungmetrajul despre Experimentul Pitești, o parte puțin cunoscută și întunecată a istoriei recente a României comuniste. Aflați cum să o susțineți în acest proiect fenomenal!
Below info about the Romanian director Victoria Baltag who is completing her feature film about the Pitesti Experiment, a little-known, dark part of Communist Romania’s recent history. Find out how to support her in this phenomenal project!
https://www.gofundme.com/f/the-hidden-story-of-the-pitesti-experiment-film
https://www.youtube.com/watch?v=0XP7u2bzGR8
Inițiativă promovată de Gabriel Gherasim
1 MARTIE. Cuvinte și imagini cu șnur alb-roșu, de la creativitatea românească, pentru lumea întreagă
Sărbătoarea Mărțișorului va fi marcată în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român din străinătate prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susținute de specialiști etnologi, sociologi, antropologi, printr-o serie de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române – cuvinte care sa aducă speranță, energie primăvăratică și bucurie, benzi desenate, spectacol video sau prezentarea unei colecții de mărțișoare realizate din porțelan și ceramică. Reprezentanțele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia și Veneția vor promova în mediul online tradiția Mărțișorului.
Unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, Mărțișorul sugerează renaștere, puritate și dragoste, iar efortul depus în confecționarea lui îl înnobilează și îi conferă sens. Tradiția Mărțișorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității (UNESCO) în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie“, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.
ICR BRUXELLES: Atelier de mărțișoare pentru copii
Un atelier de creație realizat cu participarea unui grup de copii din cadrul comunității românești din Belgia este propunerea ICR Bruxelles de Ziua Mărțișorului. Evenimentul va avea loc la 1 martie, în parteneriat cu secția Lingvistică română de la Școala Europeană nr. 4 Bruxelles (EEB4). Workshop-ul are o componentă educativă și urmărește păstrarea vie a tradiției românești/balcanice a Mărțișorului, precum și cunoașterea și cultivarea unor tehnici specifice de realizare a acestor obiecte-simbol. Programul include realizarea unor mărțișoare, desene și o discuție adaptată nivelului de vârstă, elevii dobândind astfel cunoștințe despre semnificația Mărțișorului și despre importanța Patrimoniului UNESCO, despre faptul că Mărţişorul este parte a patrimoniului cultural românesc și se sărbătorește în comunităţile româneşti din întreaga lume. Lucrările rezultate vor fi expuse în școală, astfel încât toți elevii să poată intra în contact cu această veche tradiție românească.
ICR ISTANBUL și ICR PRAGA: Prelegere susținută de acad. Sabina Ispas despre semnificațiile purtării mărțișorului
Acad. Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, va susține o prezentare video cu tema „Mărțișor – tradiție și simbol“, distribuită pe paginile de Facebook ale reprezentanțelor ICR Istanbul (cu traducere în limba turcă) și ICR Praga. Vor fi aduse în discuție semnificațiile purtării mărțișorului pe întreaga durată a lunii martie, acest fascinant element identitar al culturii tradiţionale celebrând primăvara. Acad. Sabina Ispas este autoarea a numeroase studii, cărți și articole de specialitate: Flori dalbe de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă (1987), Povestea cântată. Studii de etnografie şi folclor (2001), Cultură orală şi informaţie transculturală (2003), Colinda tradiţională românească. Sens şi simbol (2007), Mărțișorul și relațiile lui cu timpul sacru/ The Mărțișor (Marthishor) and Its Relationships with the Sacred Time etc. De asemenea, este președintele Comisiei Naționale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
ICR LISABONA: Povestea Mărțișorului, într-o retrospectivă, pentru publicul lusitan
Mărţişorul este celebrat anul acesta, în format online, de ICR Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză, printr-un material video realizat de echipa reprezentanței de la Lisabona, distribuit la 1 martie pe platformele de socializare ale celor două instituții. Vor fi prezentate obiceiuri și datini românești de 1 martie, semnificația Mărțișorului, precum și imagini cu tradiționalul program de ateliere de creație, derulat de ambasadă și ICR Lisabona în anii anteriori, împreună cu profesorii și elevii cursului de limbă cultură și civilizație românească din Portugalia. Materialul video se va încheia cu o expoziție virtuală care va cuprinde unele dintre cele mai reușite mărțișoare realizate în anii trecuți de micii participanți.
ICR LONDRA: Filme despre tradiția Mărțișorului, realizate de UNESCO și MAE
Un film în limba engleză despre tradiția Mărțișorului, realizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), precum și filmul „Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova și România”, produs de UNESCO, vor fi prezentate publicului britanic de reprezentanța ICR Londra, pe pagina de Facebook, la 1 martie.
ICR NEW YORK: Mărțișorul, într-un episod al seriei „Geografiile tradiției”
Povestea Mărţișorului – un simbol important al dragostei, purității și înnoirii, inclus în patrimoniul UNESCO – şi a sărbătorilor asociate venirii primăverii în România și Statele Unite vor fi prezentate publicului american, la 1 martie, într-un nou episod al seriei „Geografiile tradiției”, recent lansată pe pagina de Facebook a reprezentanței ICR New York. „Geografiile tradiției” este un proiect de promovare a culturii tradiționale românești, care pune în valoare sărbătorile naționale, în oglindă cu sărbătorile tradiţionale americane, și este desfășurat în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și muzeele de etnografie din Cluj, Sibiu și Timișoara. Episodul dedicat Mărțișorului este realizat de sociologul Ciprian Voicilă (text), videograful Dragoș Popa (filmare și montaj), fiind prezentat de Geanina Simion.
ICR PARIS: Pif și Hercule aduc un mărțișor publicului francez
Creatorul de benzi desenate Mircea Arapu va realiza, special pentru ICR Paris, portrete ale cunoscutelor sale personaje – Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur – care aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu-alb. Desenatorul român a readus la viață celebrul personaj de bandă desenată Pif pentru ziarul francez L'Humanité. Proiectul ICR Paris vine în contextul în care revista Pif reapare în Franța din luna ianuarie a acestui an, fiind salutată de presa franceză. Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur, personaje mitice recreate de Arapu de-a lungul îndelungatei sale activități ca desenator de benzi desenate în Franța, se vor întâlni într-un desen realizat în exclusivitate pentru publicul ICR Paris, prezentat pe canalele de comunicare la 1 martie.
ACCADEMIA DI ROMANIA ROMA: #cuvântdemărțișor de la 30 de personalități ale culturii române
„Cuvinte alese și oferite în dar de personalități ale culturii române”, eveniment online realizat cu ocazia sărbătoririi zilei de Mărțișor și dedicat publicului din Italia, constă în realizarea și publicarea, pe canalele de comunicare ale Accademia di Romania, a unei colecții de 30 de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române. În perioada 1-8 martie, cele 30 de personalități vor oferi publicului, în loc de obiecte cu șnur alb si roșu, cuvinte care sa aducă speranță, energie primăvăratică si bucurie. Printre cei care au acceptat invitația Accademia di Romania se numără: Gabriel Bebeșelea (dirijor), Marius Bizău (actor), Ana Blandiana (poetă), Doina Botez (artist plastic), Ștefan Cazacu (violoncelist), Gigi Căciuleanu (coregraf și dansator), Mircea Cărtărescu (scriitor), Dana Ciocârlie (pianistă), Chris Simion-Mercurian (scriitoare, regizor de teatru), Andra Clițan (designer), Denisa Comănescu (poetă), Comunitatea La Blouse Roumaine, Suzana Dan (artist plastic), Ruxandra Donose (mezzosoprană), Constantin Flondor (pictor), Diana Brohnstedt Gavrilaș (artist plastic), Iulia Gorneanu (stilist), Ramona Horvath (pianistă de jazz), Teodor Ilincăi (tenor), Matei Ioachimescu (flautist), Maia Morgenstern (actriță), Marta Petreu (poetă), Alexandru Rădvan (artist plastic), Doina Ruști (scriitoare), Octavian Soviany (poet, prozator și critic literar), Corneliu Ulici (actor), Rodica Vica (soprană), Matei Vișniec (poet și dramaturg), Bogdan Vlăduță (artist plastic), Marin și Victoria Zidaru (artiști plastici). Albumul #cuvântdemărțișor va deveni un jurnal virtual, publicat pe pagina de Facebook a reprezentanței și pe site.
Cel de-al doilea proiect propus de Accademia di Romania pentru a marca Ziua Mărțișorului constă în prezentarea unui film, realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Satului„Dimitrie Gusti” din București, dedicat obiceiurilor culturale practicate cu ocazia sosirii primăverii și celebrării Mărțișorului în diferite țări care au în comun această sărbătoare. Materialul video va fi prezentat luni, 1 martie, pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma.
ICR STOCKHOLM: Cercetătorul etnograf Doina Ișfănoni și meșterul popular Luminița Voica, despre tradițiile de Mărțișor
Un documentar subtitrat în limba suedeză, despre tradițiile legate de mărțișor din România, va fi difuzat de ICR Stockhom, la 1 martie, pe canalele de comunicare. Cercetătorul etnograf Doina Ișfănoni și meșterul popular Luminița Voica vor vorbi despre tradițiile de mărțișor, iar materialul video va ilustra confecționarea mărțișoarelor, precum și prezentarea obiceiurilor cu care românii întâmpină primăvara. Proiectul este realizat în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei și cu Institutul de Etnografie si Folclor „C. Brăiloiu”. Iniţial, şnurul împletit – un fir roşu şi unul alb – era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Mărţişorul/Marţul/Mărţugul/Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul - puritatea începutului, roşul - atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii.
ICR TEL AVIV: „Cafenea de Mărțișor – celebrarea primăverii în tradiția românească și în cea iudaică“
Ediția din 1 martie a „Cafenelei Românești”, derulată de ICR Tel Aviv pe canalele de comunicare, va fi dedicată Mărțișorului. Formatul evenimentului „Cafenea de Mărțișor – celebrarea primăverii în tradiția românească și în cea iudaică“, desfășurat în limba română, cu traducere simultană în ebraică, va fi o clasă virtuală, pe platforma Zoom, proiect distribuit și pe Facebook. La discuție vor participa Doina Ișfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București care, pornind de la semnificația Mărțișorului, va prezenta obiceiurile românești specifice schimbării anotimpurilor, alături de Gilbert Șaim, custode al Templului Coral din București, a cărui intervenție va avea în vedere posibilele obiceiuri corespondente din simbolistica iudaică. Pornind de la axul esențial, ziua de 1 martie, care în trecut avea și semnificația începutului unui nou an, cel agricol, se vor avea în vedere practici și tradiții conexe precum Dragobetele și Babele. În tradiția iudaică, primăvara debutează întotdeauna între două mari sărbători, Purim și Pesach. Primele semne ale primăverii se întrezăresc de Tu Bishvat, Anul Nou al Pomilor, când tinerii din Israel obișnuiesc să sădească pomi, ca o celebrare a vieții, a perpetuei înnoiri. Purim, Sărbătoarea Veseliei, în anul 2021 cade la sfârșitul lunii februarie, iar în timpul celebrării acestuia se sărbătorește și povestea primăverii, care vestește zorii unei lumi noi.
ICR VARȘOVIA: Povestea Mărțișorului, în interpretarea lui Szymon Góralczyk, și colecție de mărțișoare marca Ileana Horoba Danci
Un material narativ despre simbolistica Mărțișorului va fi postat, începând cu 1 martie, pe canalele de comunicare ale ICR Varșovia. Pornind de la un text mai amplu, semnat de etnologul Irina Nicolau și pus la dispoziție de Muzeul Național al Țăranului Român din București, reprezentanța ICR din Polonia a creat o poveste în limba polonă, în baza căreia Szymon Góralczyk, un excelent animator al culturii din Varșovia, a pregătit „Povestea Mărțișorului” – disponibilă pe canalul YouTube al ICR Varșovia. Este vorba despre un material video în care Szymon reînvie pentru publicul polonez întâmplări și personaje dintr-un început de an legendar, care debuta, conform tradiției, la 1 martie. Totodată, pe pagina de Facebook vor fi prezentate fotografii ale unei colecții de mărțișoare realizate de designerul Ileana Horoba Danci. Originalitatea și finețea produselor lucrate în ceramică sau porțelan, cu forme și culori legate de tradițiile de primăvară, au fost surprinse de fotograful Alina Bondrea.
IRCCU VENEȚIA: Tradiția Mărțișorului, prezentată în limba italiană
Cu ocazia Mărțișorului, IRCCU Veneția va prelua postările legate de această sărbătoare de pe paginile unor muzee din România și le va difuza pe rețelele de socializare din Italia, cu traducere în limba italiană.
https://www.icr.ro/pagini/1-martie-cuvinte-si-imagini-cu-snur-alb-rosu-de-la-creativitatea-romaneasca-pentru-lumea-intreaga
La DRP demarează prima etapă de evaluare a proiectelor
DRP anunță demararea primei etape de evaluare a proiectelor din anul 2021. Vor fi analizate proiectele depuse până la data de 15 martie 2021, ora 23.59 (ora României).
Partidul Neamului Rumânesc, din Bor, atrage atenția Europei asupra poluării
O delegație a PARTIA NEAMULUI RUMÂNESC (VLAŠKA NARODNA STRANKA) din Bor, condusă de președintele formațiunii, Predrag Balașevici, au efectuat, recent, o vizită în România. Delegația s-a întâlnit cu președintele Comisiei pentru Românii de pretutindeni din Senat, senatorul Claudiu Târziu, dar șin cu mai mulți senatori și deputați ai AUR. Pe lângă problemele legate de afirmarea identității culturale și lingvistice a românilor din Serbia de Răsărit, Predrag Balașevici a adus în atenția autorităților române situația gravă a poluării produse de investitorul chinez de la minele din zona Bor. În acest sens a fost trimisă și o scrisoare europarlamentarului Marian Jean Marinescu.
Scrisoarea de protest a fost înaintată europarlamentarului român Marian Jean Marinescu, dar și Guvernului României, celor două camera ale Parlamentului și Ministerului Afacerilor Externe.
După cum ne-a declarant europarlamentarul PPE Marian Jean Marinescu, problemele legate de poluarea de la minele din Bor a fost adusă de urgență în atenția Comisiei Europene.
„Cu această scrisoare depunem un protest vehement către instituțiile UE și ale României din cauza comportamentului statului Serbia față de minoritatea română în estul Serbiei. În același timp dorim să informăm cât mai mulți factori relevanți pentru care acest subiect are importanţă. Motivul protestului este poluarea enormă cauzată de compania chineză Zi-Jin în orașul Bor în estul Serbiei, care pune în pericol o mare parte din regiunea locuită de minoritatea română, numită și popular vlahi. La sfârșitul acestui protest, anexăm o descriere a catastrofei ecologice care este în curs” – așa începe scrisoarea de protest semnată de președintele VLAŠKA NARODNA STRANKA, Predrag Balașevici.
„Catastrofa ecologică care s-a întâmplă în ultimii ani în Bor și în împrejurime după sosirea companiei chineze Zi-Jin este doar un exemplu. Poluarea din alte surse este, de asemenea, ridicată. Aceasta nu este doar o problemă regională, ci devine internațională, deoarece poluarea care este produsă în Serbia afectează și vecinii, în primul rând pe România și Bulgaria.
Guvernul în Serbia ascunde consecințele acestei poluări, iar studii cu privire la aceasta nu se fac. În timp ce se învârte subiectul bombardamentului cu uraniu sărăcit de către NATO este adesea folosit pentru a atrage atenția, de asemenea, fără niciun studiu și analiză.
În afară de orașul Bor, regiunea expusă catastrofei ecologice este locuită în esenţă de minoritatea română, care se ocupă în principal cu agricultura. Problemele ecologice pun astfel în pericol populația atât sănătos, cât și economic. În unele părți ale regiunii, ocuparea cu agricultura devine imposibilă, în timp ce unele așezări şi terenurile agricole se distrug cu activități miniere. Tot timpul, Serbia evită sprijinul și compensațiile serioase pentru populația locală, ci dimpotrivă, în afară de Zi-Jin, problemele lor sunt abuzate și de companii și indivizi apropiaţi guvernului, tranzacționându-și cu proprietățile lor la un preț foarte mic. O problemă suplimentară a presiuni economice este şi aducerea lucrătorilor chinezi în loc de angajarea celor domestici.
Starea devine alarmantă și insuportabilă. Deoarece că sunt fără vreo protecție, populația singura cale de ieșire vede în părăsirea regiunii. Pentru comunitatea românească, această situație este doar una din metodele de presiune, desi aceasta nu este vorba doar despre o problemă etnică, ci și despre o problemă a administrației de stat, corupte și incriminate, efectele sunt aceleași. Rezultatul final este amenințarea fizică a minorității române și problema supraviețuirii acesteia în această zonă. De ce România, UE și instituțiile internaționale tac și, astfel, susțin tacit aceste întâmplări?
Această regiune este situată pe continentul european într-o țară care pretinde să devină membru al UE, dar chiar şi dacă asta nu este cazul, este vorba despre un spațiu de locuit comun pe aceeași planetă. Din toate cele menţionate depunem un protest sever câtre instituţiile UE şi ale statului Român”, se mai arată în scrisoarea de protest.
""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""</p>"
Maia Sandu este în direct: Ceremonia oficială de predare a asistenței umanitare acordate de România
LIVE: Vă invităm să urmăriți ceremonia oficială de predare a asistenței umanitare acordate de România